cusens.md

Investigație: Soția unui judecător din Soroca ar fi pretins 11 mii EUR: soțul ei urma să emită o „sentință favorabilă”

Circa 11 000 de euro – aceasta ar fi mita destinată unui magistrat de la Judecătoria Soroca pentru a emite o sentință mai blândă într-un un caz de circulație ilegală a drogurilor, pusă la cale de un grup criminal organizat, scriu jurnaliștii de la Cu Sens. Banii i-ar fi fost transmiși prin intermediul soției acestuia, care, la rândul ei, este angajata Consiliului Raional Soroca. Doi dintre participanții în schema de dare de mită, fiind nemulțumiți de sentința magistratului, au depus denunțuri în acest sens. Acum, soția judecătorului riscă pedeapsă penală pentru trafic de influență. În schimb, judecătorul nu deține niciun statut în acest dosar și nici nu este anchetat pentru luare de mită.

Potrivit jurnaliștilor, soția magistratului și tot ea angajată a Consiliului Raional Soroca este Alina Mîțu – șefă a Serviciului Arhivă din cadrul Consiliului. Ilegalitatea ar fi avut loc în ianuarie 2021. Femeia ar fi pretins și primit ilegal circa 11 000 de euro. În schimbul banilor, soțul ei, judecătorul Ghenadie Mîțu care activează la Judecătoria Soroca ar fi urmat să emită o sentință favorabilă într-un caz de circulație ilegală a drogurilor.

În iulie 2019, un bărbat pe nume Calin Furdui, membru al unui grup criminal organizat, specializat în comercializarea de hașiș pe teritoriul raionului Soroca, dar și în localitățile din apropiere, este reținut de oamenii legii. În cadrul grupării, bărbatul avea rolul de a dobândi, din surse necunoscute procurorilor, substanțe narcotice, pe care le repartiza, ulterior, celorlalți membri pentru a fi puse în vânzare. Peste aproape șase luni de la reținere, în decembrie 2019, dosarul de trafic de droguri ajunge în instanță și este repartizat pentru examinare judecătorului Ghenadie Mîțu”, au comunicat jurnaliștii.

Ulterior, mama învinuitului, Aliona Furdui, care se afla în Grecia, revine în țară și apelează la cumătra fiului său, Liudmila Celac, care lucra la în cadrul Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei a Consiliului Raional Soroca. Cea din urmă să-i facă cunoștință cu soția judecătorului, Alina Mîțu. Toate trei s-ar fi întâlnit de mai multe ori în orașul Soroca, inclusiv în biroul soției judecătorului, din cadrul Serviciului Arhivă a Consiliului Raional Soroca.

Conform actului de învinuire, în ianuarie 2021, Aliona Furdui ar fi transmis, cu ajutorul fiicei sale, Mihaela Furdui, în două tranșe, suma de 11 050 de euro Liudmilei Celac. Aceasta își oprește 50 de euro, iar restul, 11 000 de euro, i-ar fi dat Alinei Mîțu”, se arată în investigație.

Peste trei luni, la mijlocul lui aprilie 2021, judecătorul Ghenadie Mîțu emite sentința și îl condamnă pe Calin Furdui la patru ani și opt luni de închisoare.

Decizia instanței nu a fost pe placul rudelor, care în decembrie 2021 au scris două denunțuri, care ajung pe masa procurorilor anticorupție. Aceștia pornesc o cauză penală pe numele Liudmilei Celac și Alinei Mîțu, pentru trafic de influență. Liudmila Celac și-a recunoscut vina, iar cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată. Cazul Liudmilei Celac a ajuns până la Curtea de Apel, aceasta fiind condamnată. În schimb, dosarul în care este vizată soția judecătorului, Alina Mîțu, se află încă pe rol în prima instanță, după ce ședința a fost amânată de mai multe ori”, se mai arată în investigație.

Liudmila Celac a fost condamnată de Judecătoria Bălți la trei ani de închisoare pentru trafic de influență. Femeia a atacat decizia la Curtea de Apel Bălți, care pe 22 martie 2023 o eliberează din arest, aplicându-i pentru aceeași faptă de corupție o pedeapsă sub formă de amendă în sumă de 125 000 de lei.

Întrebată de jurnaliști dacă a transmis suma de 11 000 de euro, Liudmila Celac a negat informația.

Am transmis un pachet. Eu nu știam ce era în el și gata. (…) M-au presat să zic că erau bani. Eu nu am văzut. Doamna care mi-a dat mie n-are document. Și eu document nu i-am dat că am luat bani”, a răspuns Liudmila Celac, fostă deja angajată la Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei a Consiliului Raional Soroca.

La precizările jurnalistei că în instanță și-a recunoscut vina, ea a spus: „Că am dus un plic și gata. Că am dus un pachet eu am recunoscut vina. Eu am recunoscut că am dus un pachet și gata. (…) Nu mă întreabă nimeni ce am tras eu cât am stat închisă patru luni de zile. Nu a venit nimeni să mă întrebe. Dar acum de ce veniți? Acum ce rost are deja?”.

Fiica Alionei Furdui și sora lui Calin Furdui, Mihaela, a spus jurnaliștilor că ar fi „doar simplu martor”. „Eu nu sunt persoana care a dat banii și gata. Toate informațiile pe care am oferit-o, am oferit-o doar la judecată. Și asta e tot. Alte detalii… eu nu pot să vă deschid acum parantezele”, a comunicat ea.

Soțul Alinei Mîțu, magistratul Ghenadie Mîțu, a numit „prostologii” informațiile din acest caz și a adăugat „Nu au fost luați 11 000 de euro”. Întrebați de ce judecătorul Ghenadie Mîțu nu este anchetat penal pentru luare de mită și nu deține niciun statut în dosarul de corupție în care este vizată soția lui, reprezentanții Procuraturii Anticorupție au declarat că nu s-au acumulat suficiente probe care ar demonstra comiterea infracțiunii de către magistrat.

Potrivit sursei, Ghenadie Mîțu este magistrat în cadrul Judecătoriei Soroca din decembrie 2003 și până în prezent, adică de peste 20 de ani. Soția acestuia, Alina Mîțu, este din anul 2017 șefa Serviciul Arhivă din cadrul Consiliului raional Soroca. Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2023, familia Mîțu deține două apartamente de 75 de metri pătrați fiecare, trei garaje și alte două averi imobiliare, dar și un autoturism Land Rover cumpărat în 2021 cu 8 600 de euro. În 2022, magistratul a intrat și în vizorul Autorității Naționale de Integritate pentru că nu ar fi declarat trei imobile. Mîțu a explicat că este vorba despre un garaj, o odaie de la subsol și coridorul subsolului. Cu toate acestea, inspectorii de integritate nu au constatat atunci vreo abatere de la norma legală.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: