Ambasadorul Azerbaidjanului în Republica Moldova Gudsi Osmanov a declarat că altercațiile care au izbucnit în dimineața de 22 iulie între comunitatea armeană și cea azeră au fost provocate de către deputatul socialist Gaik Vartanean și consilierul netitular al președintelui, Ernest Vardanean. Contactați de NM, Vartanean și Vardanean au evitat să comenteze acțiunile. În același timp, poliția anunță că s-a autosesizat, iar persoanele implicate în altercații urmează a fi documentate și trase la răspundere.
În dimineața de 22 iulie, Congresul azerilor din Moldova a organizat un protest în fața ambasadei Armeniei de la Chișinău, din cauza înrăutățirii relațiilor dintre Baku și Erevan. Câteva zeci de persoane au manifestant, cerând Armeniei să întoarcă regiunea Karabah și „să respecte dreptul internațional”. Protestul din fața misiunii diplomatice s-a încheiat cu ciocniri violente dintre etnicii azeri și cei armeni, care au venit să își susțină punctul de vedere. Poliția s-a implicat ca să calmeze spiritele. La manifestație a participat și deputatul PSRM și liderul comunității armene din Moldova – Gaik Vartanean și consilierul netitular al președintelui Igor Dodon și membrul comunității armene, Ernest Vardanean.
Protestul a continuat în fața monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt din centrul Chișinăului. Acolo a venit și ambasadorul Azerbaidjanului în Moldova Gudsi Osmanov, care a prezentat poziția oficială a misiunii diplomatice privind cele întâmplate. Acesta a subliniat că azerii au desfășurat marșul în mod pașnic și în conformitate cu legislația Moldovei. Potrivit diplomatului, altercațiile au fost provocate de către doi oficiali de etnie armeană, carei au reprezentat interesele Armeniei și nu ale Moldovei, așa cum ar presupune funcțiile acestora.
„Considerăm că vinovați de aceste provocări sunt doi oameni de etnie armeană. Este vorba despre un deputat din parlament și un consilier al președintelui țării: Gaik Vartanean și Ernest Vardanean”, a declarat ambasadorul azer.
Acesta a menționat că cei doi „sunt obligați să lucreze spre binele poporului moldovenesc, nu să reprezinte interesele Armeniei, care a ocupat un teritoriu străin”.
Diplomatul consideră că prezența celor doi oficiali în fața ambasadei Armeniei „de partea comunității armene” nu este justificată „nici moral, nici legal”. Acesta a declarat că cei doi și-a permis insulte în adresa azerilor în limba armeană, pe care o înțeleg mulți dintre etnicii azeri. De asemenea, aceștia ar fi spus că Azerbaidjanul va pierde teritoriul.
„Și oamenii nu au rezistat. Ciocnire. Și bine că nimeni nu a fost ucis. Cum se putea permite așa ceva?”, a argumentat ambasadorul.
Șeful misiunii diplomatice a mai spus că în cadrul uneia dintre ședințele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) Gaik Vartanean a semnat o declarație din numele Moldovei, potrivit căreia, în conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan s-ar face vinovat Azerbaidjanul.
„Ei aduc conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan pe teritoriul Moldovei. Și încearcă să distrugă relațiile de prietenie și parteneriat dintre Moldova și Azerbaidjan. Este inadmisibil!”, a declarat diplomatul.
Contactat de NM pentru un comentariu, Ernest Vardanean, consilierul netitular al președintelui țării, a declarat:
„Am o atitudine foarte bună față de ambasadorul Osman. Transmiteți-i salutări din partea mea. Atât.”
La rîndul său, deputatul Gaik Vartanean a refuzat să comenteze, potrivit lui, „declarațiile provocatoare ale ambasadorului azer”.
***
Armenia și Azerbaidjan, care de 30 de ani se află în conflict din cauza regiunii Nagorno-Karabah, s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului în regiunea frontierei comune. Pe 12 iulie, la frontiera dintre Armenia și Azerbaidjan au izbucnit violențe, informează Novaya Gazeta cu trimitere la Ministerul Apărării din Azerbaidjan. Trei militari azeri au murit. Baku informează despre 2 morți și 5 răniți în rândul militarilor armeni.
Enclavă cu majoritate armeană alipită în 1921 la Azerbaidjan de autorităţile sovietice, Nagorno-Karabah şi-a proclamat unilateral independenţa în 1991, cu sprijinul Armeniei.
A urmat un război între Armenia şi Azerbaidjan. O încetare a focului a fost încheiată în 1994. De atunci, negocierile în vederea unui tratat de pace sunt mediate de Grupul de la Minsk – un grup de mediatori internaţionali coprezidat de Rusia, Franţa şi SUA.
Preşedintele azer Ilham Aliev a declarat că are dreptul să recurgă la arme împotriva Armeniei şi a ameninţat că va părăsi negocierile cu ţara vecină pentru controlul teritoriului separatist Nagorno-Karabah.
Conflictul din Nagorno-Karabah din anii 1990 s-a soldat cu circa 30 000 de morţi, aminteşte AFP.
