Colaj NM

Jurnaliștii din dreapta Nistrului riscă amenzi în Transnistria? Promo-LEX: a fost înregistrat un „proiect de lege”

Asociația Promo-LEX a comunicat, pe 2 aprilie, că la Tiraspol a fost propusă introducerea unor sancțiuni împotriva jurnaliștilor străini, inclusiv a celor de pe malul drept al Nistrului, care desfășoară activități jurnalistice în regiunea transnistreană fără acreditare prealabilă. Inițiativa Tiraspolului prevede amenzi. Potrivit asociației, deși Tiraspolul condiționează desfășurarea activității jurnalistice de obținerea unei acreditări, în practică aceasta este refuzată, invocându-se „riscul unor atacuri teroriste”.

„În data de 31 martie, așa-numitul „soviet suprem” de la Tiraspol a înregistrat un „proiect de lege” care prevede modificarea „codului contravențional” cu scopul introducerii unor sancțiuni împotriva jurnaliștilor străini, inclusiv a celor de pe malul drept al Nistrului, care desfășoară activități jurnalistice în regiunea transnistreană fără acreditare prealabilă. (…) Vor fi afectați atât jurnaliștii freelanceri, cât și cei angajați în cadrul unor instituții media”, a comunicat asociația.

Conform Promo-LEX, inițiativa Tiraspolului prevede amenzi de până la 160 de lei pentru persoanele fizice și între 300 și 800 de lei pentru persoane cu funcții de răspundere: „Regimul de la Tiraspol justifică această inițiativă prin nevoia de a „combate dezinformarea” și de a „preveni opiniile distructive” față de structurile transnistrene. (…) Se subliniază că jurnaliștii neacreditați ar urmări interese străine și ar răspândi informații care subminează încrederea populației în structurile transnistrene”.

„Condiționează desfășurarea activității jurnalistice de obținerea unei acreditări, în practică – refuză să o acorde”

Potrivit asociației, „deși regimul de la Tiraspol condiționează desfășurarea activității jurnalistice de obținerea unei acreditări, în practică acesta refuză constant să o acorde, invocând „riscul unor atacuri teroriste”.

„Printre jurnaliștii cărora li s-a refuzat acreditarea și care au fost ulterior reținuți ilegal se numără Viorica Tataru și Andrei Captarenco. În lipsa acesteia, jurnaliștii sunt constrânși să intre „clandestin” în stânga Nistrului, expunându-se astfel la riscuri majore. De asemenea, este important de subliniat că obținerea acestei acreditări nu garantează accesul liber în regiune sau posibilitatea desfășurării activităților jurnalistice fără restricții. Un exemplu concludent este cazul jurnalistei Elena Covalenco, căreia, în septembrie 2023, i-a fost interzis accesul în regiunea transnistreană, în ciuda faptului că deținea o acreditare eliberată de clubul Sheriff pentru a fotografia meciul Sheriff Tiraspol vs AS Roma. (…) Cel mai recent caz de interzicere a accesului în regiune datează din 4 martie 2025, când jurnalistului Evghenii Ceban, de la platforma „МОСТ”, i s-a refuzat intrarea, deși nu intenționa să se deplaseze în regiune în scop profesional”, a menționat asociația.

Promo-LEX a adăugat că „măsura propusă se înscrie într-un cadru mai larg de sancțiuni ilegale îndreptate împotriva jurnaliștilor de pe malul drept al Nistrului și a corespondenților străini”: „Conform așa-numitului „cod contravențional” din regiunea transnistreană, orice încălcare a „regulilor de acces” în regiune – inclusiv de către jurnaliști – cum ar fi ocolirea punctelor de control ilegale, poate duce la aplicarea unei amenzi de până la 1.600 de lei moldovenești și/sau plasarea în izolatoarele de detenție provizorie aflate sub controlul așa-numitului „minister al securității”, până la „expulzarea” forțată din regiune”.

Asociația a mai spus că locuitorii regiunii transnistrene care contribuie la realizarea materialelor jurnalistice pentru redacțiile care reflectă realitățile din regiune sunt informați că riscă să fie acuzați de „trădare de patrie”. Pedeapsa prevăzută pentru așa-numita „trădare de patrie” este închisoare de la 12 la 20 de ani

Apelul Promo-LEX

În continuare, asociația a făcut apel public către autoritățile constituționale, misiunile diplomatice, Misiunea OSCE în Moldova și și Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturilor Omului în Moldova, să solicite încetarea imediată a tuturor inițiativelor și acțiunilor abuzive întreprinse de structurile transnistrene împotriva jurnaliștilor de pe malul drept al Nistrului și a corespondenților străini, precum și a locuitorilor regiunii care colaborează cu platforme media independente.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

România l-a convocat pe ambasadorul Rusiei. A doua oară în această săptămână

Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat la sediul Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE) pentru discuții, în contextul dronei rusești care a intrat în spațiul aerian al țării. Potrivit Digi24, informația a fost comunicată de ministrul român de Externe, Oana Ţoiu. Este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE în această săptămână.

Țoiu a anunțat că ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la MAE pentru discuții programate să aibă loc în seara zilei de 14 septembrie. Potrivit sursei, este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE. El a fost chemat și pe 12 septembrie, pentru a i se transmite poziția de condamnare a violării spaţiului aerian al Poloniei de către drone ruseşti.

Întrebată ce se așteaptă să obțină din discuțiile din această seară cu ambasadorul rus, ministra a răspuns: „Nu ne așteptăm să obținem ceva anume din discuția respectivă, cât să comunicăm foarte clar protestul României”.

La precizarea dacă MAE este pregătit să expulzeze diplomați ruși de la București, dacă se repetă astfel de incidente, Țoiu a răspuns: „Există mai multe instrumente diplomatice, însă în acest moment principalul lucru pentru noi este să ne asigurăm că întărim colaborarea internațională atât în cadrul NATO, cât și în cadrul UE, pentru că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ne asigurăm că aceste incidente sunt descurajate”.

„Ce este important în această perioadă este să arătăm unitatea, alături de alți membri ai Uniunii Europene, de aliații noștri din NATO”, a mai declarat ministra de Externe.

Întrebată dacă a cerut, în numele României, garanții de securitate suplimentare din partea NATO și UE, Țoiu a comunicat: „Avem în acest moment garanții de securitate și din partea NATO și UE, în sensul atât a prezenței NATO pe teritoriul României și a bazelor NATO, cât și a eforturilor comune pe care le facem pentru mecanisme comune de descurajare, așa cum este și pachetul comun de sancțiuni”.

***

O dronă rusească a pătruns, în seara zilei de 13 septembrie, în spațiul aerian al României. Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că avioanele ridicate „au văzut” drona și „au fost foarte aproape s-o dea jos”. Și Polonia a ridicat aeronave, în seara zilei de sâmbătă, ca răspuns la amenințarea reprezentată de dronele rusești care operau deasupra Ucrainei. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că militarii ruși știu exact unde își îndreaptă dronele, ceea ce „este o extindere evidentă a războiului de către Rusia”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: