multimedia.parlament.md

„Integrarea în UE reprezintă o oportunitate inclusiv pentru Găgăuzia”. Doina Gherman, către studenții din Comrat 

Deputata Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) Doina Gherman, vicepreședintă a Parlamentului, a susținut o lecție publică, despre integrarea europeană a Republicii Moldova, la Universitatea de Stat din Comrat. La eveniment a participat și deputatul Oazu Nantoi, membru al Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică. Gherman le-a comunicat studenților că „integrarea în Uniunea Europeană reprezintă o oportunitate inclusiv pentru unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, totul într-un cadru care respectă autonomia și promovează diversitatea etnică și culturală”. 

Gherman a vorbit studenților din Comrat despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, precum și oportunitățile de care pot beneficia tinerii în cadrul acestui proces.

Deputata le-a spus tinerilor că „integrarea în Uniunea Europeană reprezintă o oportunitate pentru Republica Moldova, inclusiv pentru unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, de a accesa investiții semnificative în dezvoltarea economiei, în educație și infrastructură, totul într-un cadru care respectă autonomia și promovează diversitatea etnică și culturală”.

„Educația este un pilon esențial pentru parcursul european al țării noastre. De aceea vă încurajez să vă gândiți la rolul pe care îl puteți juca în acest proces istoric. Fie că sunteți studenți sau profesori, contribuția fiecăruia dintre voi contează. Să ne unim forțele pentru o Republică Moldova europeană, pentru un viitor mai bun pentru noi toți”, a menționat Gherman.

Urmare a lecției publice, Gherman a vorbit cu rectorul Serghei Zaharia despre oportunitatea semnării unui acord de colaborare dintre Universitatea de Stat din Comrat și Parlamentul Republicii Moldova privind desfășurarea stagiilor de practică a studenților în cadrul Secretariatului instituției legislative.

„De asemenea, vicepreședinta Doina Gherman i-a invitat pe studenți să viziteze legislativul pentru a afla mai multe despre activitatea instituției, dar și despre cum pot fi implicați tinerii în procesul de luare a deciziilor și cum pot contribui aceștia la aderarea țării noastre la Uniunea Europeană”, au menționat reprezentanții Parlamentului de la Chișinău.

multimedia.parlament.md
multimedia.parlament.md
multimedia.parlament.md

Pe 3 martie 2022, Republica Moldova a depus o cerere de aderare la Uniunea Europeană. Pe 17 iunie 2022, Comisia Europeană și-a emis avizul privind cererea de aderare la UE, iar la 23 iunie Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată. Ulterior, Consiliul European a decis să dea aviz pozitiv deschiderii negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În decembrie 2023, președinta Maia Sandu a solicitat desfășurarea în toamna anului 2024 a unui referendum național privind aderarea la Uniunea Europeană. Pentru NewsMaker, Mihai Popșoi – atunci vicepreședinte al Parlamentului – a declarat că se planifică desfășurarea unui referendum constituțional, nu consultativ. Șeful Delegației Uniunii Europene (UE) în Moldova Janis Mazeiks a spus că UE va respecta decizia cetățenilor Republicii Moldova, dacă aceștia nu vor vota în favoarea aderării țării noastre la blocul comunitar, la referendumul inițiat de președinta Maia Sandu. Diplomatul a precizat, totuși, că un rezultat negativ „ar fi o dezamăgire mare” pentru autorități și UE.

Întrebat ce va fi dacă la referendum majoritatea locuitorilor din Transnistria și Găgăuzia vor vota contra aderării la Uniunea Europeană, în martie 2024, ministrul Afacerilor Externe Mihai Popșoi a spus că „unele regiuni, unele părți ale orașului, unele străzi, unele case pot avea o părere diferită, dar decizia se ia de toată țara”. Potrivit oficialului, la alegerile parlamentare, partidul de guvernare a obținut un număr mic de voturi în cele două regiuni, dar aceasta nu a afectat rezultatul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: