Jurnaliștii și activiștii din Moldova ar putea fi protejați de procese abuzive: proiectul, în consultare. Reacția Ombudsmanului

Jurnaliștii, activiștii civici și apărătorii drepturilor omului din Republica Moldova ar putea beneficia pentru prima dată de protecție juridică specială împotriva proceselor de judecată intentate cu scopul de a-i intimida, epuiza sau a reduce la tăcere. Acest lucru înseamnă că aceștia nu vor mai fi obligați să se apere ani de zile în instanță pentru cereri neîntemeiate.  Un proiect de lege elaborat de Ministerul Justiției, aflat în consultări publice, propune ca instanțele să poată respinge rapid astfel de cereri neîntemeiate, să oblige reclamanții abuzivi la amenzi de până la 5.000 de unități convenționale și să dezincrimineze complet defăimarea. Potrivit notei de fundamentare, acest fenomen a devenit destul de răspândit în Moldova, unde sistemul de justiție este utilizat împotriva jurnaliștilor, de exemplu, care se implică în dezbateri de interes public ori realizează investigații.

„În ultimii ani, atât la nivel european, cât și în Republica Moldova, se atestă o creștere îngrijorătoare a unui fenomen juridic nociv: utilizarea sistemului de justiție ca armă împotriva persoanelor care se implică în dezbateri de interes public. Aceste acțiuni – cunoscute sub acronimul SLAPP (eng. Strategic Lawsuits Against Public Participation; rom. acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice), vizează în mod frecvent jurnaliști de investigație, apărători ai drepturilor omului, activiști civici, avertizori de integritate sau organizații neguvernamentale. Reclamantul nu urmărește în mod real obținerea unei hotărâri judecătorești favorabile, ci scopul său principal este de a intimida, hărțui și epuiza financiar și psihologic persoana vizată, folosind însăși durata, complexitatea și costurile procedurii judiciare ca instrument de pedeapsă”, potrivit notei informative a proiectului.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului, „efectul generat de aceste proceduri abuzive nu se limitează doar la victima directă, ci produce un efect de descurajare generalizat la nivelul întregii societăți. Teama de a fi antrenat în procese lungi și costisitoare, cu pretenții de despăgubiri exorbitante, duce la autocenzură, limitând pluralismul, transparența și tragerea la răspundere a persoanelor cu funcții de decizie.”

În prezent, legislația Moldovei nu are instrumente speciale pentru a stopa rapid astfel de procese, instanțele examinând aceste cereri după regulile generale, care prezumă buna-credință a reclamantului. Prin urmare, victima poate fi obligată să se apere ani de zile în instanță, timp în care reclamantul și-a atins deja scopul de intimidare.

„Mecanismele generale existente pentru sancționarea abuzului de drept procesual intervin, de regulă, la sfârșitul procesului, prin respingerea acțiunii ca neîntemeiată și eventuala compensare a cheltuielilor de judecată. Însă, în cazurile SLAPP, acest lucru este insuficient și tardiv. Faptul că victima este obligată să se apere ani de zile în instanță înseamnă că reclamantul și-a atins deja scopul de hărțuire și epuizare a resurselor acesteia. Judecătorul nu dispune în prezent de pârghiile procedurale necesare pentru a identifica și a stopa rapid o astfel de acțiune abuzivă înainte ca ea să producă daune ireversibile pârâtului”, potrivit proiectului.

Ce propune proiectul

Proiectul introduce mai multe instrumente procedurale noi.De exemplu , pârâtul poate cere instanței să oblige reclamantul să depună o cauțiune care să acopere cheltuielile de judecată estimate, descurajând astfel introducerea unor acțiuni speculative. Dacă reclamantul nu depune cauțiunea, cererea sa este scoasă de pe rol.

O altă prevedere introdusă este procedura de respingere rapidă a cererilor vădit neîntemeiate. Pârâtul poate solicita, înainte de începerea dezbaterilor judiciare, respingerea acțiunii ca vădit neîntemeiată, iar instanța trebuie să se pronunțe în cel mult o lună. Sarcina de a demonstra că acțiunea are fundament revine reclamantului, nu pârâtului.

Totodată, dacă instanța constată caracterul abuziv al procedurii, reclamantul poate fi obligat să plătească toate cheltuielile de judecată, să repare integral prejudiciul patrimonial și moral cauzat pârâtului și să achite o amendă de până la 5.000 de unități convenționale. Instanța poate dispune și publicarea hotărârii în mass-media, pe cheltuiala reclamantului, pentru a restabili reputația victimei.

Proiectul mai prevede dezincriminarea completă a defăimării, inclusiv la nivel contravențional, eliminând din Codul contravențional articolele care permiteau sancționarea jurnaliștilor pe cale administrativă.

Ce cere Avocatul Poporului

Ombudsmanul Ceslav Panico a apreciat inițiativa, dar a atras atenția că proiectul nu este suficient. El consideră că protecția apărătorilor drepturilor omului nu se reduce doar la libertatea de exprimare și că riscurile la care aceștia sunt expuși depășesc cu mult litigiile abuzive.

„Activitatea apărătorilor drepturilor omului nu se reduce doar la exercitarea libertății de exprimare, iar riscurile, acțiunile de intimidare, represaliile la care aceștia sunt expuși nu se limitează doar la litigii abuzive juridice. Acestea reprezintă doar una dintre formele de presiune, acoperite de Directiva anti-SLAPP”, a precizat Panico.

Ombudsmanul a reamintit că Programul Național privind drepturile omului pentru 2024-2027 prevede expres elaborarea unui cadru normativ pentru securitatea apărătorilor drepturilor omului și a jurnaliștilor, inclusiv a celor din regiunea transnistreană, și că aceste angajamente „nu pot rămâne doar la nivel declarativ”.

„Adoptarea unei legi speciale în acest domeniu nu reprezintă doar o soluție tehnică, ci are o importanță majoră pentru asigurarea coerenței normative și pentru oferirea unui răspuns prompt la provocările și vulnerabilitățile existente”, a subliniat Panico, îndemnând autoritățile să instituie un mecanism distinct și cuprinzător de protecție a apărătorilor drepturilor omului.

Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Justiției și se află în etapa consultărilor publice.

Potrivit notei de fundamentare, proiectul ar contribui la consolidarea libertății de exprimare și a libertății presei, la protejarea jurnaliștilor, apărătorilor drepturilor omului, activiștilor civici, avertizorilor de integritate, cercetătorilor și artiștilor implicați în dezbaterea publică, la reducerea autocenzurii generate de teama unor litigii abuzive și la întărirea încrederii în justiție prin prevenirea utilizării sale ca instrument de intimidare.

Nota de Fundamentare 69d4b00e5d393 by dumitrupetruleac03


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Dacă Europa nu este la masă, este în meniu?”: Summitul istoric dintre Trump, Xi și Putin s-a încheiat după o oră și jumătate

Prima întâlnire trilaterală dintre Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin s-a încheiat pe 19 noiembrie, la Shenzhen, în China, după aproximativ o oră și jumătate. Discuțiile au avut loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC). În declarațiile publice, liderii au vorbit despre Ucraina, arme nucleare și cooperarea dintre marile puteri. Conținutul negocierilor cu ușile închise nu a fost făcut public.

Ce au declarat Trump, Putin și Xi

Cele trei state au o „responsabilitate specială” pentru menținerea dialogului asupra problemelor care privesc întreaga planetă, a declarat președintele american Donald Trump, citat de BBC. El a spus că SUA, China și Rusia trebuie să fie prietene și partenere și să renunțe la mentalitatea din perioada Războiului Rece.

Trump a anunțat că discuțiile vor include Ucraina, armele nucleare și activitatea Curții Penale Internaționale, a cărei jurisdicție Washingtonul nu o recunoaște. Liderul american a reiterat că SUA nu vor permite Iranului să obțină arme nucleare.

La rândul său, Vladimir Putin a declarat că Rusia, SUA și China au interese comune în soluționarea conflictelor regionale, inclusiv a războiului din Ucraina.

„Țările noastre au multe interese comune în ceea ce privește soluționarea conflictelor regionale, inclusiv, bineînțeles, a conflictului din Ucraina”, a spus Putin, potrivit BBC. El a adăugat că a discutat pe larg acest subiect la întâlnirea bilaterală cu Trump.

Președintele rus nu a prezentat, în intervenția publică, condiții concrete pentru încetarea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Cooperarea dintre marile puteri este necesară pentru stabilitatea mondială, a declarat liderul chinez Xi Jinping, care a descris prima reuniune în acest format drept un progres important.

„Interacțiunea pozitivă dintre marile puteri nu este o chestiune de alegere, ci o cerință obligatorie”, a declarat Xi, citat de BBC. Potrivit lui, China, SUA și Rusia trebuie să colaboreze pentru soluționarea problemelor globale și pentru apărarea păcii.

Înaintea reuniunii trilaterale, liderii au avut întrevederi bilaterale. Discuția dintre Trump și Putin a durat aproximativ 40 de minute, potrivit DW. Cei doi nu au făcut declarații pentru presă la sfârșit.

Europa, în afara negocierilor

„Dacă Europa nu este la masă, este în meniu?” este întrebarea cu care Euronews a prezentat reuniunea. Publicația a analizat temerile legate de eventuale înțelegeri între Washington, Beijing și Moscova asupra Ucrainei și securității europene, fără participarea europenilor.

Întâlnirea a fost comparată cu Conferința de la Ialta din 1945, la care Winston Churchill, Franklin Roosevelt și Iosif Stalin au contribuit la conturarea ordinii mondiale postbelice și la împărțirea Europei în sfere de influență.

Ministrul de externe al Norvegiei, Espen Barth Eide, a declarat însă pentru Euronews că nu crede că reuniunea va produce noi sfere de putere. Oficialul norvegian consideră că ultimul lucru pe care și-l dorește Europa este un „acord între marii lideri pentru a împărți lumea între ei”.

Fredrik Wesslau, cercetător la Consiliul European pentru Relații Externe, consideră că Putin ar dori ca Rusia, SUA și China să decidă soarta geopolitică a celorlalte țări. „În cele din urmă, este imposibil să decizi asupra fundamentelor securității europene fără europeni”, a declarat expertul pentru Euronews.

Potrivit Bloomberg, liderii europeni se tem că principalele înțelegeri privind Ucraina vor fi convenite fără participarea reprezentanților Kievului. În consecință, Ucraina ar putea fi constrânsă să facă concesii, precizează publicația.

Politico descrie, pe de altă parte, îngrijorările aliaților europeni ai SUA drept „un coșmar absolut”. Aceștia se tem că Trump ar putea ajunge la o înțelegere privind Ucraina pe la spatele lor și consideră că „liderii se comportă de parcă ar conduce deja lumea”.

DW a descris însăși organizarea reuniunii drept un succes diplomatic pentru Moscova, în contextul izolării Rusiei de către statele occidentale după declanșarea invaziei în Ucraina.

***

Precizăm, tot astăzi, 19 noiembrie, Germania găzduiește reuniunea șefilor de stat și de guvern din Coaliția de Voință pentru Ucraina. Întâlnirea este coprezidată de cancelarul german Friedrich Merz, președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul britanic Andy Burnham. La reuniune participă și președinta Maia Sandu. Potrivit Președinției, discuțiile vor viza restabilirea păcii și continuarea sprijinului multilateral pentru Ucraina.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: