Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a pronunțat hotărârea pe 22 martie 2022, la aproape un an după decesul lui Serghei Cosovan. Instanța a recunoscut că, în raport cu Cosovan, Moldova a încălcat Articolul 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) „Interzicerea torturii” și Articolul 5§3 „Dreptul la libertatea și la siguranța persoanei”.

CtEDO a subliniat că accesul la un tratament corespunzător ar fi avut un rol vital în cazul lui Cosovan. Instanța de la Strasbourg a constatat că penitenciarul nr. 16, unde se presupune că Cosovan ar fi fost tratat în timp ce se afla în detenție, nu dispunea de acreditarea Ministerului Sănătății. CtEDO a mai subliniat că, fiind arestat, Cosovan nu a primit tratamentul prescris. Guvernul Republicii Moldova a încercat să convingă CtEDO că medicii din penitenciar puteau să modifice schema de tratament în caz de necesitate. Judecătorii nu s-au lăsat convinși de acest argument. Ei au constatat că nu este clar cum puteau medicii să modifice schema de tratament dacă în penitenciar nu era prezent un hepatolog.

Judecătorii CtEDO au mai remarcat că dacă o persoană reținută sau arestată poate beneficia de asistență medicală în afara penitenciarului (într-un spital), atunci Administrația Națională a Penitenciarelor este obligată să asigure transportarea acestuia la spital. În plus, CtEDO a subliniat că starea de sănătate a lui Cosovan era incompatibilă cu arestul acestuia. Judecătorii CtEDO au mai remarcat că, deși unul dintre judecătorii moldoveni a confirmat că boala lui Cosovan se afla în faza terminală și prezenta un risc pentru viața sa, acesta a fost ținut în arest pentru încă 17 luni.

Serghei Cosovan a fost reținut pe 26 septembrie 2017, fiind acuzat de „abuz de serviciu” și „fraudă în proporții deosebit de mari”, în legătură cu activitatea pieței „Curcubeu”. Cosovan a fost fondatorul și administratorul acestei piețe. La acel moment, el era bolnav de doi ani de hepatita C, pe fondul căreia a dezvoltat ciroză hepatică. Serghei Cosovan se pregătea pentru o intervenție de transplant de ficat. În procesul-verbal de reținere, procurorul Procuraturii Chișinău, Lilian Corpaci, a menționat că Cosovan are o „stare fizică normală”. Două zile mai târziu, Corpaci, căruia avocații îi prezentaseră deja documente privind starea de sănătate a lui Cosovan, a dispus arestarea lui Cosovan.

Avocații au insistat pe aplicarea unei măsuri preventive mai blânde în privința lui Cosovan (plasarea acestuia în arest la domiciliu sau sub control judiciar). Aceștia și-au justificat solicitarea prin faptul că, înainte de transplantul de ficat, Cosovan trebuie să urmeze un tratament special, de care nu va putea beneficia în penitenciarul nr. 13. Cu toate acestea, Cosovan a fost privat de libertate. Judecătoarea Svetlana Tizu a aprobat demersul procurorului privind aplicarea arestului. În încheiere, aceasta a indicat de două ori că Cosovan este sănătos. „Instanța nu a identificat dovezi convingătoare că acuzatul nu poate fi arestat”, a menționat judecătoarea Tizu în încheierea sa. Totodată, ea a indicat că, dacă va fi necesar, Cosovan va putea beneficia de asistență medicală fie în penitenciarul nr. 13, fie în penitenciarul nr. 16 (acesta este un Spitalul penitenciar, dar care la acel moment nu era acreditat de către Ministerul Sănătății).

Încheierea judecătoarei Tizu a fost menținută de completul de judecată al Curții de Apel, format din judecătorii Iurie Iordan, Maria Negru și Ludmila Ursu. În decizia lor, aceștia au menționat că Cosovan va putea primi îngrijirile medicale necesare în timp ce se află în arest. În octombrie 2017, Cosovan a fost escortat la penitenciarul nr. 16 pentru tratament, iar o săptămână mai târziu a fost transportat din nou la penitenciarul nr. 13.

În octombrie, procurorul Victor Plugaru, care a condus urmărirea penală alături de Lilian Corpaci, a depus un demers de prelungire a arestului. Avocații au insistat pe faptul că starea lui Cosovan s-a agravat în penitenciar și că detenția sa continuă îi pune viața în pericol. În plus, avocații au constatat că procurorii nu au prezentat noi argumente pentru arest, ci pur și simplu le-au copiat din demersul anterior. Cu toate acestea, judecătorul Serghei Bularu a prelungit arestul. Acesta nu a menționat nimic despre starea de sănătate a lui Cosovan. Colegiul Curții de Apel (Iordan, Negru și Ursu) au menținut această încheiere și nici nu s-au expus în privința stării de sănătate a lui Cosovan.

În noiembrie 2017, Victor Plugaru a prezentat spre examinare judecătorului Victor Sandu o cerere de prelungire a arestului. Între timp, starea lui Cosovan s-a înrăutățit. Abia în perioada 13 noiembrie - 5 decembrie, a fost chemată de trei ori o ambulanță din cauza hemoragiei interne a dlui Cosovan. Medicii i-au cusut vasele sangvine de două ori. Insistând asupra eliberării, avocații au explicat că Cosovan trebuie să se afle sub supravegherea unui hepatolog, a unui chirurg vascular și a unui gastrolog. Astfel de medici nu erau prezenți nici în penitenciarul nr. 13, nici în penitenciarul nr. 16. Oleg Dmitriev, expert medical, a fost audiat în ședința de judecată din 8 decembrie. El a menționat că Cosovan ar putea deceda dacă nu i se vor acorda îngrijirile medicale necesare. Expertul a remarcat că acuzatul avea lichid în cavitatea abdominală. În plus, avocații au prezentat și raportul spitalului Toma Ciorbă, în care se preciza că nerespectarea schemei de tratament ar putea duce la decesul lui Cosovan.

În perioada noiembrie 2017 - martie 2018, judecătorul Sandu a prelungit arestul lui Cosovan de cel puțin șase ori. În același timp, judecătorul a menționat în mod repetat că nu constată existența unor „dovezi convingătoare că Cosovan nu mai poate fi plasat în arest”, făcând aceleași erori gramaticale în decizia sa ca și în cele precedente. Avocații cred că judecătorul pur și simplu a copiat deciziile. Chiar și în ianuarie 2018, după ce Cosovan a suferit o intervenție chirurgicală grea după o altă hemoragie internă, judecătorul Victor Sandu a prelungit arestul. Toate încheierile judecătorului Sandu au fost menținute de judecătorii Curții de Apel.

Astfel, în noiembrie și decembrie 2017, judecătorii Curții de Apel Ghenadie Morozan, Gheorghe Iovu și Alexandru Gafton au reținut că sunt de acord cu hotărârea primei instanțe. Aceștia nu au examinat argumentele avocaților și documentele medicale. În ianuarie 2018, aceiași judecători au constatat că penitenciarul nr. 13 dispune de o „secție medicală specială în care acuzatului i se poate acorda asistență medicală”. În martie 2018, decizia lui Sandu a fost menținută de judecătorii Curții de Apel Iurie Melenteanu, Ghenadie Lisii și Ion Bulgac. Aceștia au considerat că Cosovan se afla într-o stare „moderată”, prin urmare, nu era nevoie de eliberarea acestuia.

În martie 2018, Spitalul Toma Ciorbă a prezentat un alt raport avocaților, confirmând că starea lui Cosovan s-a agravat semnificativ. În raport s-a constatat, de asemenea, că Cosovan trebuie să fie tratat într-un spital.

În aprilie, cauza lui Cosovan a luat o cotitură neașteptată, datorită căreia acesta a avut ocazia să fie eliberat. După cum a declarat procurorul Victor Plugaru, judecătorul Sandu i-a dat de înțeles că intenționează să-l elibereze pe Cosovan din arest. După aceasta, procurorul Victor Plugaru și-a exprimat dubiile față de „obiectivitatea și imparțialitatea” judecătorului Sandu și i-a înaintat recuzare. Plugaru și-a motivat cererea prin faptul că Sandu a încercat să discute cu el despre dosarul lui Cosovan. „El a spus că noi [procurorii] putem face tot ce dorim, dar el îl va elibera pe acuzatul Serghei Cosovan din arest pentru că nu vrea să aibă probleme”, a spus procurorul. Potrivit lui Plugaru, judecătorul s-a arătat îngrijorat că avocații lui Cosovan s-au plâns despre el la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), și el nu dorește ca dosarul respectiv „să fie discutat din nou la ședința CSM”. Judecătorul Grigore Manoli a considerat argumentele procurorului convingătoare și a admis recuzarea lui Victor Sandu.

După aceea, un alt demers al procurorilor privind arestarea lui Cosovan a ajuns la judecătorul Serghei Stratan. Acesta a decis să-l plaseze pe Cosovan în arest la domiciliu. Judecătorul a subliniat că Cosovan nu poate fi ținut în detenție din cauza problemelor de sănătate.

Deși Curtea de Apel (CA) a menținut această decizie, Cosovan nu a fost eliberat. La ieșirea din penitenciarul nr. 16, acesta a fost reținut într-un nou dosar penal. Cauza penală a fost pornită de către poliție, dar prin ordinul Procurorului general de atunci, Eduard Harunjen, dosarul a fost transferat la Procuratura Anticorupție. Procurorul Vladislav Bobrov a preluat ancheta. Deși Cosovan a fost reținut pe 24 aprilie, în procesul-verbal de reținere s-a indicat că aceasta a avut loc pe 25 aprilie. Avocații au considerat că aceasta este o încălcare și au afirmat că reținerea este neîntemeiată.

După reținere, procurorul Bobrov a dispus arestarea lui Cosovan. Demersul de arestare a fost admis de judecătorul Andrei Niculcea. În decizia sa, acesta a subliniat că „nu există dovezi care să confirme că Serghei Cosovan este în stare gravă și nu poate fi plasat într-un izolator de detenție provizorie”. Judecătorii CA, Iovu, Morozan și Gafton, au menținut această încheiere. În luna mai, Niculcea a prelungit din nou arestul lui Cosovan. Totodată, judecătorul a reținut că, în conformitate cu Ordinul Ministerului Sănătății, persoanele care suferă de boala atestată la Cosovan sunt liberate de executarea pedepsei din motive de sănătate, însă această prevedere nu se aplică celor aflați în arest preventiv. Judecătorii CA, Lisii, Melinteanu și Bulgac, au menținut și ei decizia de arestare.

Primul dosar pe numele lui Cosovan a fost trimis în instanță în iunie 2018. Acesta a fost examinat de judecătoarea Vasilisa Munteanu. Ea l-a condamnat pe Cosovan la șapte ani de privațiune de libertate. În hotărâre, judecătorul a indicat că Cosovan trebuie să fie ținut în arest până la soluționarea definitivă a cauzei (uneori judecătorii instanțelor de fond le permit inculpaților să rămână în libertate până la adoptarea hotărârii Curții de Apel). Hotărârea judecătoarei Vasilisa Munteanu a fost menținută de completul de judecată al CA, format din judecătorii Oxana Robu, Svetlana Balmuș și Igor Mînăscurtă. Până în prezent, sentința nu a intrat în vigoare. Curtea Supremă de Justiție a trimis dosarul spre reexaminare de trei ori. Într-una dintre decizii, judecătorii CSJ au remarcat că judecătorii instanței de fond și cei ai Curții de Apel „au transcris cuvintele martorilor”, dar nu le-au analizat. De asemenea, judecătorii CSJ s-au arătat surprinși de faptul că judecătorii CA nu au analizat admisibilitatea probelor anexate la dosar. Restituind dosarul spre reexaminare, judecătorii CSJ au menționat obligativitatea CA de a stabili dacă acțiunile lui Cosovan constituie o infracțiune. În august 2021, urmărirea penală împotriva lui Cosovan a fost încetată pe motivul decesului acestuia.

După ce Cosovan a fost condamnat, avocații au început să insiste ca el să fie eliberat din motive de sănătate. Această acțiune este permisă în temeiul articolului 95 din Codul penal (Liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave). În noiembrie 2018, Curtea de Apel a respins cererea avocaților, reținând că aceasta este prematură, întrucât, la acel moment, doar prima instanță a pronunțat sentința. Totodată, avocații au prezentat rezultatele expertizei, care au confirmat că boala lui Cosovan este inclusă în lista bolilor care se încadrează în Art. 95, Cod penal.

Între timp, starea lui Cosovan a continuat să se agraveze. În decembrie 2018, avocații au făcut apel la Administrația Națională a Penitenciarelor și au cerut eliberarea lui Cosovan din motive de sănătate. Dar chiar și Administrația Națională a Penitenciarelor a comunicat că nu îl poate elibera pe Cosovan până când CA nu va emite o hotărâre cu privire la fondul cauzei.

În paralel, avocații au apelat la instanța de fond și au cerut din nou eliberarea lui Cosovan în temeiul articolului 95 din Codul penal. Dosarul a fost repartizat judecătoarei Cristina Cheptea. Prima ședință a avut loc pe 17 iulie 2019. La această ședință au fost prezentate rezultatele expertizei medicale, prin care s-a confirmat că Cosovan întrunește criteriile pentru eliberare în temeiul acestui articol. Însă, judecătoarea a dispus efectuarea unei expertize suplimentare, și a programat următoarea ședință pentru 30 septembrie, motivând întreruperea îndelungată a examinării, inclusiv prin concediul pe care l-a avut. Drept urmare, cererea pentru eliberarea lui Cosovan a fost aprobată pe 18 noiembrie 2019.

În timp ce ședințele de judecată erau amânate, avocații depuneau plângeri la Procuratura Generală despre torturile la care a fost supus Cosovan. Pe 25 aprilie 2018, avocații au apelat la Secția de Combatere a Torturii din cadrul Procuraturii Generale. Ei au cerut recunoașterea drept tortură a tratamentelor aplicate lui Cosovan, inițiind un dosar penal pe acest fapt, dar și spitalizarea de urgență a lui Cosovan. În plângere avocații au menționat „Acesta a fost plasat în mod deliberat în condiții care îi agravează starea de sănătate”. Dar Procuratura a ignorat plângerea. După ce avocații au apelat la Procurorul General de atunci Eduard Harunjen, șeful secției, Ion Caracuian, a remis plângerea la Procuratura mun. Chișinău, care conducea urmărirea penală, iar procurorii au cerut din nou prelungirea arestului lui Cosovan.

Avocații s-au adresat și la Procuratura Anticorupție. Pe 17 mai 2018, șeful de atunci al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a refuzat să examineze plângerea respectivă separat de dosarul penal. De asemenea, el le-a comunicat avocaților că nu vede niciun motiv pentru spitalizare urgentă. Acesta a subliniat că Cosovan se află într-o „stare relativ satisfăcătoare” și „nu există niciun risc pentru viața lui”.

Interesele lui Cosovan la CtEDO au fost reprezentate de avocata Nicoleta Hriplivîi. Într-un interviu cu NM, aceasta a remarcat că decizia CtEDO în cauza Cosovan a confirmat prezența unor probleme sistemice legate de utilizarea excesivă a arestului preventiv și acordarea asistenței medicale persoanelor arestate și deținuților. „Pentru mine, „cauza Cosovan” nu înseamnă doar cauza lui Serghei, ci și cauza tuturor celor care au avut nefericirea să se confrunte cu acest sistem, care poate distruge nu doar viața dvs., ci și viața celor dragi”, a relatat avocata.

De asemenea, aceasta a menționat că judecătorii și procurorii trebuie să fie trași la răspundere pentru deciziile lor. Potrivit acesteia, responsabilitatea le revine în primul rând judecătorilor Curții de Apel. „După aceștia, responsabilitatea le revine judecătorilor de instrucție și procurorilor. Pentru că dacă procurorul cere arestul, iar judecătorul de instrucție admite demersul, atunci judecătorii CA pot să examineze cu atenție greșelile și pot anula decizia”, a spus Nicoleta Hriplivîi. Aceasta a adăugat că au existat multe încălcări în cazul Cosovan, la care judecătorii au închis ochii. „Această cauză este foarte reprezentativă. Arestul a fost prelungit în mod automat. Nici măcar nu e vorba de greșeli, ci de intenție. Este clar că un judecător trebuie să fie independent, dar această independență nu este absolută. Aceasta este limitată de lege și standardele internaționale. Sunt de părerea că cei care au luat decizii în această cauză trebuie trași la răspundere. Anume impunitatea dă naștere unor grave probleme sistemice”, a conchis avocata.