Întrevedere dintre OSCE și Chișinău pe tema reglementării transnistrene, la câteva zile după „alegerile” din Transnistria

Viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a avut o întrevedere cu Thomas Lenk, reprezentantul special al Președinției în exercițiu a OSCE. Potrivit comunicatului publicat pe 2 decembrie de Biroul politici de reintegrare, oficialii au discutat despre negocierile privind reglementarea transnistreană. Întâlnirea a avut loc la două zile după ce, în regiunea necontrolată de autoritățile constituționale, s-au desfășurat alegerile nerecunoscute pentru legislativul de la Tiraspol.

În cadrul întrevederii, cei doi oficiali au evidențiat evoluțiile marcate în principalele dosare aflate în gestiune și au discutat măsurile prioritare implementate de autoritățile naționale pentru promovarea politicilor sectoriale de reintegrare a țării.

Părțile au convenit să mențină interacțiuni constante pentru a avansa pe agenda reglementării transnistrene, iar Chiveri a apreciat contribuția OSCE la sprijinirea obiectivului de apropiere a celor două maluri ale Nistrului.

Întrevederea celor doi oficiali a avut loc la doar o zi după ce Tiraspolul a publicat rezultatele preliminare ale „alegerilor” pentru așa-numitul Soviet Suprem al regiunii transnistrene. Lista conține numele celor candidaților aleși în toate cele 33 de circumscripții, însă nu și numărul de voturi obținute de fiecare. Majoritatea „mandatelor” au revenit din nou partidului „Reînnoire”, afiliat holdingului „Sheriff”.

Contactați pentru o reacție, reprezentanții Biroului politici de reintegrare au declarat, pentru NM, că, întrucât pretinsul scrutin s-a desfășurat în afara cadrului constituțional și contrar legislației Republicii Moldova, aceste „alegeri” nu pot avea valoare juridică.

Astăzi, în regiunea transnistreană, toată puterea este concentrată în mâinile holdingului „Sheriff”. Liderul republicii nerecunoscute, Vadim Krasnoselski, este un protejat al „Sheriff-ului”. El beneficiază de sprijinul deplin al partidului pro-Sheriff „Reînnoire”. Acest partid controlează complet Sovietul Suprem și, potrivit rezultatelor alegerilor care au avut loc, situația nu s-a schimbat.

Fostul deputat al Sovietului Suprem, politologul Anatoli Dirun, stabilit în prezent la Chișinău, a declarat pentru NM că votul desfășurat este greu de numit „alegeri” propriu-zise: dintre cei 11 „nou-veniți” care au câștigat în circumscripțiile lor, niciunul nu poate fi considerat reprezentant al opoziției.

Astăzi, puterea este practic monopolizată. Cu toate acestea, Dirun consideră că, în ciuda tuturor crizelor, populația de pe malul stâng nu s-a mobilizat în jurul acestei structuri de putere. Dovadă în acest sens este prezența la vot, care a atins un nivel minim istoric la recentul scrutin pentru Sovietul Suprem.

NM explică aici, cum s-au desfășurat alegerile în care, în majoritatea circumscripțiilor, a existat un singur candidat și ce semnificație are acest scrutin pentru regiunea transnistreană, pentru Republica Moldova, pentru procesul de reintegrare, pentru parcursul de aderare la Uniunea Europeană și pentru securitatea regională.
***
Reamintim că, pe 30 noiembrie, în stânga Nistrului au fost organizate „alegeri” pentru sovietul suprem nerecunoscut al regiunii. Acestea nu sunt recunoscute nici de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, nici de comunitatea internațională, întrucât sunt organizate de structuri aflate în afara cadrului legal al statului și fără participarea autorităților naționale. În consecință, procesul nu a putut fi monitorizat independent.

În seara zilei de 30 noiembrie, CEC-ul nerecunoscut din regiune a anunțat o prezență la vot de 102 655 de alegători, ceea ce reprezintă 26,01% din numărul total al persoanelor incluse în așa-zisele liste.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

AP

Donald Trump îndeamnă iranienii să continue protestele: „Ajutorul este pe drum”

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a îndemnat protestatarii iranieni să continue manifestațiile și să preia controlul asupra instituțiilor de stat. Totodată, liderul de la Casa Albă le-a transmis că „ajutorul este pe drum”. Adresarea a fost publicată pe rețeaua de socializare Truth Social pe 13 ianuarie.

Patrioți iranieni, continuați protestele – preluați controlul asupra instituțiilor voastre! Păstrați numele ucigașilor și abuzatorilor. Vor plăti un preț mare. Am anulat toate întâlnirile cu oficiali iranieni până când uciderea fără sens a protestatarilor se oprește. Ajutorul este pe drum”, a transmis Donald Trump.

Iranul este cuprins de un val de proteste de la sfârșitul lunii decembrie 2025. Manifestațiile, care au început pe fondul nemulțumirii populației față de situația economică precară, inclusiv devalorizarea monedei naționale și inflația mare, s-au transformat rapid în mișcări de critică împotriva regimului teocratic al țării și a liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

Pe 8 ianuarie, pe fondul extinderii manifestațiilor, autoritățile iraniene au întrerupt internetul — măsură care a îngreunat evaluarea situației pe teren. Blocajul de comunicații a stârnit îngrijorări din partea comunității internaționale că Teheranul va recurge la suprimarea protestelor prin forță.

Pe 13 ianuarie, un oficial iranian, care a refuzat să fie identificat, a declarat pentru Reuters că circa 2 000 de persoane au fost ucise în contextul protestul, fiind vorba atât de protestatari, cât și personal de securitate. Aceasta este pentru prima data când autoritățile din Iran oferă vreo cifră a victimelor.

Anterior, Human Rights Activists News Agency (HRANA), un grup iranian pentru drepturile omului, a raportat că cel puțin 646 de persoane au fost ucise de la începerea protestelor, dintre care 512 sunt protestatari și 134 membri ai forțelor de securitate. De asemenea, potrivit HRANA, peste 10 700 de persoane au fost arestate.

De la eruperea protestelor, președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a declarat că SUA va interveni, dacă regimul de la Teheran va aplica forță împotriva protestatarilor. Liderul de la Casa Albă a spus că ia în considerare mai multe opțiuni „foarte dure” de acțiune în privința Teheranului, în legătură cu reprimarea protestelor. Pe 10 ianuarie, The New York Times a scris, cu trimitere la sursele sale, că militarii i-au prezentat lui Trump mai multe variante privind lovituri împotriva Iranului, inclusiv asupra unor obiective non-miliare din Teheran. Publicația a subliniat că, la acel moment, președintele SUA încă nu luase o decizie finală privind un eventual atac.

Pe 11 ianuarie, Trump a declarat că Teheranul a propus negocieri după ce a amenințat că va lovi republica islamică din cauza reprimării sângeroase a protestatarilor. El a spus că administrația sa poartă discuții pentru a stabili o întâlnire cu oficiali iranieni, dar a avertizat că ar putea fi nevoit să acționeze mai întâi.

Pe 13 ianuarie, ambasada virtuală a SUA la Teheran a publicat un mesaj în care îndeamnă cetățenii americani să părăsească Iranul. Apeluri asemănătoare au lansat și misiunile diplomatice ale altor țări către cetățenii lor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: