În Moldova sunt peste 200 de întreprinderi de stat, activele cărora constituie un sfert din PIB. În cadrul acestora activează zeci de mii de oameni. Cu toate acestea, discuțiile despre ineficiența extremă a întreprinderilor de stat, la fel ca și scandalurile legate de corupție care apar în jurul anumitor companii publice au devenit un lucru obișnuit. NM împreună cu Expert Grup și Fundația Soros-Moldova au încercat să afle de ce întreprinderile de stat din Moldova au devenit o sarcină grea pentru stat și ce-i de făcut în acest caz.
Ce reprezintă sectorul public
Întreprinderile de stat continuă să aibă un rol important în economia Moldovei. Potrivit datelor unui studiu efectuat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, la sfârșitul anului 2020, valoarea activelor tuturor întreprinderilor de stat din Moldova a constituit 26,5% din PIB și 12% din activele companiilor private.
Conform datelor pentru anul trecut, în Moldova existau 207 întreprinderi de stat și 65 de societăți pe acțiuni, în care cota statului a fost de peste 30%. Cu toate acestea, numai 171 de întreprinderi continuă să își desfășoare activitățile, 29 au declarat stare de faliment, iar 24 sunt în etapa de lichidare.
La întreprinderile de stat muncesc 34,4 mii de persoane, iar volumul total al vânzărilor constituie 23,6 miliarde de lei. Ce-i drept, autorii studiului menționează faptul că aproape două treimi din vânzări (63,4%) le revin sectorului energetic și serviciilor locativ-comunale, alte 7,5% – serviciilor de telefonie și internet, 6,2% – colectării și reciclării deșeurilor, iar 5,1% – transporturilor.
În cadrul studiului s-au constatat câteva lucruri curioase. De exemplu, întreprinderii de stat „Poșta Moldovei” îi revin 93,7% din angajați și 73,4% din vânzări în sfera serviciilor poștale. Iar o jumătate din lucrătorii încadrați în sectorul comunicațiilor electronice activează la întreprinderi de stat, deși cel mai mare operator public de telecomunicații „Moldtelecom” cuprinde doar un sfert din această piață.
Sergiu Gaibu, ministrul economiei, care a lucrat anterior la Expert-Grup, a menționat pentru NM că nu există o abordare unică a conceptului privind managementul întreprinderilor de stat: „Rolul întreprinderilor de stat în economie poate fi variat, pot fi atinse anumite obiective care sunt de importanță națională, anumite obiective pe care sectorul privat nu le poate realiza. Sunt o serie de domenii care în diferite țări rămân în competența statului, în special o serie de sectoare strategice cum ar fi cele ce țin de industria militară sau o serie de industrii ce țin de infrastructură”, a precizat Gaibu.
De asemenea, ministrul a mai menționat că nu există o soluție 100% în acest sens. Ponderea sectorului public în economie și abordările acestei chestiuni se schimbă mereu: în anumite țări, este o abordare mult mai dură față de această chestiune, iar în altele – monopolul în sectoarele date ar putea fi și în mâini private: „În Moldova, toate întreprinderile au fost mai întâi de stat, apoi s-a produs privatizarea etapizată față de care există semne de întrebare. Acum ar trebui să se conștientizeze, ce ar trebui să rămână statului și ce – nu”, a mai remarcat Sergiu Gaibu.
Care a fost impactul pandemiei asupra întreprinderilor de stat
Pandemia de coronavirus a avut un impact negativ asupra economiei moldovenești din cauza restricțiilor antiepidemiologice și a lockdown-urilor: Anul trecut, PIB-ul Moldovei a scăzut cu 7%. https://newsmaker.md/rus/novosti/ekonomika-moldovy-v-2020-godu-upala-na-7-eto-samoe-sereznoe-snizhenie-v-istorii-strany/ De această situație au fost afectate și întreprinderile de stat. Potrivit unui sondaj realizat de Expert-Grup, doar 20 la sută dintre acestea nu au avut de suferit din cauza carantinei, care a fost instituită în primăvara anului 2020. Ce-i drept, este vorba în special despre companiile care se ocupă de reabilitarea drumurilor.
În același timp, vânzările la 26% din întreprinderile de stat s-au redus cu peste 50 la sută, la alte 21% din companii vânzările au scăzut cu 20% – 50%, iar la 40% dintre companii – cu 5% – 20%.
Potrivit autorilor studiului, pandemia a demonstrat lipsa de pregătire a managementului companiilor de stat pentru situații de criză. Astfel, doar 11% dintre întreprinderile de stat care au fost chestionate au avut un plan de acțiuni pentru situații de criză, iar o treime din companiile de stat l-au elaborat în regim de urgență.
Veronica Bogatu, juristă la ÎS „Sanfarm-Prim” (depozit farmaceutic public și rețea de farmacii), ne-a comunicat că „din cauza specificului legislației”, „Sanfarm-Prim” a activat în condiții departe de a fi cele mai bune. „În timpul lockdown-ului, au fost închise toate policlinicile în care sunt situate farmaciile din rețeaua noastră. Și aceasta, în condițiile în care cei care au dreptul la medicamente gratuite [compensate] le primesc de la farmaciile noastre. În consecință, policlinicile au fost închise pentru pacienți, dar farmaciile noastre au funcționat”, a menționat Bogatu. Aceasta a mai adăugat că, potrivit legii, „Sanfarm-Prim” a fost obligată să recepționeze și să depoziteze orice ajutor umanitar acordat pentru combaterea coronavirusului.
De ce întreprinderile de stat sunt ineficiente
Cele mai multe întreprinderi de stat din Moldova sunt ineficiente sau eficiența lor este neînsemnată. De regulă, informațiile despre întreprinderile de stat apar în presă într-un context negativ și vorbesc despre pierderi considerabile, lipsa de transparență, salarii excesiv de mari ale șefilor, clientelism, probleme ce țin de achiziții, corupție etc.
Pentru a înțelege care sunt problemele din acest sector, Expert-Grup și Fundația Soros-Moldova au implementat proiectul „Fortificarea guvernanței corporative în sectorul întreprinderilor de stat”. „Problemele din această sferă sunt cunoscute: transparență scăzută, indicatori scăzuți ai eficienței, creșterea datoriilor”, a menționat Natalia Camburian, directoarea Departamentului Buna Guvernare din cadrul fundației.
În cadrul acestui proiect, Expert-Grup a analizat situația de la întreprinderile de stat din Moldova. Pentru nouă dintre acestea au fost organizate instruiri despre transparență, iar cinci dintre ele au beneficiat de mentorat gratuit pentru îmbunătățirea guvernanței corporative: „Moldovagaz”, „Sanfarm-Prim”, „Moldtelecom”, „Red-Nord” și „Franzeluța”. „Scopul principal al proiectului a fost să înțelegem, care ar putea fi paradigma ulterioară de dezvoltare a sectorului întreprinderilor de stat, care este rolul acestora, pe ce ar trebui să se pună accent și care ar trebui să fie politica statului în raport cu acestea”, ne-a comunicat Petru Culeac, directorul executiv al Fundației Soros-Moldova.
Acesta a mai adăugat că în unele cazuri, statul ar putea să renunțe la unele întreprinderi și să le dea spre privatizare, iar în alte situații, acest lucru este imposibil, de exemplu, dacă întreprinderea are un rol social important sau este monopol natural.
Adrian Lupușor, directorul executiv al Expert-Grup, menționează că cea mai mare parte a problemelor ce țin de ineficiența activității întreprinderilor de stat poate fi soluționată cu ajutorul unor consilii de administrație profesioniste și independente, care ar trebui să monitorizeze și să verifice activitatea managementului întreprinderii. Potrivit afirmațiilor expertului, consiliile de administrație actuale sunt, de regulă, o formalitate: „În componența acestora sunt desemnați reprezentanți ai statului pe niște motive „neînțelese” și, cel mai adesea, și monitorizarea activității întreprinderilor de stat este o formalitate”, a menționat acesta.
Din componența consiliilor de administrație ale întreprinderilor de stat fac parte, de obicei, funcționari ai ministerelor de profil, de exemplu, ai Ministerului Economiei, Ministerului Finanțelor etc. Pentru „activitatea” în consiliul de administrație, aceștia primesc adaosuri considerabile la salarii. Datorită acestui fapt, adesea, veniturile lor anuale depășesc un milion de lei, iar funcționarii devin subiecte pentru investigații jurnalistice. https://newsmaker.md/rus/novosti/million-k-zarplate-kak-goschinovniki-v-moldove-zarabatyvayut-na-goskompaniyah-44577/
„O asemenea abordare favorizează clientelismul. Cel mai adesea, cei de la putere folosesc întreprinderile de stat în avantajul lor. În poziții de conducere și în consiliile de administrație, candidații sunt numiți pe criterii neclare, fără a se ține cont de meritocrație. De aceea, nu există presiune din partea consiliilor de administrație asupra managementului, ceea ce favorizează corupția”, a menționat Lupușor.
Lupușor a mai spus că un consiliu de administrație real trebuie să monitorizeze activitatea managerilor și să urmărească cum aceștia respectă Codul de guvernanță corporativă: „Consiliul trebuie să aibă un rol foarte activ în viața întreprinderii, să ofere recomandări pentru a exclude riscurile, să ceară transparență din partea administrației. Statul trebuie să fie interesat ca întreprinderea să fie eficientă și profitabilă, anume pentru aceasta statul angajează membri în consilii”, a subliniat Adrian Lupușor. „ În cazul în care consiliul de administrație constată faptul că administrația efectuează niște achiziții publice dubioase, este în drept să le stopeze, să efectueze verificări și o anchetă internă”.
Problema ar putea fi soluționată de niște consilii de administrație independente, în componența cărora ar intra persoane care nu au nicio legătură cu politicul și cu guvernarea. Experții consideră că Agenția Proprietății Publice ar putea avea un rol cheie în acest sens: „APP ar trebui să elaboreze un regulament de numire a membrilor consiliului de administrație, pentru a exclude conflictul de interese. Aceste persoane trebuie să înțeleagă, cum să citească rapoartele financiare, să cunoască principiile bunei guvernări, să cunoască situația [de la întreprindere] și să fie onești”, a menționat Lupușor.
Vadim Ceban, președintele Consiliului de Administrație al SA „Moldovagaz”, a subliniat faptul că întreprinderea a participat la acest proiect pentru a îmbunătăți managementul în compania-fiică „Moldovatransgaz”: „Acum, implementăm cel de-al treilea pachet energetic și pentru noi este important ca „Moldovatransgaz” să implementeze principiile guvernanței corporative”, a precizat Ceban.
Potrivit afirmațiilor lui, în cadrul acestui proiect, întreprinderea a reușit să elaboreze împreună cu experții Codul guvernanței corporative al „Moldovatransgaz”, regulamentul de control intern și procedura de numire a noilor membri ai consiliului de administrație, dar și să facă mult mai transparent site-ul întreprinderii. El consideră că la „Moldovatransgaz” poate fi asigurată numirea unor membri ai consiliului de administrație care nu ar depinde de acționari.
Veronica Bogatu, juristă la „Sanfarm-Prim”, spune că datorită proiectului, compania a reușit să elaboreze Codul guvernanței corporative. Ea susține că implementarea prevederilor codului va schimba relațiile dintre consiliul de administrație și managementul întreprinderii. Bogatu a mai subliniat că ponderea statului în „Sanfarm-Prim” depășește 99%, iar 1% aparține unui număr de 118 minoritari, care sunt foști și actuali colaboratori ai companiei, de opinia cărora statul nu ținea cont anterior. Deși, potrivit ei, acești oameni sunt farmaciști profesioniști. Astfel, un efect al implementării Codului guvernanței corporative va fi faptul că și opinia acestora va fi luată în considerare, presupune Bogatu.
Veronica Bogatu a mai adăugat că anterior, ÎS „Sanfarm-Prim” se subordona Ministerului Sănătății, iar acum câțiva ani, a revenit sub controlul Agenției Proprietății Publice în care nu există persoane care cunosc specificul medical.
Ce va face statul cu întreprinderile de stat
Potrivit ministrului economiei, în toată lumea, eficiența întreprinderilor de stat este aproape în jumătate față de cea a companiilor private: „Trebuie să depunem eforturi pentru a minimaliza această diferență și pentru a le crește eficiența. Este important ca întreprinderile de stat să funcționeze corect”, a mai spus Gaibu.
Ministrul a subliniat că primul pas ar trebui să-l constituie modificarea legislației. De exemplu, la unele întreprinderi există „comitete de audit și comitete de cenzori” care își dublează funcțiile. Gaibu a remarcat faptul că în timpul apropiat, autoritățile intenționează să introducă modificări în legislație pentru a exclude o asemenea dublare și pentru ca din consiliile de administrație ale întreprinderilor de stat să facă parte profesioniști. În același timp, ministrul recunoaște că modificarea legislației nu este suficientă. „După modificarea legislației, trebuie să punem la punct procesele de guvernanță efectivă în cadrul întreprinderilor”, a menționat el.
Ministrul mai consideră că statul trebuie să evalueze fiecare companie de stat și să decidă, are nevoie de această întreprindere ori ea ar trebui să fie privatizată sau, poate, pur și simplu să fie restructurată. În același timp, procesul de privatizare trebuie să fie transparent, a subliniat Sergiu Gaibu.
Material în parteneriat
