multimedia.parlament.md

„Integrarea în UE reprezintă o oportunitate inclusiv pentru Găgăuzia”. Doina Gherman, către studenții din Comrat 

Deputata Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) Doina Gherman, vicepreședintă a Parlamentului, a susținut o lecție publică, despre integrarea europeană a Republicii Moldova, la Universitatea de Stat din Comrat. La eveniment a participat și deputatul Oazu Nantoi, membru al Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică. Gherman le-a comunicat studenților că „integrarea în Uniunea Europeană reprezintă o oportunitate inclusiv pentru unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, totul într-un cadru care respectă autonomia și promovează diversitatea etnică și culturală”. 

Gherman a vorbit studenților din Comrat despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, precum și oportunitățile de care pot beneficia tinerii în cadrul acestui proces.

Deputata le-a spus tinerilor că „integrarea în Uniunea Europeană reprezintă o oportunitate pentru Republica Moldova, inclusiv pentru unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, de a accesa investiții semnificative în dezvoltarea economiei, în educație și infrastructură, totul într-un cadru care respectă autonomia și promovează diversitatea etnică și culturală”.

„Educația este un pilon esențial pentru parcursul european al țării noastre. De aceea vă încurajez să vă gândiți la rolul pe care îl puteți juca în acest proces istoric. Fie că sunteți studenți sau profesori, contribuția fiecăruia dintre voi contează. Să ne unim forțele pentru o Republică Moldova europeană, pentru un viitor mai bun pentru noi toți”, a menționat Gherman.

Urmare a lecției publice, Gherman a vorbit cu rectorul Serghei Zaharia despre oportunitatea semnării unui acord de colaborare dintre Universitatea de Stat din Comrat și Parlamentul Republicii Moldova privind desfășurarea stagiilor de practică a studenților în cadrul Secretariatului instituției legislative.

„De asemenea, vicepreședinta Doina Gherman i-a invitat pe studenți să viziteze legislativul pentru a afla mai multe despre activitatea instituției, dar și despre cum pot fi implicați tinerii în procesul de luare a deciziilor și cum pot contribui aceștia la aderarea țării noastre la Uniunea Europeană”, au menționat reprezentanții Parlamentului de la Chișinău.

multimedia.parlament.md
multimedia.parlament.md
multimedia.parlament.md

Pe 3 martie 2022, Republica Moldova a depus o cerere de aderare la Uniunea Europeană. Pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană și-a emis avizul privind cererea de aderare la UE, iar la 23 iunie Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată. Ulterior, Consiliul European a decis să dea aviz pozitiv deschiderii negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În decembrie 2023, președinta Maia Sandu a solicitat desfășurarea în toamna anului 2024 a unui referendum național privind aderarea la Uniunea Europeană. Pentru NewsMaker, Mihai Popșoi – atunci vicepreședinte al Parlamentului – a declarat că se planifică desfășurarea unui referendum constituțional, nu consultativ. Șeful Delegației Uniunii Europene (UE) în Moldova Janis Mazeiks a spus că UE va respecta decizia cetățenilor Republicii Moldova, dacă aceștia nu vor vota în favoarea aderării țării noastre la blocul comunitar, la referendumul inițiat de președinta Maia Sandu. Diplomatul a precizat, totuși, că un rezultat negativ „ar fi o dezamăgire mare” pentru autorități și UE.

Întrebat ce va fi dacă la referendum majoritatea locuitorilor din Transnistria și Găgăuzia vor vota contra aderării la Uniunea Europeană, în martie 2024, ministrul Afacerilor Externe Mihai Popșoi a spus că „unele regiuni, unele părți ale orașului, unele străzi, unele case pot avea o părere diferită, dar decizia se ia de toată țara”. Potrivit oficialului, la alegerile parlamentare, partidul de guvernare a obținut un număr mic de voturi în cele două regiuni, dar aceasta nu a afectat rezultatul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

imagine simbol

Ministerul Mediului propune reguli noi pentru zonele de scăldat. Cetățenii vor fi informați dacă apa este sigură pentru îmbăiere

Calitatea apei din zonele de scăldat va fi monitorizată după reguli noi, iar cetățenii vor fi informați mai clar dacă apa este sigură pentru îmbăiere. Prevederile se regăsesc într-un proiect de hotărâre elaborat de Ministerul Mediului.

Documentul prevede introducerea unui sistem național de monitorizare a apelor folosite pentru scăldat, după modelul aplicat în Uniunea Europeană. Astfel, apa din râuri, lacuri și alte zone de recreere va fi verificată periodic, iar rezultatele vor fi făcute publice.

Potrivit autorilor proiectului, în prezent Republica Moldova nu are un regulament special care să stabilească modul de evaluare a calității apelor pentru scăldat. Din acest motiv, autoritățile nu dispun de reguli unitare privind clasificarea zonelor de îmbăiere, evaluarea riscurilor pentru sănătate sau informarea populației.

Proiectul prevede clasificarea apelor în patru categorii: „excelentă”, „bună”, „satisfăcătoare” și „nesatisfăcătoare”. În funcție de rezultate, în zonele de scăldat vor fi instalate panouri și simboluri care să informeze oamenii despre calitatea apei și eventualele riscuri.

Totodată, documentul mai prevede stabilirea unor cerințe privind amenajarea zonelor de agrement, inclusiv existența toaletelor publice, a pubelelor, sistemelor de canalizare și a iluminatului.

Datele prezentate în nota informativă arată că, în anul 2024, aproape 84% dintre probele de apă analizate în zonele de recreere au corespuns standardelor care permit scăldatul. Cu toate acestea, specialiștii au identificat și probe contaminate cu microorganisme care pot provoca diverse îmbolnăviri.

În prezent, Republica Moldova are opt zone de îmbăiere de importanță națională și alte 31 de zone de recreere declarate de autoritățile locale. În 2024, doar două dintre zonele naționale au primit autorizație sanitară, în timp ce celelalte au avut afișat indicatorul „Scăldatul interzis”, din cauza calității necorespunzătoare a apei sau a infrastructurii insuficiente.

Ministerul Mediului își propune ca până în 2028 să fie monitorizate cel puțin 90% dintre zonele de recreere identificate, iar până în 2030 majoritatea apelor pentru scăldat să atingă cel puțin nivelul de calitate „satisfăcătoare”. Autoritățile estimează că noile reguli vor reduce riscurile pentru sănătate, vor îmbunătăți starea mediului și vor contribui la dezvoltarea turismului în zonele de agrement.

NU-952-MS-2025 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: