Максим Андреев/NewsMaker

Investigația Kroll, articole NewsMaker: judecătorii au început studierea probelor în dosarul Plahotniuc

Procesul în care este vizat fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc a intrat într-o nouă fază: judecătorii au început examinarea probelor scrise. În ședința din 19 noiembrie, procurorii au prezentat în instanță un volum masiv de date: de la publicații în presă, până la extrase bancare care descriu presupusele scheme de spălare a banilor.

Procurorul Alexandru Cernei a început prin a prezenta informații din surse deschise, inclusiv rapoartele agenției internaționale de investigații Kroll, articole publicate de NewsMaker și alte instituții media. Acuzatorul de stat a explicat că primele volume ale dosarului penal au fost întocmite pe baza acestor informații publice, care au servit drept punct de pornire al unei investigații de amploare.

Ulterior, procurorii au trecut la examinarea documentației financiare ridicate din băncile comerciale. Aceste date le-au permis anchetatorilor să reconstituie în detaliu traseul retragerii banilor din Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Conform materialelor dosarului, fondurile au fost sustrase printr-o schemă complexă de spălare, iar creditele oferite nu au mai fost niciodată rambursate.

O atenție aparte a fost acordată perchezițiilor efectuate la Serghei Noskov, considerat persoană de încredere a lui Vladimir Plahotniuc. Potrivit anchetei, Noskov ar fi fost una dintre figurile-cheie prin care fostul lider al PDM își gestiona activele. În apartamentul acestuia, procurorii au găsit documente și copii ale actului de identitate al lui Plahotniuc, precum și ale unor persoane din anturajul său apropiat.

De asemenea, acuzarea a prezentat și dovezi documentare privind legăturile financiare dintre Plahotniuc și holdingul media GMG, inclusiv împrumuturi fără dobândă acordate companiei.

***

Instanța a reluat examinarea dosarului Plahotniuc la începutul lunii noiembrie, iar de atunci au avut loc deja 14 ședințe. În această perioadă au fost audiați toți martorii acuzării, cu excepția a patru persoane care au părăsit Republica Moldova. În total, lista acuzării include 51 de martori. În etapa următoare, procurorii vor prezenta alte probe, după care va urma rândul apărării să aducă martori și dovezi.

Vladimir Plahotniuc, dat în căutare internațională din 2019, a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025 și extrădat în Republica Moldova pe 25 septembrie. La Chișinău, a fost plasat în arest preventiv în penitenciarul nr. 13.

Fostul lider democrat este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai răsunător fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit procurorilor, Plahotniuc ar fi primit, prin companiile controlate de Ilan Șor, 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii sustrași.

Furtul miliardului de euro din cele trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — a ieșit la iveală la sfârșitul lui noiembrie 2014. Ulterior, Banca Națională a instituit administrare specială în aceste instituții financiare, iar autoritățile au decis lichidarea lor — proces care continuă și astăzi. Tot atunci, Banca Națională a oferit acestor bănci, sub garanția Guvernului, credite în valoare de aproximativ 14 miliarde de lei, echivalentul unui miliard de euro la cursul din acea perioadă, pentru a evita panica pe piața bancară.

Pentru a acoperi această datorie, Guvernul a emis și a transferat Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, care urmează să fie rambursate în 25 de ani. Suma a fost inclusă în datoria publică, iar cu tot cu dobânzi, aceasta va ajunge la 24,5 miliarde de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

AP

Donald Trump îndeamnă iranienii să continue protestele: „Ajutorul este pe drum”

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a îndemnat protestatarii iranieni să continue manifestațiile și să preia controlul asupra instituțiilor de stat. Totodată, liderul de la Casa Albă le-a transmis că „ajutorul este pe drum”. Adresarea a fost publicată pe rețeaua de socializare Truth Social pe 13 ianuarie.

Patrioți iranieni, continuați protestele – preluați controlul asupra instituțiilor voastre! Păstrați numele ucigașilor și abuzatorilor. Vor plăti un preț mare. Am anulat toate întâlnirile cu oficiali iranieni până când uciderea fără sens a protestatarilor se oprește. Ajutorul este pe drum”, a transmis Donald Trump.

Iranul este cuprins de un val de proteste de la sfârșitul lunii decembrie 2025. Manifestațiile, care au început pe fondul nemulțumirii populației față de situația economică precară, inclusiv devalorizarea monedei naționale și inflația mare, s-au transformat rapid în mișcări de critică împotriva regimului teocratic al țării și a liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

Pe 8 ianuarie, pe fondul extinderii manifestațiilor, autoritățile iraniene au întrerupt internetul — măsură care a îngreunat evaluarea situației pe teren. Blocajul de comunicații a stârnit îngrijorări din partea comunității internaționale că Teheranul va recurge la suprimarea protestelor prin forță.

Pe 13 ianuarie, un oficial iranian, care a refuzat să fie identificat, a declarat pentru Reuters că circa 2 000 de persoane au fost ucise în contextul protestul, fiind vorba atât de protestatari, cât și personal de securitate. Aceasta este pentru prima data când autoritățile din Iran oferă vreo cifră a victimelor.

Anterior, Human Rights Activists News Agency (HRANA), un grup iranian pentru drepturile omului, a raportat că cel puțin 646 de persoane au fost ucise de la începerea protestelor, dintre care 512 sunt protestatari și 134 membri ai forțelor de securitate. De asemenea, potrivit HRANA, peste 10 700 de persoane au fost arestate.

De la eruperea protestelor, președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a declarat că SUA va interveni, dacă regimul de la Teheran va aplica forță împotriva protestatarilor. Liderul de la Casa Albă a spus că ia în considerare mai multe opțiuni „foarte dure” de acțiune în privința Teheranului, în legătură cu reprimarea protestelor. Pe 10 ianuarie, The New York Times a scris, cu trimitere la sursele sale, că militarii i-au prezentat lui Trump mai multe variante privind lovituri împotriva Iranului, inclusiv asupra unor obiective non-miliare din Teheran. Publicația a subliniat că, la acel moment, președintele SUA încă nu luase o decizie finală privind un eventual atac.

Pe 11 ianuarie, Trump a declarat că Teheranul a propus negocieri după ce a amenințat că va lovi republica islamică din cauza reprimării sângeroase a protestatarilor. El a spus că administrația sa poartă discuții pentru a stabili o întâlnire cu oficiali iranieni, dar a avertizat că ar putea fi nevoit să acționeze mai întâi.

Pe 13 ianuarie, ambasada virtuală a SUA la Teheran a publicat un mesaj în care îndeamnă cetățenii americani să părăsească Iranul. Apeluri asemănătoare au lansat și misiunile diplomatice ale altor țări către cetățenii lor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: