Максим Андреев/NewsMaker

Investigația Kroll, articole NewsMaker: judecătorii au început studierea probelor în dosarul Plahotniuc

Procesul în care este vizat fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc a intrat într-o nouă fază: judecătorii au început examinarea probelor scrise. În ședința din 19 noiembrie, procurorii au prezentat în instanță un volum masiv de date: de la publicații în presă, până la extrase bancare care descriu presupusele scheme de spălare a banilor.

Procurorul Alexandru Cernei a început prin a prezenta informații din surse deschise, inclusiv rapoartele agenției internaționale de investigații Kroll, articole publicate de NewsMaker și alte instituții media. Acuzatorul de stat a explicat că primele volume ale dosarului penal au fost întocmite pe baza acestor informații publice, care au servit drept punct de pornire al unei investigații de amploare.

Ulterior, procurorii au trecut la examinarea documentației financiare ridicate din băncile comerciale. Aceste date le-au permis anchetatorilor să reconstituie în detaliu traseul retragerii banilor din Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Conform materialelor dosarului, fondurile au fost sustrase printr-o schemă complexă de spălare, iar creditele oferite nu au mai fost niciodată rambursate.

O atenție aparte a fost acordată perchezițiilor efectuate la Serghei Noskov, considerat persoană de încredere a lui Vladimir Plahotniuc. Potrivit anchetei, Noskov ar fi fost una dintre figurile-cheie prin care fostul lider al PDM își gestiona activele. În apartamentul acestuia, procurorii au găsit documente și copii ale actului de identitate al lui Plahotniuc, precum și ale unor persoane din anturajul său apropiat.

De asemenea, acuzarea a prezentat și dovezi documentare privind legăturile financiare dintre Plahotniuc și holdingul media GMG, inclusiv împrumuturi fără dobândă acordate companiei.

***

Instanța a reluat examinarea dosarului Plahotniuc la începutul lunii noiembrie, iar de atunci au avut loc deja 14 ședințe. În această perioadă au fost audiați toți martorii acuzării, cu excepția a patru persoane care au părăsit Republica Moldova. În total, lista acuzării include 51 de martori. În etapa următoare, procurorii vor prezenta alte probe, după care va urma rândul apărării să aducă martori și dovezi.

Vladimir Plahotniuc, dat în căutare internațională din 2019, a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025 și extrădat în Republica Moldova pe 25 septembrie. La Chișinău, a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13.

Fostul lider democrat este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai răsunător fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit procurorilor, Plahotniuc ar fi primit, prin companiile controlate de Ilan Șor, 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii sustrași.

Furtul miliardului de euro din cele trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — a ieșit la iveală la sfârșitul lui noiembrie 2014. Ulterior, Banca Națională a instituit administrare specială în aceste instituții financiare, iar autoritățile au decis lichidarea lor — proces care continuă și astăzi. Tot atunci, Banca Națională a oferit acestor bănci, sub garanția Guvernului, credite în valoare de aproximativ 14 miliarde de lei, echivalentul unui miliard de euro la cursul din acea perioadă, pentru a evita panica pe piața bancară.

Pentru a acoperi această datorie, Guvernul a emis și a transferat Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, care urmează să fie rambursate în 25 de ani. Suma a fost inclusă în datoria publică, iar cu tot cu dobânzi, aceasta va ajunge la 24,5 miliarde de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Noi proteste în peste 100 de orașe din Franța. Poliția a reținut 135 de persoane

În peste 100 de orașe și localități din Franța au loc noi manifestații de amploare sâmbătă, 24 octombrie, în contextul protestelor care se desfășoară în țară de la sfârșitul lunii septembrie. Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat că, până la ora locală 13:00, poliția a reținut 135 de persoane.

Potrivit ministrului, cele mai multe rețineri au avut loc în urma unor controale preventive, în timpul cărora au fost găsite „obiecte care ar fi putut fi folosite drept arme”.

Până sâmbătă dimineață, poliția înregistrase 136 de manifestații, față de 264 în sâmbăta precedentă. Autoritățile estimează că la proteste participă aproximativ 35 000 de persoane. Organizatorii nu au prezentat, deocamdată, propriile estimări.

În mai multe orașe, autoritățile au interzis manifestațiile de teama unor noi violențe și acte de vandalism. La Lyon, poliția a folosit sâmbătă dimineață gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de aproximativ 150 de protestatari. Lyon se numără printre orașele în care manifestațiile au fost interzise.

La Paris, în schimb, are loc un protest autorizat de autorități. Printre participanți se află membri ai partidului de stânga „Franța Nesupusă” (La France insoumise), inclusiv Jean-Luc Mélenchon, candidat la alegerile prezidențiale, notează Meduza.

Amintim că protestele au început la sfârșitul lunii septembrie, când elevii au ieșit în stradă pentru a denunța starea precară a școlilor și lipsa profesorilor. Ulterior, manifestațiile au atras și alte categorii ale populației, printre care studenți, sindicate, activiști de mediu și fermieri.

Între timp, revendicările protestatarilor s-au extins. Aceștia denunță acum creșterea costului vieții și finanțarea insuficientă a serviciilor publice.

Manifestațiile din 17 și 18 octombrie au degenerat, pe alocuri, în violențe. Unii protestatari, în special tineri, au vandalizat și jefuit magazinele și localurile întâlnite în cale. Printre afacerile afectate se numără atât mari lanțuri comerciale, cât și întreprinderi mici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: