Colaj NM

Jurnaliștii din dreapta Nistrului riscă amenzi în Transnistria? Promo-LEX: a fost înregistrat un „proiect de lege”

Asociația Promo-LEX a comunicat, pe 2 aprilie, că la Tiraspol a fost propusă introducerea unor sancțiuni împotriva jurnaliștilor străini, inclusiv a celor de pe malul drept al Nistrului, care desfășoară activități jurnalistice în regiunea transnistreană fără acreditare prealabilă. Inițiativa Tiraspolului prevede amenzi. Potrivit asociației, deși Tiraspolul condiționează desfășurarea activității jurnalistice de obținerea unei acreditări, în practică aceasta este refuzată, invocându-se „riscul unor atacuri teroriste”.

„În data de 31 martie, așa-numitul „soviet suprem” de la Tiraspol a înregistrat un „proiect de lege” care prevede modificarea „codului contravențional” cu scopul introducerii unor sancțiuni împotriva jurnaliștilor străini, inclusiv a celor de pe malul drept al Nistrului, care desfășoară activități jurnalistice în regiunea transnistreană fără acreditare prealabilă. (…) Vor fi afectați atât jurnaliștii freelanceri, cât și cei angajați în cadrul unor instituții media”, a comunicat asociația.

Conform Promo-LEX, inițiativa Tiraspolului prevede amenzi de până la 160 de lei pentru persoanele fizice și între 300 și 800 de lei pentru persoane cu funcții de răspundere: „Regimul de la Tiraspol justifică această inițiativă prin nevoia de a „combate dezinformarea” și de a „preveni opiniile distructive” față de structurile transnistrene. (…) Se subliniază că jurnaliștii neacreditați ar urmări interese străine și ar răspândi informații care subminează încrederea populației în structurile transnistrene”.

„Condiționează desfășurarea activității jurnalistice de obținerea unei acreditări, în practică – refuză să o acorde”

Potrivit asociației, „deși regimul de la Tiraspol condiționează desfășurarea activității jurnalistice de obținerea unei acreditări, în practică acesta refuză constant să o acorde, invocând „riscul unor atacuri teroriste”.

„Printre jurnaliștii cărora li s-a refuzat acreditarea și care au fost ulterior reținuți ilegal se numără Viorica Tataru și Andrei Captarenco. În lipsa acesteia, jurnaliștii sunt constrânși să intre „clandestin” în stânga Nistrului, expunându-se astfel la riscuri majore. De asemenea, este important de subliniat că obținerea acestei acreditări nu garantează accesul liber în regiune sau posibilitatea desfășurării activităților jurnalistice fără restricții. Un exemplu concludent este cazul jurnalistei Elena Covalenco, căreia, în septembrie 2023, i-a fost interzis accesul în regiunea transnistreană, în ciuda faptului că deținea o acreditare eliberată de clubul Sheriff pentru a fotografia meciul Sheriff Tiraspol vs AS Roma. (…) Cel mai recent caz de interzicere a accesului în regiune datează din 4 martie 2025, când jurnalistului Evghenii Ceban, de la platforma „МОСТ”, i s-a refuzat intrarea, deși nu intenționa să se deplaseze în regiune în scop profesional”, a menționat asociația.

Promo-LEX a adăugat că „măsura propusă se înscrie într-un cadru mai larg de sancțiuni ilegale îndreptate împotriva jurnaliștilor de pe malul drept al Nistrului și a corespondenților străini”: „Conform așa-numitului „cod contravențional” din regiunea transnistreană, orice încălcare a „regulilor de acces” în regiune – inclusiv de către jurnaliști – cum ar fi ocolirea punctelor de control ilegale, poate duce la aplicarea unei amenzi de până la 1.600 de lei moldovenești și/sau plasarea în izolatoarele de detenție provizorie aflate sub controlul așa-numitului „minister al securității”, până la „expulzarea” forțată din regiune”.

