În autoproclamata Republică Moldovenească Nistreană (RMN), pe 30 noiembrie au avut loc alegeri pentru parlamentul local — Sovietul Suprem al Transnistriei. Din ceea ce se conturează, nu sunt de așteptat schimbări interne majore: opoziția lipsește în continuare din legislativul local, iar întreaga putere rămâne concentrată în mâinile holdingului „Sheriff”. Totuși, există câteva nuanțe importante, inclusiv cele ce țin de contextul mai amplu al securității regionale și al evoluțiilor din zonă. NM explică cum s-au desfășurat alegerile în care, în majoritatea circumscripțiilor, a existat un singur candidat și ce semnificație are acest scrutin pentru regiunea transnistreană, pentru Republica Moldova, pentru procesul de reintegrare, pentru parcursul de aderare la Uniunea Europeană și pentru securitatea regională.
Alegeri fără alegere
Sovietul Suprem (SS) al Transnistriei este format din 33 de deputați. Alegerile se desfășoară conform sistemului majoritar: republica nerecunoscută este împărțită în 33 de circumscripții și fiecare dintre ele își alege propriul deputat. De menționat că la acest scrutin concurența aproape că a lipsit: doar în 12 circumscripții au existat câte doi candidați, în timp ce în alte 21 a fost înscris câte un singur candidat.
În aceste condiții, după cum spuneau experții, miza nu era cine va câștiga alegerile, ci cine dintre deputații în exercițiu a decis să candideze din nou. În 11 circumscripții, deputații actuali nu și-au mai depus candidatura, iar în locul lor au fost aleși „nou-veniți” în Sovietul Suprem. Toți deputații din legislatura precedentă care au candidat pentru un nou mandat au câștigat în circumscripțiile lor.
Astăzi, în regiunea transnistreană, toată puterea este concentrată în mâinile holdingului „Sheriff”. Liderul republicii nerecunoscute, Vadim Krasnoselski, este un protejat al „Sheriff-ului”. El beneficiază de sprijinul deplin al partidului pro-Sheriff „Reînnoire”. Acest partid controlează complet Sovietul Suprem și, potrivit rezultatelor alegerilor care au avut loc, situația nu s-a schimbat.
Fostul deputat al Sovietului Suprem, politologul Anatoli Dirun, stabilit în prezent la Chișinău, a declarat pentru NM că votul desfășurat este greu de numit „alegeri” propriu-zise: dintre cei 11 „nou-veniți” care au câștigat în circumscripțiile lor, niciunul nu poate fi considerat reprezentant al opoziției. „A avut loc o înlocuire administrativă. Ca în fotbal: există o echipă, iar antrenorul principal pur și simplu a decis, din anumite motive, să înlocuiască o parte dintre jucători. Într-un sistem oligarhic nu pot exista alegeri”, a explicat expertul.
Un scenariu similar, fără alternative, s-a înregistrat și la alegerile precedente, din 2020, ceea ce a constituit un semnal al consolidării puterii „Sheriff-ului”. Până la victoria lui Vadim Krasnoselski la alegerile prezidențiale locale din 2016, componența politică a candidaților la scrutinul pentru Sovietul Suprem era mult mai diversă: între diferitele grupări exista o competiție intensă, iar rezultatul alegerilor genera adesea un raport tensionat între liderul republicii nerecunoscute și legislativul local.
Astăzi, puterea este practic monopolizată. Cu toate acestea, Dirun consideră că, în ciuda tuturor crizelor, populația de pe malul stâng nu s-a mobilizat în jurul acestei structuri de putere. Dovadă în acest sens este prezența la vot, care a atins un nivel minim istoric la recentul scrutin pentru Sovietul Suprem.
Protestul alegătorilor
La alegerile curente au participat doar 26,01% dintre alegători. Prin comparație, prezența la vot a fost de 27,7% la scrutinul pentru Sovietul Suprem din 2020 și de 48,3% în 2015.
Dirun consideră această scădere a prezenței la urne drept un semnal îngrijorător: „Alegătorul pedepsește puterea „cu picioarele” și trebuie trase concluzii”. Potrivit expertului, pe aproape întreaga durată a campaniei electorale holdingul nu a depus niciun efort pentru a mobiliza electoratul și abia cu câteva săptămâni înainte de ziua votului „a schimbat tactica” și a început să îndemne populația să meargă la urne.
Alegătorii de pe malul stâng au însă încă o modalitate de a „pedepsi puterea”: votul „împotriva tuturor”. Această opțiune se regăsește în buletinele de vot din Transnistria. Până în 2020, varianta respectivă nu era folosită pe scară largă, însă la alegerile precedente proporția celor care au ales „împotriva tuturor” a urcat la 20,6%, iar în unele circumscripții chiar a depășit 30%. La momentul publicării acestui material, CEC-ul transnistrean nu prezentase încă datele referitoare la voturile „împotriva tuturor”.
Dirun consideră că această prezență „îngrijorătoare” ar putea avea un impact semnificativ și asupra alegerilor prezidențiale din republica nerecunoscută, programate pentru 13 decembrie 2026. „O prezență de doar 30% va afecta serios legitimitatea viitorului lider al Transnistriei”, a spus expertul.
Aparența schimbărilor
Merită menționat că actualul lider al regiunii de pe malul stâng, Vadim Krasnoselski, nu va mai putea candida, deoarece își încheie al doilea mandat consecutiv. După 2011, când alegerile prezidențiale din republica nerecunoscută au fost câștigate de Evgheni Șevciuk — punând capăt celor 20 de ani de conducere a lui Igor Smirnov —în Transnistria s-a conturat, se poate spune, deja o „tradiție”: alegerea în funcția de președinte a speakerului Sovietului Suprem. Așa s-a întâmplat atât în cazul lui Evgheni Șevciuk, cât și în cazul actualului lider, Vadim Krasnoselski.
Legislatura care își încheie acum mandatul în fruntea Sovietului Suprem este condusă de Alexandr Korșunov. Deocamdată nu este clar dacă acesta va rămâne speaker și în noua componență a parlamentului local. „În locul puterii, eu aș schimba speakerul, pentru a demonstra alegătorilor măcar aparența unor schimbări”, a menționat Dirun.
Totodată, susține el, și Moscova ar trebui să acorde atenție scăderii prezenței la vot din Transnistria, având în vedere că republica nerecunoscută se află, de facto, sub controlul Rusiei. În 2022, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a recunoscut Transnistria drept teritoriu ocupat.
Reintegrare fără plan
Despre alegerile din republica nerecunoscută au relatat pe larg mass-media ruse, care au susținut că scrutinul s-a desfășurat legal și transparent. La Chișinău, aceste alegeri sunt considerate nelegitime.
„Alegerile în Sovietul Suprem” contravin legislației Moldovei, au spus pentru NM reprezentanții Biroului pentru reintegrare. „Reiterăm faptul că exercițiile pretins electorale de acest gen se desfășoară în afara cadrului constituțional și contrar legislației în vigoare a Republicii Moldova, respectiv nu pot fi calificate din punct de vedere juridic. Asemenea acțiuni au fost și vor fi considerate drept sfidări la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova”, a transmis Biroul.
Fostul vicepremier pentru reintegrare Alexandru Flenchea a declarat într-o discuție cu NM că aceste alegeri nu sunt recunoscute de nimeni: „Sunt alegeri nedrepte și incorecte. Aici nu e nimic de discutat”.
În același timp, pentru ca Republica Moldova să poată finaliza cu succes negocierile de aderare la UE, reintegrarea țării rămâne un obiectiv. Pentru aceasta este necesar un dialog între cele două maluri ale Nistrului, inclusiv cu deputații Sovietului Suprem. În trecut, între Chișinău și Tiraspol au funcționat grupuri de lucru parlamentare, însă acest mecanism s-a destrămat ulterior. Totuși, dacă se va ajunge la un plan concret de reintegrare, deputații transnistreni – chiar dacă nerecunoscuți oficial – ar putea avea un rol formal în acest proces.
Totuși, astăzi procesul de negocieri practic lipsește, a menționat analistul politic Alexei Tulbure: „Noi avem întâlniri nesistematice în formatul «1+1» [negociatori din partea Chișinăului și a Tiraspolului] și cu asta totul se încheie”.
Pentru a schimba situația, potrivit lui, autoritățile trebuie să pregătească un plan de reintegrare realizabil. „Este nevoie de un plan, iar alegerile care au avut loc, ținând cont de rezultatele lor și de absența oricăror schimbări, nu vor influența în niciun fel situația”. În ceea ce privește viitoarele alegeri ale liderului Transnistriei, însuși faptul că acestea vor avea loc peste un an va deveni o demonstrație a eșecului procesului de reintegrare și un semnal negativ pentru Bruxelles, a adăugat expertul.
Există un plan?
Între timp, la mijlocul lunii noiembrie a apărut informația că autoritățile Moldovei totuși poartă negocieri cu partenerii europeni și americani privind un anumit nou plan de reintegrare a regiunii transnistrene. Despre acest lucru a spus prim-ministrul Alexandru Munteanu după participarea la Forumul Comisiei Europene pe probleme de extindere a UE la Bruxelles.
La întrebarea jurnaliștilor dacă există un plan de retragere a trupelor ruse de pe malul stâng al Nistrului în contextul aspirației Chișinăului către integrarea europeană cu un teritoriu reintegrat, prim-ministrul a comunicat că autoritățile discută planul de reintegrare cu Bruxelles și Washington: „Deocamdată nu pot dezvălui detalii, dar discutăm un astfel de plan”.
Pe 1 decembrie, șefa diplomației europene Kaja Kallas a declarat, după întâlnirea miniștrilor apărării ai Uniunii Europene, că retragerea trupelor ruse din Transnistria trebuie să devină o parte-cheie a oricăror negocieri privind pacea în Ucraina. Răspunzând la întrebarea dacă această temă poate intra în viitorul plan de pace, Kallas a declarat că, fără plecarea completă a trupelor ruse din regiune, este imposibil să fie garantată securitatea pe termen lung în Europa și faptul că Rusia nu va recurge la noi invazii.
Potrivit șefei diplomației europene, un acord durabil de pace trebuie să conțină angajamente clare ale Moscovei — nu doar în raport cu Ucraina, ci și cu țările din regiune, unde forțele ruse încă mai rămân.
„Sheriff” este un holding de companii private din Republica Moldovenească Nistreană nerecunoscută, fondat în 1993 de Victor Gușan și Ilia Kazmaly (ulterior, Gușan a devenit unicul proprietar). În 2021, „Sheriff” controla aproximativ 60% din economia legală a Transnistriei și asigura mai mult de jumătate din veniturile bugetare ale republicii nerecunoscute. Expansiunea și succesul holdingului au fost favorizate de sprijinul primului lider al RMN, Igor Smirnov, care a scutit „Sheriff” de plata taxelor și a impozitelor vamale.
Holdingului îi aparțin rețele de supermarketuri, stații PECO, servicii de telefonie mobilă și fixă; pachete de control în fabrica de vinuri și cognac „Kvint”, combinatul textil „Tirotex”, uzina electrochimică, două întreprinderi de panificație, precum și o bază pentru creșterea peștilor din specia somonului. De asemenea, „Sheriff” deține un complex sportiv cu clubul de fotbal omonim, un post de televiziune, o casă editorială și o agenție de publicitate.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
