Semnând acum nouă ani Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, Moldova s-a obligat să elimine toate barierele din calea spre policlinici, spitale, școli, judecătorii și alte instituții. Iar Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a emis, în ultimii ani, câteva zeci de decizii prin care a declarat discriminare lipsa accesului pentru persoanele cu mobilitate limitată în instituțiile publice și a recomandat eliminarea obstacolelor. NM a decis să afle, cum se îndeplinesc aceste recomandări.
„Este o problemă foarte gravă”
Potrivit afirmațiilor lui Evghenii Goloșciapov, membru al Consiliului pentru Egalitate, lipsa accesului în instituțiile publice este o problemă foarte mare pentru persoanele cu dizabilități. Acest lucru se referă nu doar la cei care se deplasează în scaune cu rotile, ci și la cei cu deficiențe de văz. „Abia în acest an, primăria capitalei a început să instaleze dale tactile pe bulevardul Ștefan cel Mare, undeva au apărut chiar și semafoare pentru persoanele cu deficiențe de văz. Însă oricum, aceasta rămâne o problemă gravă. Experți de la ONU au venit de câteva ori la noi, ei au numit Moldova una dintre cele mai neadaptate țări pentru persoanele cu dizabilități”, a menționat Evghenii Goloșciapov.
Totodată, Goloșciapov a subliniat faptul că sunt și exemple bune. Unul dintre acestea – troleibuzele noi, cu rampe speciale pentru persoanele care se deplasează în scaunele cu rotile.
Vitalie Meșter, directorul executiv al Centrului de Asistență Juridică pentru Persoanele cu Dizabilități, consideră că după nouă ani de la ratificarea de către Moldova a Convenției ONU, Chișinăul a devenit mult mai accesibil pentru persoanele cu mobilitate limitată, dar se datorează în special inițiativelor organizațiilor obștești. „Aceleași dale tactile și semafoarele cu semnal sonor au apărut în Chișinău datorită inițiativei avocaților”, a menționat Meșter.
Potrivit afirmațiilor lui Vitalie Meșter, situația din raioanele țării privind accesul instituțiilor publice este mult mai rea decât cea din capitală. Însă în diferite orașe sunt grupuri de inițiativă din care fac parte persoane cu dizabilități, a menționat el: „Ei încearcă să stabilească un dialog cu autoritățile, pentru a face orașul lor accesibil pentru persoanele cu mobilitate limitată. Noi colaborăm cu astfel de organizații din Căușeni, Orhei, Ungheni, Ceadîr-Lunga, Comrat și Edineț”.
„Rampe de acces cu pantă de 60°”
În anul 2018, Consiliul pentru egalitate de gen s-a adresat către Ministerul Economiei și Infrastructurii cu propunerea de a elabora standarde ale infrastructurii pentru persoanele cu dizabilități. Documentul trebuia să stabilească regulile de amenajare a rampelor de acces, balustradelor, semafoarelor, dalelor tactile.
„Fără aceste standarde, constructorii nu au reguli clare. De aceea la noi vor apărea rampe cu pante de 60°, care pur și simplu sunt periculoase pentru utilizare, și nu doar pentru persoanele în scaunele cu rotile. În realitate însă raportul dintre înălțimea platformei și lungimea pantei trebuie să fie de cel puțin 1:5. Rampe cu șine nici nu ar trebui să fie. În primul rând, roțile tuturor cărucioarelor sunt situate la distanțe diferite, iar în al doilea rând, pe o asemenea rampă, poți să cazi, pentru că este destul de dificil să urci pe șine cu toate cele patru roți”, a precizat Evghenii Goloșciapov.
S-a constatat că Ministerul Economiei nu a elaborat un asemenea regulament. Dar, răspunzând la demersul NM, ne-a propus să luăm cunoștință de documentul NCM C.01.06 – 2014 (adică, anul 2014). „Informația despre rampele de acces și despre panta pe care acestea ar trebui să le respecte le veți găsi în capitolul 4. La fel, puteți găsi informații despre rampe și balustrade și în alte documente care au fost editate în limbile română și rusă. Aceste documente sunt accesibile pe site-ul www.ednc.gov.md”, au comunicat cei de la Ministerul Economiei.
Unde (nu) au fost instalate rampe
Începând cu anul 2013, când a fost înființat Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, această organizație a recunoscut 348 de cazuri de discriminare, dintre care 31 se referă la lipsa de acces pentru persoanele cu dizabilități în instituțiile sociale și în transport.
În special, a fost vorba despre lipsa rampelor la intrarea în Catedrală, în clădirea Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale, policlinica MAI, Judecătoria sectorului Centru din capitală și în clădirea Centrului Republican de Diagnostic. Consiliul a recomandat instalarea rampelor în respectivele instituții.
NM a constatat că la intrarea în oficiul Direcției de colectare a impozitelor și taxelor locale rampa așa și nu a fost instalată. Cei de la Direcție au comunicat pentru NM că acolo este imposibil să fie instalată o rampă din cauza treptelor prea înalte și a pantei abrupte. La fel, cei de la Direcție au menționat că, posibil, vor găsi un alt sediu pentru oficiul lor.
Tatiana Sultanova/NewsMaker
La policlinica MAI, rampa nu a fost instalată.
Tatiana Sultanova/NewsMaker
La Centrul Republican de Diagnostic, rampa nu a fost instalată, dar au amenajat niște șine pe scări.
Tatiana Sultanova/NewsMaker
La intrarea centrală în Catedrală așa și nu este rampă, dar a fost instalată una la intrarea laterală.
Tatiana Sultanova/NewsMaker
La Judecătoria sectorului Centru a fost instalată o rampă bună.
Tatiana Sultanova/NewsMaker
Centrul de Asistență Juridică pentru Persoanele cu Dizabilități s-a adresat în instanța de judecată pentru a fi asigurat accesul acestor persoane la Curtea de Apel și la Pretura sectorului Centru. După aceasta, acolo au fost instalate rampe.
***
Conform datelor Biroului Național de Statistică pentru anul 2019, în Moldova locuiesc 176 de mii de persoane cu dizabilități. Aceasta înseamnă aproape 6,6% din populația țării.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