Asociația a mai spus că locuitorii regiunii transnistrene care contribuie la realizarea materialelor jurnalistice pentru redacțiile care reflectă realitățile din regiune sunt informați că riscă să fie acuzați de „trădare de patrie”. Pedeapsa prevăzută pentru așa-numita „trădare de patrie” este închisoare de la 12 la 20 de ani

Apelul Promo-LEX

În continuare, asociația a făcut apel public către autoritățile constituționale, misiunile diplomatice, Misiunea OSCE în Moldova și și Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturilor Omului în Moldova, să solicite încetarea imediată a tuturor inițiativelor și acțiunilor abuzive întreprinse de structurile transnistrene împotriva jurnaliștilor de pe malul drept al Nistrului și a corespondenților străini, precum și a locuitorilor regiunii care colaborează cu platforme media independente.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Roberta Metsola, despre garanțiile pe care le-ar putea cere Bulgaria pentru minoritatea bulgară din Moldova și Ucraina: Vom lucra cu toate țările candidate și le vom sprijini

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a comentat discuțiile apărute în spațiul public privind garanțiile suplimentare pe care le-ar putea cere Bulgaria în cadrul negocierilor de aderare, pentru protecția etnicilor bulgari din Ucraina și Republica Moldova. Într-un interviu acordat pentru NewsMaker, înalta oficială a explicat că protecția minorităților rămâne una dintre valorile centrale ale Uniunii Europene, fiind prevăzută explicit în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le respecte pentru a adera. Metsola a precizat că Legislativul UE va ajuta țările candidate pentru a le sprijini în această direcție.

„Protecția minorităților este una dintre valorile aflate în centrul Uniunii Europene. Ea se regăsește în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le îndeplinească pentru a adera la Uniunea noastră. Aceste criterii reflectă ceea ce apărăm: democrația, libertatea, statul de drept, egalitatea și respectarea drepturilor omului”, a declarat Metsola.

Aceasta a subliniat totodată că procesul de extindere nu trebuie privit ca un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci ca un parcurs comun către un viitor comun pentru toate țările implicate.

„Procesul de extindere nu este un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci un parcurs comun, orientat spre un viitor comun. Parlamentul European va lucra cu toate țările candidate și le va sprijini pe acest drum, prin împărtășirea expertizei, încurajarea cooperării, consolidarea instituțiilor și respectarea drepturilor fundamentale. Despre asta este extinderea: să devenim mai puternici împreună”, a adăugat Metsola.

Precizăm că toamna trecută, consilierii Consiliului Raional Taraclia au adoptat în unanimitate un apel adresat conducerii bulgare și europarlamentarilor bulgari, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la posibila lichidare a raionului în cadrul reformei administrativ-teritoriale și solicită Bulgariei să intervină pentru protejarea drepturilor comunității bulgare, potrivit Radio Bulgaria. Documentul cere ca raionul să fie păstrat ca „Regiune culturală națională Taraclia”.

Amintim că, pe 8 aprilie, Guvernul prezentase un concept de reformă administrativă potrivit căruia raionul Taraclia ar putea deveni al 14-lea municipiu al Republicii Moldova, fără să fie comasat după modelul general aplicat celorlalte raioane. Conform conceptului prezentat de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, administrația raională ar fi unită cu cea a orașului Taraclia, funcția de președinte de raion ar fi înlocuită cu cea de primar general, iar Consiliul raional ar deveni Consiliu municipal, păstrând în același timp identitatea locală și culturală a regiunii, unde aproximativ 65% din populație este de etnie bulgară, potrivit recensământului din 2024.

Pe 10 iunie, prim-ministrul Alexandru Munteanu s-a întâlnit cu omologul său bulgar, Rumen Radev, la Sofia, în marja Summitului Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est. Munteanu a reconfirmat angajamentul autorităților de la Chișinău pentru protejarea identității lingvistice și culturale a minorității bulgare, inclusiv în contextul reformelor administrative, și a menționat importanța dezvoltării filialei din Taraclia a Universității „Angel Kanchev”. Premierul a mulțumit Bulgariei pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în educație, infrastructură, eficiență energetică și dezvoltare locală, care a depășit 600 de mii de euro în perioada 2024-2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: