Надежда Копту / NewsMaker

Jurnaliștii nu au fost lăsați să asiste la ședința de judecată a lui Pînzari și Damir. Paza a declanșat butonul de alarmă (FOTO)

Judecătoria Buiucani a început examinarea, pe 30 septembrie, a dosarului în care sunt vizați fostul șef al Inspectoratului General al Poliției Alexandru Pînzari și președintele Asociației FEA, Dorin Damir. Ședința s-a desfășurat cu ușile închise: jurnaliștii nu au fost lăsați să participe, iar paznicul instituției a chemat o agenție de pază pentru a îndepărta presa, transmite corespondantul NM Nadejda Coptu.

Pînzari și Damir sunt învinuiți de „abuz în serviciu”, „delapidarea averii statului”, „trecerea ilegală a frontierei de stat”, „divulgarea secretului de stat” și „fals în acte publice”. În același dosar este vizat și fostul șed al poliției din Bălți, Valeriu Cojocaru.

Prima ședință de judecată urma să se desfășoare pe 29 septemrie, însă aceasta nu a avut loc, din motiv că judecătorul a aprobat demersul avocatului lui Damir, care prevede ca dosarul să fie examinat de un complet format din trei judecători și nu de unul singur.

Înainte de începerea ședinței, jurnaliștii nu au fost lăsați să intre în sala de judecată. Paza a argumentat că decizia a fost luată astăzi și se referă anume la jurnaliști, însă a refuzat să prezinte un document în acest sens. Interzicerea accesului a fost explicată prin măsurile anti-Covid, iar jurnaliștii au fost lăsați să stea în stradă. La insistența acestora de a li se prezenta un document care să confirme interdicția, paznicul a apăsat butonul de alarmă, iar la fața locului au sosit angajații unei agenții private de pază, dotați cu veste anti-glonț. Aceștia au blocat accesul presei.

Надежда Копту / NewsMaker
Надежда Копту / NewsMaker
Надежда Копту / NewsMaker
Надежда Копту / NewsMaker

Pe 24 septembrie, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a anunțat finalizarea dosarului și expeedierea acestuia spre examinare în instanța de judecată.

Faptele investigate își au originea în luna iunie a anului 2017, atunci când șeful din acea perioadă al IGP Alexandru Pînzari și șeful din acea perioadă al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații (la moment – șef suspendat al IP Bălți, Valeriu Cojocaru), dorind să-și manifeste loialitatea față de președintele asociației FEA Dorin Damir (o persoană cu poziții de influență în formațiunea politică de guvernământ), l-au angajat pe ultimul formal și ilegal în Secția nr.1 „K” a Direcției nr. 5 a INI, care era o unitate specială a MAI. Prin aceasta, i-au oferit acestuia garanții ale unei funcții de stat (drepturi salariale, dreptul de a perfecta acte în baza altor identități, dreptul de a avea acces la materiale și proceduri cu accesibilitate limitată).

Pentru a-și atinge scopul infracțional, cei doi șefi de rang înalt din cadrul Poliției, inițial, contrar prevederilor legislației în vigoare la acel moment, au adoptat un ordin secret, prin care a fost aprobat un regulament privind organizarea și funcționarea Secției nr. 1 „K” a Direcției nr. 5 a INI, arogând acestei subdiviziuni unele competențe improprii activității polițienești (verificarea jurnaliștilor și a angajaților misiunilor diplomatice, precum şi avizarea candidaţilor la funcţiile de judecători). Prin același act, s-au redus semnificativ din criteriile de angajare a personalului în Secție, astfel încât au făcut posibilă angajarea ilegală a persoanelor necalificate în această structură, inclusiv a președintelui asociației FEA, care fiind o persoană salarizată la privat, era în incompatibilitate cu această funcție ocupată în sfera publică.

În acest mod, în perioada de timp cuprinsă între iulie 2017 – septembrie 2019, președintele asociației FEA, fără a exercita în fapt nicio activitate în cadrul Direcției nr. 5 a INI, a încasat sume necuvenite de bani, fraudând astfel bugetul public în sumă de 170.294,75 MDL, ceea ce constituie proporții mari.

Neîntemeiat, cei doi șefi din cadrul IGP, doar peste două luni de la angajare, urmărind crearea unei aparențe a activității președintelui asociației FEA în Poliție, prin abuz de serviciu, au dispus stimularea acestuia, cu acordarea înainte de termen a gradului special – „inspector-principal”, iar în februarie 2019 (prin aceleași metode ilegale) au dispus, ilegal, în ordine de stimulare, acordarea următorului grad special de „comisar”.

Totodată, fără a exercita activități polițienești, acestei persoane i-au fost acordate prin stimulări un șir de distincții departamentale, precum: premiu bănesc, grade înainte de termen, inclusiv distincțiile – Crucea „Meritul polițienesc clasa II”, Medalia „Pentru merite în combaterea criminalității clasa II” și altele.

Pentru cele incriminate, lege penală prevede pedeapsa variază de la 2 la 12 ani închisoare, cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcții.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

MITP – Motorul digital al Moldovei accelerează: rezultate record în 2024 și proiecții de 1 miliard de euro venituri pentru 2025

Sectorul IT contribuie cu 6% la PIB-ul național – un rezultat care reflectă eficiența și impactul ecosistemului creat de Moldova Innovation Technology Park (MITP). Datele au fost prezentate de Marina Bzovîi, Administratoarea MITP, în cadrul Moldova Digital Summit 2025, confirmând rolul esențial al Parcului în transformarea digitală a Republicii Moldova. Cu un an 2024 marcat de performanțe record, MITP preconizează pentru 2025 o traiectorie ascendentă clară, susținută de extinderea accelerată a bazei de rezidenți și de creșterea veniturilor generate de sectorul IT.

Creștere fără precedent: 533 de companii rezidente într-un singur an

În prezent, MITP numără peste 2.370 de companii rezidente, dintre care 533 s-au alăturat doar în 2024 – cea mai mare creștere anuală de la înființarea Parcului. Este un semnal clar al atractivității tot mai mari pe care o are Moldova în ochii investitorilor internaționali, datorită unui regim fiscal competitiv, unui mediu de afaceri stabil și recunoașterii în creștere a Moldovei ca destinație tech emergentă în Europa de Est.

Parcul găzduiește companii cu capital din 43 de țări, cele mai multe fiind din Ucraina și România. „Contextul geopolitic regional a avut un impact major. Dacă în 2021 erau înregistrate doar trei companii ucrainene în MITP, în 2024 numărul acestora a crescut de 14 ori, ajungând la 42, pe fondul relocărilor strategice determinate de război. În același interval, și prezența companiilor cu capital românesc aproape s-a dublat, impulsionată inclusiv de schimbările fiscale recente din România aplicate sectorului IT. Astăzi, în MITP se regăsesc 41 de companii din România”, a declarat Marina Bzovîi, Administratoarea MITP.

Sectorul IT – o forță în economie: 6,3% din PIB

Contribuția sectorului IT la economia națională a crescut semnificativ, ajungând la 6,3% din PIB în 2024, potrivit estimărilor preliminare, față de 1,8% în 2015. Această evoluție remarcabilă este rezultatul direct al expansiunii companiilor tech, al politicilor fiscale favorabile și al atragerii susținute de investiții externe.

Pentru anul 2025, estimăm că veniturile generate de companiile rezidente MITP vor atinge 1 miliard de euro, cu o creștere de aproximativ 30% față de 2024, când acestea au însumat 785 milioane de euro. Este o confirmare clară a potențialului de creștere durabilă și a valorii pe care sectorul IT o aduce economiei moldovenești”, a declarat Nadejda Hodus, Financial Manager MITP.

Exporturile IT – Moldova, lider regional la ritmul de creștere

Exporturile de servicii IT au crescut spectaculos, ajungând în 2023 la 523 milioane de euro, de 10 ori mai mult decât în 2015 (53 milioane euro). Deși volumul absolut este inferior celui raportat de țări precum România (7,5 miliarde euro) sau Ucraina (6 miliarde euro), ritmul de creștere al Moldovei este cel mai rapid din regiune.

Această performanță este cu atât mai impresionantă cu cât Moldova este o țară de dimensiuni mici, atât ca teritoriu, cât și ca populație. Modelul de dezvoltare al MITP se dovedește a fi unul eficient și sustenabil, transformând Moldova într-un hub digital regional cu potențial strategic”, a adăugat Nadejda Hodus.

Contribuții record la bugetul de stat

Impactul economic al MITP se resimte direct și în veniturile Bugetului Public Național. În 2024, companiile rezidente au contribuit cu 78 milioane euro – de patru ori mai mult decât în 2017. Aproximativ 50% din aceste sume provin de la afaceri nou înființate după lansarea parcului.

Potrivit unei analize recente realizate de MITP, contribuțiile achitate de companiile rezidente ar putea acoperi până la 16% din cheltuielile naționale pentru ocrotirea sănătății și aproximativ 90% din finanțarea învățământului superior profesional – o ilustrare elocventă a impactului economic real generat de sectorul IT în Republica Moldova.

Prin aceste rezultate, MITP se impune nu doar ca un model de succes în regiune, ci și ca un exemplu de politică publică eficientă, care creează locuri de muncă, atrage investiții și amplifică competitivitatea digitală a țării. Cu obiective clare și un ritm susținut de dezvoltare, Moldova este tot mai aproape de a deveni un pol regional al inovației și tehnologiei”, a conchis Administratoarea Moldova Innovation Technology Park, Marina Bzovîi.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: