Tudor Mardei/NewsMaker

Ce se va întâmpla dacă moldovenii nu vor vota în favoarea aderării la UE, la referendum? Mazeiks: „Ar fi o dezamăgire mare”

Uniunea Europeană (UE) va respecta decizia cetățenilor Republicii Moldova, dacă aceștia nu vor vota în favoarea aderării țării noastre la blocul comunitar, la referendumul inițiat de președinta Maia Sandu. Declarația a fost făcută de șeful Delegației UE în Moldova, Janis Mazeiks, în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, de la Rlive. Diplomatul a precizat, totuși, că un rezultat negativ „ar fi o dezamăgire mare” pentru autorități și UE.

„Dacă răspunsul va fi pozitiv, acest efort va fi continuat și de guvernele care vor urma. M-ați întrebat ce se va întâmpla dacă rezultatul va fi negativ. Desigur, noi vom respecta dorința, voința poporului și vom continua să cooperăm, colaborăm în continuare cu Guvernul, în ce măsură Guvernul va fi pregătit și va dori să continue această colaborare. Dar, desigur, rezultatul negativ ar fi o dezamăgire mare pentru noi, deoarece aici, în Republica Moldova, au fost prezenți atâția lideri europeni, care au fost atât de mult încurajați de aspirațiile cetățenilor și a conducerii Republicii Moldova de a schimba țara spre bine. Din acest motiv, eu cred că parcursul spre calitatea de membru va fi un parcurs spre bine”, a declarat Janis Mazeiks.

Întrebat de ce este nevoie ca un referendum privind aderarea la UE să fie organizat la această etapă, când abia a fost dat start negocierilor, și nu mai târziu, Janis Mazeiks a declarat că, din experiențele precedente, „practic toate statele candidate, care au aderat la Uniunea Europeană, au desfășurat referendumuri”.

„Unele au făcut-o din motiv că trebuiau să desfășoare un referendum, din motive juridice, legislative, alte țări au optat în favoarea referendumului pentru că subiectul era atât de important, încât au dorit să aibă opinia cetățenilor în acest sens. A fost alegerea lor liberă. Eu înțeleg că în cazul Republicii Moldova este exact a doua variantă. Cu adevărat, se dorește să se afle care este opinia cetățenilor. Din această perspectivă, eu consider că ideea este una bună”, a explicat diplomatul european.

Șeful diplomație UE în Moldova a fost întrebat, inclusiv, ce crede despre modificarea Codului electoral, care permite organizarea referendumului în aceeași zi cu un alt scrutin.

„Noi am înțeles argumentul președintei, din ce motiv ea a propus să fie combinate referendumul cu alegerile prezidențiale. Este vorba de prezența la vot. Din experiența precedentă a Republicii Moldova, s-au desfășurat niște referendumuri în trecut, însă ele au întrunit fie că doar 1/3 din alegătorii înregistrați, alte ori, mai puțin de 1/3, și da, la alegerile prezidențiale, de obicei, prezența la vot este una dintre cele mai înalte. Eu sper că o să avem și o prezență înaltă la referendumul următor, deoarece este chiar important să înțelegem dacă această determinare puternică a președintei, a Guvernului, a Parlamentului, dacă această determinare de avansare pe parcursul european este împărtășită și de cetățeni”, a mai declarat ambasadorul UE, Janis Mazeiks.

***

Președinta Maia Sandu a solicitat desfășurarea, în toamna anului 2024, a unui referendum național privind aderarea la Uniunea Europeană, pe 24 decembrie 2023. Șefa statului i-a cerut atunci Parlamentului să demareze procedurile de organizare a plebiscitului. În aceeași zi, la trei ani de mandat, șefa statului a anunțat oficial că va candida la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024.

Câteva zile mai târziu, pe 28 decembrie 2023, deputații au votat în lectura a doua modificări la Codul electoral, care permit organizarea referendumului republican în ziua desfășurării alegerilor parlamentare, prezidențiale și locale. NM a analizat recent cât de justificat este acest exercițiu, ce spun experții independenți și cum s-au desfășurat plebiscitele privind aderarea la UE în alte țări. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova.org

Interdicție de intrare în UE pentru persoanele care au luptat de partea Rusiei în războiul din Ucraina. Ce prevede noul pachet de sancțiuni

Foștii combatanți din războiul din Ucraina care au luptat de partea Rusiei ar putea avea interdicție de intrare în statele membre ale Uniunii Europene. Măsura face parte din al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, pregătit de Comisia Europeană, transmite Deutsche Welle.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți, 9 iunie, noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile măsuri includ, printre altele, interzicerea accesului în Uniunea Europeană pentru combatanții din război care au luptat de partea Rusiei.

Comisia Europeană propune ca tuturor celor care au servit în armata rusă după lansarea invaziei pe scară largă în Ucraina să li se interzică intrarea pe teritoriul UE. „Europa rămâne închisă pentru toți cei care au participat la agresiunea împotriva Ucrainei”, a declarat Ursula von der Leyen în cadrul unei conferințe de presă. Alte măsuri restrictive vizează sectoarele energetic și financiar, comerțul, precum și, pentru prima dată, industria pescuitului.

Scopul acestui pachet este foarte clar: vrem să menținem presiunea maximă asupra Rusiei prin sancțiuni”, a subliniat von der Leyen. Potrivit acesteia, restricțiile deja în vigoare afectează semnificativ economia rusă. Astfel, veniturile obținute de Rusia din exporturile de energie s-au redus cu aproximativ 40% la începutul lui 2026.

În domeniul energetic, Comisia Europeană propune includerea pe lista sancțiunilor a încă 30 de nave din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, pe lângă cele 632 care fac deja obiectul restricțiilor. Pentru prima dată, UE intenționează să sancționeze și navele care sprijină funcționarea acestei flote, inclusiv prin furnizarea de combustibil.

Totodată, noile măsuri ar putea viza infrastructura utilizată pentru comercializarea și procesarea petrolului rusesc.

În domeniul financiar, Bruxellesul propune extinderea restricțiilor asupra a încă 31 de bănci rusești, dar și asupra a 20 de bănci, companii din sectorul criptomonedelor și comercianți de petrol din state terțe, despre care se consideră că facilitează ocolirea sancțiunilor impuse Rusiei.

Pachetul include, de asemenea, noi restricții la exportul de produse și tehnologii folosite de industria de apărare rusă, inclusiv componente destinate producerii dronelor. În paralel, Comisia Europeană propune interzicerea importului unor mărfuri din Rusia, cu o valoare estimată la aproximativ 60 de milioane de euro.

Pentru prima dată de la începutul războiului, sancțiunile europene ar putea viza și sectorul pescuitului. Executivul UE propune limitarea importurilor anumitor produse pescărești din Rusia și interzicerea completă a importului unor categorii de astfel de produse.

Pentru a intra în vigoare, noul pachet de sancțiuni trebuie aprobat în unanimitate de toate statele membre ale Uniunii Europene. Oficialii Comisiei Europene au subliniat în repetate rânduri că fiecare nou set de măsuri urmărește să elimine breșele care permit evitarea sancțiunilor și să crească presiunea economică asupra Moscovei. Scopul declarat al UE este de a reduce cât mai mult sursele de venit care finanțează continuarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Anterior, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că instituția pe care o conduce pregătește, pentru reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre ale UE din 15 iunie, de la Brussels, o nouă extindere a listei de sancțiuni. Aceasta ar urma să includă aproximativ 80 de persoane și organizații asociate industriei de apărare ruse și unor instituții media din Rusia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: