Evidențele privind armele de foc de uz civil, componentele esențiale ale acestora și datele cu caracter personal ale posesorilor vor fi șterse din Registrul de stat al armelor după 30 de ani de la distrugerea armelor sau a componentelor în cauză. De asemenea, Serviciul Vamal va avea posibilitatea să acceseze informații din Registru pentru un termen de 10 ani de la distrugerea armelor și componentelor lor esențiale. Aceste prevederi se regăsesc într-un proiect de hotărâre elaborat de Ministerul Afacerilor Interne. Documentul va fi examinat de Cabinetul de miniștri pe 21 mai.
Potrivit proiectului de hotărâre, actualmente, legislația națională interzice ștergerea datelor și informațiilor din Registrul de stat al armelor, format din Sistemul informațional automatizat „Registrul de stat al armelor”. Toate datele/informațiile/documentele privind armele și componentele acestora, posesorii de arme (persoane fizice și juridice) și actele permisive în domeniul autorizării circulației armelor, care se referă la situația acestora din trecut, sunt radiate din circuitul civil și evidența Sistemului informațional automatizat „Registrul de stat al armelor” și sunt stocate și păstrate pe termen nelimitat într-un compartiment separat al Sistemului informațional.
Astfel, scopul inițiativei este să modifice legislația astfel încât să corespundă Directivei Parlamentului European și a Consiliului din 24 martie 2021 privind controlul achiziționării și deținerii de arme, care stipulează că „statele membre se asigură că evidențele privind armele de foc și componentele esenţiale, inclusiv datele cu caracter personal aferente, se rețin de către autorităţile competente în sistemele de înregistrare a datelor pentru o perioadă de 30 de ani după distrugerea armelor de foc sau a componentelor esenţiale în cauză”.
În acest context, proiectul de hotărâre propune ca autoritatea națională cu competențe în domeniu circulației armelor de uz civil să asigure ștergerea din Registrul de stat al armelor a evidențelor privind armele de foc și componentele esenţiale, inclusiv a datelor cu caracter personal aferente, după expirarea a 30 de ani de la distrugerea armelor sau a componentelor esenţiale în cauză.
Totodată, se propun modificări la punctele 62 și 64 din Regulament, prin care se exclude păstrarea în arhiva Registrului de stat al armelor, mai mult de 30 de ani de la data distrugerii armelor sau componentelor esențiale, a tuturor informațiilor cu privire la acestea, inclusiv și a informațiilor cu caracter personal.
Documentul mai prevede acordarea posibilității Serviciului Vamal să acceseze informații din Registrul de stat al armelor, pe o perioadă de până la 10 ani după ce armele de foc sau componentele esențiale ale acestora au fost distruse. De asemenea, acesta prevede ca alte autorități cu atribuții în domeniul prevenirii, combaterii criminalității și urmăririi penale a infracţiunilor, cât și în domeniul executării sancțiunilor de drept penal să poată solicita date și informații din Registrul de stat al armelor, pe o perioadă de 30 de ani după distrugerea armei de foc sau a componentelor esenţiale în cauză.
O altă prevedere se referă la obligativitatea utilizatorilor informației din Registrul de stat al armelor de a folosi informațiile obținute doar în scopuri de serviciu, cu respectarea prevederilor legislației Republicii Moldova și a Uniunii Europene din domeniul protecției datelor cu caracter personal.
Proiectul de hotărâre prevede și excluderea Direcției generale urmărire penală din lista subiecților care au acces la Sistemul informațional automatizat „Registrul de stat al armelor”.
„Propunerea în cauză rezidă din faptul că, potrivit Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 342/2023 „Cu privire la punerea în aplicare a statului de personal al Inspectoratului General al Poliției și subdiviziunilor specializate”, au fost aprobate statele de personal ale Inspectoratului General al Poliției și subdiviziunilor specializate fără personalitate juridică, precum și ale Inspectoratului Național de Investigații. Astfel, fosta Direcție generală urmărire penală a fost reorganizată, actualmente, angajații având doar funcții de control a urmăririi penale, analiză și instruire, neavând în competență exercitarea urmăririi penale.
Pe cale de consecință, subdiviziunea Inspectoratului General al Poliției „Direcția generală urmărire penală” nu mai există, fiind reformată în „Direcția urmărire penală a Inspectoratului General al Poliției”, iar atribuțiile fostei entități pe domeniul exercitării urmăririi penale, au trecut în competența Inspectoratului Național de Investigații din subordinea Inspectoratului General al Poliției, angajații cărora au acces la Sistemul informațional automatizat „Registrul de stat al armelor””, se arată în document.
