sputnik.md

Inițiativa care obligă magazinele ca jumătate din produsele alimentare să fie autohtone revine în parlament

Cel puțin 50% dintre produsele alimentare afișate pe rafturile din magazinele din Republica Moldova ar trebui să fie autohtone . Un proiect de lege în acest sens a fost înregistrat marți, 4 februarie, la parlament. Anunțul a fost făcut de vicepreședintele Platformei DA (PDA), Alexandru Slusari. Potrivit lui, inițativa legislativă este inspirată dintr-un proiect de lege aprobat de guvernul Filip și votat în prima lectură în parlament, dar care a fost ulterior abandonat.

Potrivit lui Slusari, PDA intenționează să supună din nou, la vot, în parlament, proiectul de lege, în speranța că de data aceasta inițiativa va fi adoptată.

Slusari a respins ideea că acest proiect ar constitui o imiztiune a statului în relația dintre vânzători și producători. Acesta a făcut trimitere la o prevedere a directivei Uniunii Europene, potrivit căreia, statele membre ale UE au dreptul să elimine practicile neloiale și să protejeze producătorii agricoli în relațiile cu supermarketurile.

„Proiectul are menirea să armonizeze legislația Republicii Moldovei cu cea europeană și, în același timp, să sprijine producătorii locali, care sunt mulți, spre deosebire de retail-urile care sunt puține și îi impun pe producători să le acorde reduceri comerciale mari, în detirmentul intereselor producătorilor”, a explicat Slusari.

Amintim că un proiect de modificare a legii cu privire la comerțul intern și a Codului contravențional a fost elaborat de Ministerul Economiei în timpul guvernului condus de Pavel Filip. Inițiativa a fost votată în prima lectură, în 2018. Acestea conținea cinci amendamente principale.

Astfel, se propunea revizuirea termenului maxim de achitare a produselor alimentare livrate prin clasificarea acestuia în 3 categorii, în funcție de termenul de valabilitate al produsului alimentar.

Un alt amendament ținea de permiterea returului de produse alimentare conforme și a căror dată limită de consum/data durabilității minimale depășește 180 de zile inclusiv, cu condiția că până la data respectivă a rămas nu mai puțin de 1/4 din acest termen. Totodată, era introdusă obligativitatea față de comerciant să achiziționeze și să acorde spații pentru expunerea produselor alimentare autohtone de cel puțin 50% din lungimea lineară a raftului, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, lista cărora va fi aprobată și revizuită anual de către guvern.

De asemenea, proiectul de lege prevedea limitarea reducerilor comerciale solicitate de către comerciant furnizorului de produse alimentare. Astfel, acestea nu trebuiau să depășească 10% din prețul de vânzare al furnizorului. Documentul, însă, prevedea o excepție de la această normă în cazurile în care furnizorii produselor alimentare solicită din proprie inițiativă comerciantului prestarea serviciilor de marketing și publicitate. Totodată, pentru a se asigura că comercianții nu vor face abuz de această excepție, se stipula că serviciile de marketing și publicitate se vor presta în baza unui contract încheiat aparte de contractul de achiziție, iar perioada/durata acestor servicii nu poate depăși 60 de zile anual (aceste zile pot fi distribuite pe parcursul anului în funcție de voința furnizorului corelată cu interesul de a-și promova un oarecare produs).

Pentru încălcarea legii erau prevăzute amenzi: de la 2,5 mii de lei până la 5 mii de lei pentru persoanele fizice și de la 10 mii de lei până la 20 de mii de lei pentru persoaneje juridice.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Partidul „ȘOR”

SUA a impus sancțiuni împotriva unor companii controlate de Ilan Șor

Statele Unite ale Americii au impus sancțiuni împotriva companiilor A7, A71 și A7 Agent, controlate de oligarhul fugar Ilan Șor și de banca rusească „Promsviazbank”. Despre acest lucru a anunțat pe 14 august Departamentul Trezoreriei SUA.

Departamentul Trezoreriei SUA a inclus pe lista de sancțiuni platforma de schimb de criptomonede Grinex din Kârgâzstan, creată de foști angajați ai Garantex pentru a ocoli restricțiile.

Potrivit instituției, Garantex a deservit piețe de pe darknet și grupuri de operatori de programe ransomware. În 2022, platforma și-a pierdut licența estoniană, dar și-a continuat activitatea, folosind infrastructură pentru a ascunde adresele portofelelor de criptomonede. În martie 2025, forțele de ordine americane și europene au blocat domeniul Garantex și au înghețat 26 de milioane de dolari, după care clienții și activele au fost transferate pe noua platformă — Grinex.

De asemenea, măsuri restrictive au mai fost impuse față de companiile implicate în crearea stablecoin-ului A7A5, legat de rubla rusească. Tokenul a fost emis formal de compania kârgâză Old Vector, iar dezvoltarea a fost realizată de Garantex și de firmele rusești A7, A71 și A7 Agent, controlate de Șor și „Promsviazbank”.

Conform Departamentului Trezoreriei SUA, tokenul a fost folosit pentru returnarea fondurilor clienților Garantex și pentru evitarea restricțiilor financiare.

Garantex a transferat fonduri către Grinex, iar clienților care au pierdut bani în urma acțiunilor autorităților li s-a oferit compensație sub formă de token A7A5”, a menționat instituția.

Amintim că, în iulie, compania A7, creată de Ilan Șor, a fost sancționată și de Uniunea Europeană. Consiliul UE a precizat că firma a fost implicată în tentative de influențare a alegerilor prezidențiale din referendumul constituțional privind integrarea europeană a Republicii Moldova din 2024.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: