Jumătate de milion de lei – a patra tranșă donată de maib în susținerea refugiaților ucraineni în Republica Moldova

P.
| 7 iunie, 2022
10:07

Promo

Maib continuă să susțină cetățenii ucraineni refugiați pe teritoriul Republicii Moldova. În luna iunie, banca transferă a patra tranșă în sumă de 503 578 de lei din donația estimată la circa 10 milioane de lei, pe care banca s-a angajat să o ofere pe parcursul anului 2022. Din această sumă, 457 360 de lei provin din tranzacțiile realizate cu cardurile maib, iar 46 218 de lei au fost donați la contul special „Help Ukraine” prin intermediul maibank și la terminalele de autoservire.

Astfel, cele patru tranșe însumează 2 887 058 lei, donație realizată până în prezent către fondul special deschis de Guvern pentru sprijinul cetățenilor ucraineni de pe teritoriul Republicii Moldova.

Prima tranșă de 1 522 809 lei, acumulată în baza tranzacțiilor din luna februarie și a salariilor lunare integrale ale membrilor Consiliului băncii și a Președintelui maib, precum și din donațiile membrilor Comitetului de Conducere a fost transferată în luna martie în contul pentru susținerea poporului ucrainean.

Cea de-a doua tranșă a donației în valoare de 392 725 lei, bazată pe tranzacțiile din luna martie ale clienților băncii, a fost transferată în luna aprilie în fondul de susținere a refugiaților. Suplimentar, alte 251 057,36 lei au fost donate de către clienții și angajații maib la contul special „Help Ukraine” prin intermediul maibank și la terminalele de autoservire.

A treia tranșă, în sumă de 467 946 lei, acumulată din tranzacțiile efectuate în luna aprilie, a fost donată în prima săptămână a lunii mai.

Amintim că lunar maib donează o sumă fixă pentru fiecare tranzacție realizată cu un card de debit sau de credit emis de bancă și pentru fiecare plată efectuată la orice POS-terminal și în rețeaua e-commerce. Deținătorii de carduri maib care doresc să susțină această inițiativă sunt îndemnați să utilizeze cardurile cât mai frecvent posibil, pentru a spori suma donată fondului de sprijin pentru refugiați.

Suntem alături de poporul ucrainean!

maib

Știri similare

Promo

Sunt piese care rămân cu noi, indiferent de generație. „Răsai”, de Doina și Ion Aldea-Teodorovici, este una dintre ele

Promo

100 de smartphone-uri sunt în joc pentru clienții cu pachet salarial maib

Parteneriat

Festivalul CHILL – Chișinău Laborator Literar

P.
| 28 august, 2026
16:33

În perioada 17–24 septembrie 2026, Festivalul CHILL – Chișinău Laborator Literar, cel mai mare festival de literatură din Republica Moldova revine la Chișinău, transformând capitala într-un spațiu internațional dedicat literaturii contemporane.

Festivalul reunește scriitori, traducători, editori și cititori din țară și din străinătate pentru lecturi, dialoguri, lansări de volume și întâlniri dedicate cărții. Pe lângă programul literar, CHILL propune și evadări către film, teatru, arte vizuale, muzică, turism cultural și educație, ca accente complementare ale experienței culturale. Anul acesta CHILL devine un festival-umbrelă pentru dialogul dintre ilo – international literature festival odesa și FILIT Chișinău, care se vor întâlni în capitala Republicii Moldova, consolidând rolul acesteia ca spațiu al dialogului dintre Est și Vest și al solidarității culturale europene.

Pentru international literature festival odesa (ilo), ediția din 2026 reprezintă cea de-a patra ediție organizată în exil. După edițiile desfășurate la Batumi, București și Cracovia, ilo își continuă parcursul la Chișinău – un oraș aflat la doar câteva ore de mers cu mașina de Odesa și devenit un punct important de dialog cultural între Republica Moldova, Ucraina, România și Europa.

Parteneriatul dintre Festivalul CHILL, FILIT – Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Chișinău și international literature festival odesa (ilo) creează o nouă rețea literară transfrontalieră, devenind astfel un instrument al dialogului european și o formă de solidaritate într-un moment în care războiul și granițele politice încearcă să fragmenteze continentul.

Discursul inaugural al festivalului va fi susținut de poetul și eseistul polonez Tadeusz Dąbrowski, care va vorbi despre rolul și responsabilitatea literaturii în secolul XXI.

Printre invitații internaționali se numără Julija Cimafiejeva (Belarus), Alhierd Bacharevič (Belarus), Radka Denemarková (Cehia), Tadeusz Dąbrowski (Polonia), Marta Czarnecka (Polonia), José Luís Peixoto (Portugalia), Andrei Kurkov (Ucraina), Lyuba Yakimchuk (Ucraina), Sergey Loznitsa (Ucraina/ Germania), Maya Dimerli (Ucraina), Taya Naydenko (Ucraina), Olena Iliasova (Ucraina), Maria Apriatova (Ucraina), Vladyslava Ilyinska (Ucraina), Mykhailo Kutsak (Ucraina), Ingo Schulze (Germania), Nestan Nene Kvinikadze (Georgia), Kim Suji Kwock (Regatul Unit), Johan Öberg (Suedia) și Alexander Rubel (Germania).

România va fi reprezentată de Cătălin Striblea, Cătălin Ștefănescu, Diana Popescu, Adrian Christescu, Eli Bădică, Răzvan Pop, Radu Paraschivescu, Dan Lungu, Victor Cobuz, Adrian Botez, Varujan Vosganian și Simona Epure.

Din Republica Moldova vor participa Adrian Lungu, Alexandru Corduneanu, Alexandru Lupușor, Anetta Dabija, Diana Mihuță, Dumitru Crudu, Iulian Ciocan, Iulian Fruntașu, Ivan Pilchin, Larisa Turea, Lucica Ciocan, Maria Ivanov, Maria Pilchin, Mihaela Iorgu, Mircea V. Ciobanu, Natalia Blanari, Nicolae Negru, Olesea Galușca, Teo Chiriac, Vasile Munteanu, Virgil Botnaru, Vitalie Ciobanu, Valeria Suruceanu, Svetlana Pociumban, Valentina Iusuphodjaev, Cristina Plataș, Elena Calarașan.

Un program construit în jurul dialogului cultural

Programul CHILL este conceput ca un spațiu în care literatura circulă între orașe, limbi și forme de artă, iar fiecare eveniment deschide un nou canal de dialog între invitați, public și comunitățile culturale reprezentate. Zilele tematice ale festivalului, dedicate muzicii, filmului și teatrului, nu delimitează rigid domeniile, ci le pun în relație, astfel încât literatura să poată dialoga cu memoria, cinematografia, arhitectura, patrimoniul, jurnalismul și artele spectacolului.

Programul va debuta la Teatrul Fără Nume cu ceremonia de deschidere, discursul inaugural al lui Tadeusz Dąbrowski și de o seară literară cu Radka Denemarková și José Luís Peixoto, moderată de Diana Popescu.

În ziua dedicată muzicii (18 septembrie), literatura va fi pusă în dialog cu experiența războiului, cu memoria și cu formele contemporane de transmitere a mărturiei. Programul va include o întâlnire cu Andrei Kurkov, pornind de la volumul The Last Diary, precum și prezentări de carte semnate de Radka Denemarková și José Luís Peixoto, în dialog cu moderatori și actori din Republica Moldova și România.

Un loc central îl ocupă Trenul Literaturii, concept dezvoltat de CHILL, care conectează nu doar spații, ci și oameni, istorii și culturi. Călătoria va fi urmată de o întâlnire la Castel Mimi, dedicată temei „Chișinău – locul de întâlnire dintre Est și Vest”. Dialogul va fi moderat de Andrei Kurkov, iar printre participanți se numără Iulian Ciocan, Nestan Nene Kvinikadze, Varujan Vosganian și Marta Czarnecka.

Ziua dedicată filmului (19 septembrie) va extinde dialogul dintre literatură și cinematografie prin proiecțiile filmelor Two Prosecutors și Babyn Yar, urmate de discuții cu regizorul Sergey Loznitsa, moderate de Valentina Iusuphodjaev.

Publicul va putea participa la seri de lectură și poezie cu Lyuba Yakimchuk, Julija Cimafiejeva, Tadeusz Dąbrowski, José Luís Peixoto, Radu Paraschivescu și Ingo Schulze, precum și la întâlniri dedicate discursului poetic în timp de război, poeziei contemporane din Odesa și literaturii în condiții de criză.

În timpul festivalului va fi amenajat un spațiu CHILL Zone unde se vor desfășura sesiuni de yoga literară și DEAR – Drop Everything And Read.

Ziua teatrului (20 septembrie) va continua explorarea relațiilor dintre literatură, artele spectacolului, spațiul urban și memorie. Programul va include un tur al Chișinăului interbelic, ghidat de Adrian Lungu, care va invita participanții să redescopere orașul prin intermediul clădirilor și al fostelor sale spații culturale. De asemenea, vor fi analizate conexiunile dintre Odesa și Iași în cadrul rețelei UNESCO Cities of Literature, precum și modalitățile prin care orașele își valorifică patrimoniul cultural ca resursă pentru dialog și cooperare internațională. Seara se va încheia cu o întâlnire cu scriitorul german Ingo Schulze, eveniment ce va îmbina dialogul literar cu o reprezentație de arte ale spectacolului, creând un spațiu de întâlnire între literatură, scenă și public.

În aceeași zi, la Muzeul de Istorie al orașului Chișinău, va fi prezentat proiectul Saving Cultural Heritage, alături de expoziția realizată de Fundația [KSA:K] – VYTYNANKI REALITY, coordonată de artista ucraineană Olga Kashimbeckova și curatoriată de Lilia Dragneva și Daniel Caldare. Expoziția explorează, prin reinterpretarea tradiției ucrainene a vytynankăi, teme precum protecția, fragilitatea și reconstrucția în contextul războiului.

Dimensiunea artistică a festivalului va fi completată de o serie de ateliere profesionale care vor reuni editori, traducători, jurnaliști și manageri culturali din Republica Moldova și România. Aceste întâlniri vor aborda circulația literaturii, traducerea, editarea, presa culturală și cooperarea dintre instituțiile culturale. Printre participanți se numără Olesea Gălușcă, Eli Bădică, Adrian Botez, Adrian Christescu, Lucica Ciocan, Mircea V. Ciobanu, Radu Paraschivescu, Ivan Pilchin, Diana Popescu, Dumitru Crudu, Victor Cobuz și Vitalie Ciobanu.

Prin această structură, CHILL nu propune o succesiune de evenimente izolate, ci un program în care ideile, oamenii și formele artistice se transferă constant dintr-o zonă în alta. Literatura devine astfel punctul de plecare pentru dialoguri despre film, muzică, teatru, arhitectură, patrimoniu, război și responsabilitate civică.

Chișinău, Festivalul CHILL, FILIT, Moldova

Știri similare

Externe

Bloomberg: Ucraina a atacat 21 de rafinării din Rusia într-o singură lună. Procesarea petrolului, la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani

Ana-Maria Dolghii
| 28 august, 2026
16:22

Ucraina a atacat în august rafinăriile de petrol din Rusia de cel puțin 21 de ori, potrivit declarațiilor publice ale ambelor părți. Este cel mai mare număr de atacuri asupra rafinăriilor rusești într-o singură lună de la începutul războiului la scară largă, relatează Bloomberg, într-o analiză despre cel de-al doilea val al crizei carburanților din Rusia.

În această lună, au fost lovite patru dintre cele mai mari zece rafinării din Rusia. Bloomberg nu precizează despre ce rafinării este vorba, dar notează că acestea au fost construite pentru a asigura aprovizionarea cu combustibili a celor mai populate și mai industrializate regiuni ale țării.

Volumul de petrol procesat în Rusia a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii peste 20 de ani, potrivit estimărilor EA Analytics. Compania estimează că, în august, rafinăriile rusești au procesat, în medie, aproximativ 3,8 milioane de barili de petrol pe zi. În mod obișnuit, în perioada verii, când cererea crește din cauza sezonului concediilor și a începutului lucrărilor agricole, Rusia procesează între 5,3 și 5,5 milioane de barili pe zi.

Scăderea producției de carburanți s-a resimțit și pe piața internă. În primele trei săptămâni din august, producția și livrările de benzină au fost cu aproape 20% mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unei surse citate de Bloomberg. În același timp, producția de motorină a scăzut cu peste 23%.

Înainte de atacurile ucrainene, Rusia era unul dintre principalii exportatori de motorină la nivel mondial, asigurând aproximativ 10% din oferta globală. În prezent, aceste volume sunt păstrate pe piața internă.

Analiștii estimează că volumul de petrol procesat în Rusia va crește ușor în septembrie, până la aproape 4,2 milioane de barili pe zi. Totuși, dacă atacurile cu drone ucrainene vor continua în același ritm, există riscul ca producția să scadă din nou.

În a doua jumătate a lunii iulie, Ucraina a făcut o pauză în atacurile asupra rafinăriilor rusești, ceea ce le-a permis acestora să înceapă să se redreseze după primul val al crizei carburanților. În august, însă, atacurile cu drone au fost reluate, iar cozile la benzinăriile din Rusia au reapărut, inclusiv la Moscova și în regiunea capitalei, scrie Meduza.

Știri similare

Politică

Distincții de stat pentru 110 persoane și instituții: președinta CEC, printre beneficiari. Decretul Maiei Sandu

Mihaela Conovali
| 28 august, 2026
15:49

Șefa statului, Maia Sandu, a conferit distincții de stat cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova. Printre cei care au primit distincții se numără președinta Comisiei Electorale Centrale, președintele Asociației Promo-LEX, directorul executiv al Institutului de Politici Publice, precum și directorul general al Societății „Transgaz”, dar și instituții de învățământ, inclusiv din Dubăsari, Bender și Chișinău. În total, cu ocazia Zilei Independenței, 110 personalități și instituții au beneficiat de distincții.

Decretul privind conferirea distincțiilor de stat a fost semnat pe 28 august.

Potrivit instituției prezidențiale, distincțiile sunt acordate cu ocazia Zilei Independenței pentru cetățeni și instituții care s-au remarcat prin activitatea desfășurată în diverse domenii, precum educație, cultură, administrație publică, apărare și securitate, stat de drept și ordine publică, mass-media și energie.

„Distincțiile au fost acordate în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite față de stat, pentru profesionalism și activitate intensă desfășurată în domenii esențiale pentru consolidarea statului de drept și dezvoltarea Republicii Moldova, pentru contribuția substanțială la promovarea valorilor culturale și naționale, precum și a imaginii și intereselor țării noastre pe plan internațional”, a adăugat Președinția.

Astfel, președinta a acordat „Ordinul Republicii” liftierei la „Spitalul de Stat” Lilia Pîrgari și profesoarei la Liceul Teoretic cu Profil de Arte „Mihail Berezovschi”, Asea Scorpan.

„Ordinul Onoarei” a fost acordat directorului executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, președintei Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, cetățeanului de onoare al comunei Mingir din raionul Hîncești, Iacob Lupanciuc, președintelui Asociației Promo-LEX, Ion Manole, și profesorului de la Liceul Teoretic „Orizont”, Marcel Teleucă. Acest ordin a fost oferit și pentru 9 instituții: Gimnaziului „Constantin Sucitu” din Corjova, Dubăsari; Gimnaziului Roghi din Dubăsari; Liceului Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu”; Liceului Teoretic „Alexandru cel Bun” din Bender; Liceului Teoretic „Evrica” din Rîbnița; Liceului Teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol; Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din Dubăsari; Liceului Teoretic „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol; și Centrului de Excelență în Educație Artistică „Ștefan Neaga” din Chișinău.

„Ordinul Libertății” a fost conferit directorului general al Societății Naționale de Transport Gaze Naturale „Transgaz”, Ion Sterian, și șefului Reprezentanței Oficiului Avocatului Poporului în Varnița, Veaceslav Ursu.

Ordinul „Credință Patriei” clasa a II-a a fost acordat colonelului din cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat, Nicolai Capsamun.

Totodată, șefa statului a conferit Ordinul „Credință Patriei” clasa a III-a pentru 32 de persoane. Printre acestea: veterani ai organelor afacerilor interne, angajați ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Centrului Național Anticorupție, ai Ministerului Apărării și ai Serviciului de Protecție și Pază de Stat.

Ordinul „Muncii” clasa I a fost acordat ziaristului Gheorghe Budeanu, realizatoarei de emisiuni la Radio România Chișinău, Maria Mocanu, și Revistei „Florile Dalbe”.

Ordinul „Muncii” clasa a III-a a fost acordat pentru 5 persoane, angajați ai Serviciului Vamal și directoarei Serviciului de Evidență și Circulație a Bunurilor Culturale și Mobile Svetlana Pociumban.

Crucea „Meritul Militar” a fost conferită pentru 12 persoane, printre care angajați ai Armatei Naționale, ai Inspectoratului General de Carabinieri și ai Centrului Național Anticorupție.

Medalia „Pentru Vitejie” a fost acordată pentru 6 persoane, angajați ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și ai Centrului Național Anticorupție.

Medalia „Meritul Civic” a fost acordată pentru 13 persoane, printre care șefa Casei memoriale „Alexandru Donici” din raionul Orhei și angajați ai Serviciului Vamal, ai Inspectoratului General pentru Migrație, ai Ministerului Afacerilor Interne și ai Inspectoratului Control Financiar de Stat.

Medalia „Mihai Eminescu” a fost conferită unei șefe de secție la Muzeul Național al Literaturii Române.

Titlul onorific „Maestru în Artă” a fost acordat pentru 15 persoane, printre acestea un profesor, artiști plastici, un regizor și redactorul Companiei „Teleradio-Moldova”, Adelina Moșanu.

Titlul onorific „Maestru al Literaturii” a fost acordat scriitoarei și jurnalistei de investigație Olga Căpățînă.

Titlul onorific „Om Emerit” a fost oferit conferențiarului universitar la Universitatea de Stat din Moldova, Arcadii Capcelea, și prorectorului pentru activitate științifică și de creație la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Tatiana Comendant.

Titlul onorific „Artist Emerit” a fost acordat pianistei și concertmaistrului la Teatrul de Operă și Balet „Maria Bieșu”, Livia Știrbu.

***

Republica Moldova a marcat pe 27 august cea de-a 35-a aniversare de la proclamarea Independenței.

decret, distincții de stat, top, ziua independenței

Știri similare

Video News

Politician olandez, cu armă, în Transnistria/ Năsui a răspuns criticilor/ Ce se întâmplă cu Nistrul?

NewsMaker Știri
| 28 august, 2026
15:21

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!

— Restaurant din Chișinău caută trei femei, dispărute la granița Nepal–China
— Năsui și Osmochescu au depus jurământul. Ce vor să schimbe?
— Viceprimar din Olanda, fotografiat cu un kalașnikov în Transnistria
— Volodimir Zelenski și Nicușor Dan, alături de Moldova la 35 de ani de Independență
— Ceban, despre panica pe Nistru: „Criza a dispărut”. Hajder: „E ceva temporar”

Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Chișinău, Moldova, top

Știri similare

Viață

Compromis între Chișinău și Kiev privind debitul Nistrului: deversările se vor reduce până la 60 m³/s timp de două săptămâni

Ana-Maria Dolghii
| 28 august, 2026
15:09

Debitul de apă revărsat în Nistru va fi redus de la 75 la 60 m³/s pentru următoarele două săptămâni, pe fondul scăderii nivelului apei în lacul de acumulare Novodnistrovsk. Decizia a fost convenită vineri, 28 august, în cadrul ședinței Comisiei Nistrene, după ce partea ucraineană propusese inițial reducerea debitului la 50 m³/s. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, pe relele de socializare.

Subiectul debitului Nistrului a fost discutat și joi, în cadrul întrevederilor autorităților de la Chișinău cu delegația ucraineană condusă de președintele Vladimir Zelenski.

„Situația este complicată și pentru Ucraina. Din cauza secetei și a lipsei precipitațiilor, nivelul apei din lacul de acumulare Novodnistrovsk, care în mod obișnuit se situează în jurul cotei de 123 de metri, se apropie de 112 metri – un nivel critic”, a menționat Dumitru Ciorici.

În ultimele zece zile, afluxul mediu de apă în lac a fost de doar 23 m³/s, în timp ce debitul deversat în Nistru a fost menținut la 75 m³/s, în baza înțelegerii dintre autoritățile moldovene și cele ucrainene. Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, diferența pune o presiune tot mai mare asupra rezervelor de apă și creează riscuri atât pentru alimentarea cu apă a unor orașe din Ucraina, cât și pentru funcționarea centralei de la Novodnistrovsk.

Situația debitului Nistrului este legată și de securitatea energetică a Republicii Moldova. În ultimele zile, aproximativ 10-20% din necesarul de energie electrică al țării a fost acoperit prin importuri din Ucraina.

„Președintele Zelenski ne-a asigurat că Ucraina va căuta soluții pentru ca locuitorii Republicii Moldova să nu fie afectați”, a menționat reprezentantul Guvernului.

Ulterior, vineri, 28 august, în cadrul ședinței Comisiei Nistrene, cele două părți au ajuns la un compromis: debitul va fi redus la 60 m³/s pentru următoarele două săptămâni, în locul reducerii la 50 m³/s propuse inițial de partea ucraineană.

Amintim că, pe 11 august, Comisia Nistreană a decis reducerea debitului deversat în Nistru la 75 m³/s până la sfârșitul lunii, cu 10 m³/s mai puțin decât la acel moment.

Din 28 iulie, Republica Moldova se află în stare de alertă în sectorul hidrologic, pe fondul scăderii nivelului de apă în Nistru.