Serebrian, despre negocierile în format 1+1: Un astfel de format, de fapt, nu există; toți sunt prezenți

Președinta Maia Sandu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România este una dintre modalitățile care ar asigura faptul că țara noastră va rămâne parte a lumii libere și va trăi în pace. În același timp, șefa statului a spus că nu a discutat despre subiectul unirii cu liderii europeni. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 22 ianuarie.

„Ceea ce-mi doresc cel mai mult pentru Republica Moldova este, așa cum am spus mai devreme, este să fim în pace, cetățenii noștri să fie în pace și siguranță, și să rămânem parte a lumii libere. Astea sunt, din punctul meu de vedere, lucrurile cele mai importante, în special în contextul regional și internațional tot mai dificil. Acest lucru poate fi asigurat prin aderarea Republicii Moldova și, eventual, poate fi asigurat dacă Republica Moldova ar fi sub protecția României”, a declarat Maia Sandu.

Șefa statului a mai spus că, actualmente, obiectivul aderării la Uniunea Europeană este sprijinit de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, spre deosebire de ideea unirii cu România, iar autoritățile naționale vor acționa în conformitate cu voința populară. „Suntem o țară democratică și mergem strict după decizia cetățenilor”, a menționat ea.

Totodată, Maia Sandu a precizat că nu a discutat cu liderii europeni subiectul unei eventuale uniri dintre cele două state.

Amintim că, recent, Maia Sandu a spus că ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România, în cazul organizării unui referendum. Ea a argumentat că o eventuală reunificare ar putea consolida reziliența Republicii Moldova, în contextul în care Federația Rusă duce un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. Declarația președintei a stârnit un val de reacții pe ambele maluri ale Prutului și a intensificat discuțiile publice despre unirea celor două țări.

După afirmația Maiei Sandu, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv premierul Alexandru Munteanu și ministrul Culturii, Cristian Jardan, au declarat că ar susține unirea prin vot. La rândul său, deputatul partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc, cunoscut pentru pozițiile sale unioniste, a anunțat că intenționează să propună organizarea unui referendum pe acest subiect la prima ședință a Parlamentului din acest an.

Reacții au venit și de la București. Eugen Tomac, europarlamentar și consilier onorific al președintelui României, a declarat că orice român de bună-credință privește tema unirii ca pe un proces firesc. El a subliniat că România este gata să discute despre un asemenea scenariu, dacă cetățenii Republicii Moldova își doresc.

De altfel, și președintele României, Nicușor Dan, a exprimat poziții unioniste de-a lungul timpului. Iar în iunie 2025, în timpul unei vizite la Chișinău, liderul de la Cotroceni a declarat că în momentul în care majoritatea cetățenilor Republicii Moldova își vor dori unirea, „România va fi pregătită pentru asta”.

În prezent însă, datele sociologice arată că ideea unirii nu se bucură de susținerea majorității cetățenilor moldoveni. Un sondaj al Barometrului Opiniei Publice, publicat în septembrie 2025, a arătat că 33,4% dintre cetățenii moldoveni ar susține unirea cu România, în timp ce 45,7% ar vota împotrivă, iar 16,7% rămân indeciși.

Cercetarea a fost realizată în perioada 12-22 septembrie, pe un eșantion de 1 117 persoane (cetățeni din regiunea transnistreană nu au fost incluși). Marja de eroare constituie ±2,9%.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.