Autoritățile nu au de gând să renunțe la ideea de a extinde componența rezidenților parcurilor IT, în ciuda nemulțumirii specialiștilor IT. Vorbim despre includerea call centrelor și a serviciilor de outsourcing a personalului (BPO) în parcul IT, care se vor bucura astfel de aceleași beneficii fiscale ca și subiecții IT. NM a clarificat de ce autoritățile propun aceste modificări și de ce IT-știi sunt împotrivă.
Care sunt amendamentele?
Săptămâna trecută, Parlamentul a adoptat în primă lectură un proiect de modificare a Legii nr. 77 din 21 aprilie 2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației. Proiectul este elaborat de către Ministerul Economiei. Acesta propune extinderea beneficiilor pentru rezidenții parcului IT de la 10 la 20 de ani – până în anul 2037 (primul parc IT – Moldova Innovation Technology Park – MITP a fost deschis în 2018 pentru 10 ani). De asemenea, până în 2035 se propune extinderea garanțiilor de stat, care prevăd că, indiferent de politica fiscală, rezidenții parcurilor IT se vor bucura de un regim fiscal special.
În proiectul de modificare a legii mai este o noutate, care a provocat nemulțumiri în rândul reprezentanților sectorului IT. Este vorba despre propunerea Ministerului Economiei de a acorda dreptul de a deveni rezident al parcurilor IT și, în consecință, de a beneficia de impozitarea preferențială nu doar companiilor IT, ci și companiilor care furnizează servicii de call centru pentru export, precum și outsourcing de personal pentru export (angajarea și gestionarea angajaților care vor lucra în afara Moldovei). Cu alte cuvinte, asta va permite companiilor de externalizare a proceselor de afaceri (BPO) să devină rezidenți și să se bucure de toate privilegiile MITP.
De la crearea Moldova Innovation Technology Park în 2018, rezidenții acestuia au plătit un impozit unic pe vânzări în mărime de 7%, care include impozitul pe profit, impozitul pe venit, taxele locale, impozitul pe imobil, taxa pentru folosirea drumurilor, plățile pentru fondurile de asigurări sociale și de sănătate. Dar valoarea impozitului unic pe angajat trebuie să fie nu mai mică de 30% din salariul mediu din țară (190 USD).
Impozitele achitate de către rezidenții parcului IT sunt repartizate între bugetul de stat, bugetele asigurărilor sociale și medicale, precum și bugetele locale. Acum MITP are 1 592 de rezidenți, 20 700 de angajați, iar volumul vânzărilor este de 10,9 miliarde de lei pe an.
De ce este nemulțumit sectorul IT?
Șefa MITP, Natalia Donțu, într-o postare pe rețeaua de socializare Facebook i-a cerut președintelui Maia Sandu să nu promulge amendamentele care permit call centrelor și recruterilor să devină rezidenți în parcul IT. Șeful MITP a menționat că includerea reprezentanților din alte sectoare în parcurile IT nu va contribui în niciun caz la dezvoltarea sectorului IT din țară.
Într-o conversație cu NM, Donțu a subliniat că, așa cum prevede legea parcurilor IT are scopul de a contribui la dezvoltarea industriei IT, crearea de locuri de muncă cu valoare adăugată mare și atragerea investițiilor străine. „Totodată, articolul 20 din lege prevede că dacă parcul IT nu se dezvoltă și nu îndeplinește scopurile legii, atunci guvernul are dreptul să-l desființeze”, a menționat șefa MITP.
În opinia sa, autoritățile, prin extinderea componenței parcului IT prin includerea reprezentanților din alte sfere de activitate, vor să creeze un precedent. „De ce nu au fost incluse alte servicii? Pentru că acesta este un precedent, [după care] se poate de inclus servicii medicale, servicii juridice și consultații pentru export. Întrebarea este în ce măsură se va extinde lista rezidenților și care va fi efectul?”, s-a indignat Donțu.
Ea a subliniat că MITP înregistrează o creștere anuală de 40 la sută, iar după această inovație, o astfel de creștere va fi imposibilă. „După cum rezultă din clasificator, adoptarea legii va permite includerea serviciilor legate de HR (managementul personalului). Astfel fiind permise atât serviciile HR pentru IT, cât și pentru hamali și chelneri. Unde este legătura cu parcul IT?” a întrebat Donțu.
În opinia ei, dacă autoritățile consideră BPO un sector prioritar, atunci ar putea crea un parc IT separat pentru ei. Menționăm că despre asta au vorbit mai devreme și alți reprezentanți ai sectorului IT. Astfel, șeful companiei Deeplace, Veaceslav Cunev, a subliniat că „parcul IT are specificul său, iar dacă [autoritățile] vor să ofere prestatorilor de servicii înlesniri [fiscale], atunci ar trebui să le creeze propriul parc, cu propriul lor specific.” „La început au vrut să includă serviciile contabililor în parcul IT și să le dea un regim fiscal similar. Dar nu este nevoie de înghesuit totul într-un loc”, spune Cunev.
Ce spun autoritățile?
Autoritățile, se pare, nu vor renunța la ideea de a extinde componența rezidenților MITP. Ministerul Economiei a comunicat NM că decizia rămâne în sarcina Parlamentului și a menționat că speră la sprijinul deputaților pentru votarea proiectului de lege și în a doua lectură, întrucât „noile modificări vor avea un impact pozitiv asupra economiei și societății”.
Un deputat din cadrul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), șeful comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Radu Marian, a declarat pentru NM că decizia va depinde de opinia majorității deputaților, dar el personal susține inițiativa Ministerului Economiei. „Esența acestor modificări este de a oferi oportunitatea unei angajări legale cu un salariu bun unor zeci de mii de oameni din Moldova, în special tinerilor care cunosc engleza (și alte limbi străine), și care altfel ar părăsi țara”, a scris Marian pe Facebook.
Potrivit Ministerului Economiei, extinderea parcului IT prin BPO va duce, printre altele, la o îmbunătățire a mediului de afaceri din Moldova. „Companiile din întreaga lume caută parteneri în țări cu regimuri fiscale favorabile și forță de muncă calificată. Datorită includerii BPO în parcul IT, Moldova va deveni o destinație atractivă pentru astfel de companii. Acest lucru va oferi multe beneficii, în special în crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri, care sunt principala sursă a forței de muncă”, au menționat reprezentanții ministerului pentru NM.
Întrebat de IT-ști de ce nu ar crea un parc separat pentru serviciile de outsourcing pentru export, ministerul a răspuns că acest lucru se datorează faptului că BPO va avea același regim fiscal ca și sectorul IT. „Vrem un sistem simplu și clar, luptăm cu birocrația, nu o creăm de la zero. Prin urmare, trebuie să avem o singură instituție care să coordoneze acest regim [de impozitare]. Singura instituție va fi mai responsabilă, transparentă și capabilă să ofere servicii de calitate”, a menționat Ministerul Economiei.
Ministerul a calificat cererea lui Donțu ca Maia Sandu să nu promulge proiectul de lege drept o opinie „la care fiecare persoană are dreptul”.
A fost imposibil să obținem un comentariu de la administrația Președinției: până la data publicării articolului, solicitarea NM a rămas fără răspuns.
De asemenea, nu am reușit să obținem opinia ABSL (The Association of Business Service Leaders), care promovează interesele industriei BPO. La telefon, ABSL nu a oferit comentarii, iar la solicitarea în scris, NM nu a primit răspuns până la data publicării acestui material.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
