Gagauzia

„Integrarea în UE reprezintă o oportunitate inclusiv pentru Găgăuzia”. Doina Gherman, către studenții din Comrat

Mihaela Conovali
| 19 martie, 2024
07:58

Deputata Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) Doina Gherman, vicepreședintă a Parlamentului, a susținut o lecție publică, despre integrarea europeană a Republicii Moldova, la Universitatea de Stat din Comrat. La eveniment a participat și deputatul Oazu Nantoi, membru al Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică. Gherman le-a comunicat studenților că „integrarea în Uniunea Europeană reprezintă o oportunitate inclusiv pentru unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, totul într-un cadru care respectă autonomia și promovează diversitatea etnică și culturală”.

Gherman a vorbit studenților din Comrat despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, precum și oportunitățile de care pot beneficia tinerii în cadrul acestui proces.

Deputata le-a spus tinerilor că „integrarea în Uniunea Europeană reprezintă o oportunitate pentru Republica Moldova, inclusiv pentru unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, de a accesa investiții semnificative în dezvoltarea economiei, în educație și infrastructură, totul într-un cadru care respectă autonomia și promovează diversitatea etnică și culturală”.

„Educația este un pilon esențial pentru parcursul european al țării noastre. De aceea vă încurajez să vă gândiți la rolul pe care îl puteți juca în acest proces istoric. Fie că sunteți studenți sau profesori, contribuția fiecăruia dintre voi contează. Să ne unim forțele pentru o Republică Moldova europeană, pentru un viitor mai bun pentru noi toți”, a menționat Gherman.

Urmare a lecției publice, Gherman a vorbit cu rectorul Serghei Zaharia despre oportunitatea semnării unui acord de colaborare dintre Universitatea de Stat din Comrat și Parlamentul Republicii Moldova privind desfășurarea stagiilor de practică a studenților în cadrul Secretariatului instituției legislative.

„De asemenea, vicepreședinta Doina Gherman i-a invitat pe studenți să viziteze legislativul pentru a afla mai multe despre activitatea instituției, dar și despre cum pot fi implicați tinerii în procesul de luare a deciziilor și cum pot contribui aceștia la aderarea țării noastre la Uniunea Europeană”, au menționat reprezentanții Parlamentului de la Chișinău.

Pe 3 martie 2022, Republica Moldova a depus o cerere de aderare la Uniunea Europeană. Pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană și-a emis avizul privind cererea de aderare la UE, iar la 23 iunie Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată. Ulterior, Consiliul European a decis să dea aviz pozitiv deschiderii negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În decembrie 2023, președinta Maia Sandu a solicitat desfășurarea în toamna anului 2024 a unui referendum național privind aderarea la Uniunea Europeană. Pentru NewsMaker, Mihai Popșoi – atunci vicepreședinte al Parlamentului – a declarat că se planifică desfășurarea unui referendum constituțional, nu consultativ. Șeful Delegației Uniunii Europene (UE) în Moldova Janis Mazeiks a spus că UE va respecta decizia cetățenilor Republicii Moldova, dacă aceștia nu vor vota în favoarea aderării țării noastre la blocul comunitar, la referendumul inițiat de președinta Maia Sandu. Diplomatul a precizat, totuși, că un rezultat negativ „ar fi o dezamăgire mare” pentru autorități și UE.

Întrebat ce va fi dacă la referendum majoritatea locuitorilor din Transnistria și Găgăuzia vor vota contra aderării la Uniunea Europeană, în martie 2024, ministrul Afacerilor Externe Mihai Popșoi a spus că „unele regiuni, unele părți ale orașului, unele străzi, unele case pot avea o părere diferită, dar decizia se ia de toată țara”. Potrivit oficialului, la alegerile parlamentare, partidul de guvernare a obținut un număr mic de voturi în cele două regiuni, dar aceasta nu a afectat rezultatul.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

aderare, doina gherman, gagauzia, lecție, Moldova, oazu nantoi, studenți, top, UE, Universitatea de Stat din Comrat

Știri similare

Externe

„Este Geran-2, de proveniență rusească”. Nicușor Dan a prezentat concluziile anchetei de la Galați FOTO

Politică

Turul doi al alegerilor locale noi: se aleg primarii în trei localități, inclusiv la Orhei și Taraclia

Politică

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Mihaela Conovali
| 31 mai, 2026
16:48

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul.

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.