multimedia.parlament.md

„Integrarea în UE reprezintă o oportunitate inclusiv pentru Găgăuzia”. Doina Gherman, către studenții din Comrat 

Deputata Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) Doina Gherman, vicepreședintă a Parlamentului, a susținut o lecție publică, despre integrarea europeană a Republicii Moldova, la Universitatea de Stat din Comrat. La eveniment a participat și deputatul Oazu Nantoi, membru al Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică. Gherman le-a comunicat studenților că „integrarea în Uniunea Europeană reprezintă o oportunitate inclusiv pentru unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, totul într-un cadru care respectă autonomia și promovează diversitatea etnică și culturală”. 

Gherman a vorbit studenților din Comrat despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, precum și oportunitățile de care pot beneficia tinerii în cadrul acestui proces.

Deputata le-a spus tinerilor că „integrarea în Uniunea Europeană reprezintă o oportunitate pentru Republica Moldova, inclusiv pentru unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, de a accesa investiții semnificative în dezvoltarea economiei, în educație și infrastructură, totul într-un cadru care respectă autonomia și promovează diversitatea etnică și culturală”.

„Educația este un pilon esențial pentru parcursul european al țării noastre. De aceea vă încurajez să vă gândiți la rolul pe care îl puteți juca în acest proces istoric. Fie că sunteți studenți sau profesori, contribuția fiecăruia dintre voi contează. Să ne unim forțele pentru o Republică Moldova europeană, pentru un viitor mai bun pentru noi toți”, a menționat Gherman.

Urmare a lecției publice, Gherman a vorbit cu rectorul Serghei Zaharia despre oportunitatea semnării unui acord de colaborare dintre Universitatea de Stat din Comrat și Parlamentul Republicii Moldova privind desfășurarea stagiilor de practică a studenților în cadrul Secretariatului instituției legislative.

„De asemenea, vicepreședinta Doina Gherman i-a invitat pe studenți să viziteze legislativul pentru a afla mai multe despre activitatea instituției, dar și despre cum pot fi implicați tinerii în procesul de luare a deciziilor și cum pot contribui aceștia la aderarea țării noastre la Uniunea Europeană”, au menționat reprezentanții Parlamentului de la Chișinău.

multimedia.parlament.md
multimedia.parlament.md
multimedia.parlament.md

Pe 3 martie 2022, Republica Moldova a depus o cerere de aderare la Uniunea Europeană. Pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană și-a emis avizul privind cererea de aderare la UE, iar la 23 iunie Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată. Ulterior, Consiliul European a decis să dea aviz pozitiv deschiderii negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În decembrie 2023, președinta Maia Sandu a solicitat desfășurarea în toamna anului 2024 a unui referendum național privind aderarea la Uniunea Europeană. Pentru NewsMaker, Mihai Popșoi – atunci vicepreședinte al Parlamentului – a declarat că se planifică desfășurarea unui referendum constituțional, nu consultativ. Șeful Delegației Uniunii Europene (UE) în Moldova Janis Mazeiks a spus că UE va respecta decizia cetățenilor Republicii Moldova, dacă aceștia nu vor vota în favoarea aderării țării noastre la blocul comunitar, la referendumul inițiat de președinta Maia Sandu. Diplomatul a precizat, totuși, că un rezultat negativ „ar fi o dezamăgire mare” pentru autorități și UE.

Întrebat ce va fi dacă la referendum majoritatea locuitorilor din Transnistria și Găgăuzia vor vota contra aderării la Uniunea Europeană, în martie 2024, ministrul Afacerilor Externe Mihai Popșoi a spus că „unele regiuni, unele părți ale orașului, unele străzi, unele case pot avea o părere diferită, dar decizia se ia de toată țara”. Potrivit oficialului, la alegerile parlamentare, partidul de guvernare a obținut un număr mic de voturi în cele două regiuni, dar aceasta nu a afectat rezultatul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

stopfals.md

Cum a fost transformată o posibilă colaborare medicală cu Ucraina într-o campanie de dezinformare. Investigație StopFals

Mai multe canale de Telegram și site-uri din Rusia și Republica Moldova au răspândit informații potrivit cărora autoritățile de la Chișinău ar fi decis să finanțeze din bugetul de stat tratamentul militarilor ucraineni. În realitate, autoritățile doar au discutat posibilitatea unui proiect comun de tratare și reabilitare a veteranilor ucraineni, iar sursele de finanțare nu au fost stabilite, scrie StopFals.md.

Informațiile au fost răspândite începând cu 7 octombrie, în contextul unei petiții online împotriva tratamentului militarilor ucraineni în instituțiile medicale din Republica Moldova. Mai multe publicații au prezentat petiția drept o expresie a nemulțumirii generale a populației, deși pe pagina acesteia nu este indicat numărul total al semnatarilor. Prin urmare, nu există date care să demonstreze că inițiativa reflectă un protest în masă.

Autorul petiției, identificat drept Vasile Ceban, s-a prezentat ca operator de utilaje agricole la compania MolSalvia SRL. Totuși, compania a declarat pentru StopFals.md că acesta nu este angajatul lor.

Ce au discutat autoritățile din Moldova și Ucraina

Pe 21 septembrie, ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, s-a întâlnit cu ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Păun Rohovei. Cei doi au discutat posibilitatea lansării unui proiect comun pentru tratarea și reabilitarea fizică și psihologică a veteranilor ucraineni de război în instituțiile medicale din Republica Moldova.

Inițiativa ar putea include recuperare postoperatorie, protezare și tratamentul rănilor provocate de explozii. Ministerul Sănătății a precizat că proiectul trebuie analizat în funcție de necesitățile medicale și de capacitățile sistemului național de sănătate.

„Cu referire la aspectele de finanțare, va fi necesară o analiză separată a oportunităților disponibile, inclusiv a posibilităților de a atrage asistența partenerilor internaționali”, au menționat reprezentanții instituției.

Ministerul a subliniat că eventualele măsuri de sprijin nu trebuie să afecteze accesul pacienților din Republica Moldova la servicii medicale și de reabilitare.

O campanie mai amplă de dezinformare

Potrivit StopFals.md, informațiile despre petiție au apărut după alte afirmații neconfirmate potrivit cărora Republica Moldova ar urma să devină un centru medical și logistic pentru armata ucraineană, inclusiv prin crearea unor centre medicale și asamblarea dronelor.

Pe 1 octombrie, reprezentantul Rusiei la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Dmitrii Poleanski, a făcut declarații similare despre presupuse planuri de creare a unor centre medicale pentru militarii ucraineni în Republica Moldova. StopFals.md susține că aceste afirmații nu au fost probate și se înscriu în narațiuni pro-Kremlin despre presupusa militarizare a țării și atragerea ei în război.

Printre sursele care au distribuit informațiile despre petiție se numără agențiile rusești RIA Novosti și Sputnik, precum și publicațiile Canal 5, Комсомольская правда в Молдове și eNewsmd, pe care StopFals.md le asociază cu răspândirea unor informații manipulatorii.

Potrivit analizei, discuțiile reale despre cooperarea moldo-ucraineană în domeniul sănătății au fost prezentate drept o decizie deja luată de a cheltui bani publici pentru militarii ucraineni, în detrimentul pacienților moldoveni, deși finanțarea și condițiile unui eventual proiect nu au fost încă stabilite.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: