Jurnaliștii, activiștii civici și apărătorii drepturilor omului din Republica Moldova ar putea beneficia pentru prima dată de protecție juridică specială împotriva proceselor de judecată intentate cu scopul de a-i intimida, epuiza sau a reduce la tăcere. Acest lucru înseamnă că aceștia nu vor mai fi obligați să se apere ani de zile în instanță pentru cereri neîntemeiate. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Justiției, aflat în consultări publice, propune ca instanțele să poată respinge rapid astfel de cereri neîntemeiate, să oblige reclamanții abuzivi la amenzi de până la 5.000 de unități convenționale și să dezincrimineze complet defăimarea. Potrivit notei de fundamentare, acest fenomen a devenit destul de răspândit în Moldova, unde sistemul de justiție este utilizat împotriva jurnaliștilor, de exemplu, care se implică în dezbateri de interes public ori realizează investigații.
„În ultimii ani, atât la nivel european, cât și în Republica Moldova, se atestă o creștere îngrijorătoare a unui fenomen juridic nociv: utilizarea sistemului de justiție ca armă împotriva persoanelor care se implică în dezbateri de interes public. Aceste acțiuni – cunoscute sub acronimul SLAPP (eng. Strategic Lawsuits Against Public Participation; rom. acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice), vizează în mod frecvent jurnaliști de investigație, apărători ai drepturilor omului, activiști civici, avertizori de integritate sau organizații neguvernamentale. Reclamantul nu urmărește în mod real obținerea unei hotărâri judecătorești favorabile, ci scopul său principal este de a intimida, hărțui și epuiza financiar și psihologic persoana vizată, folosind însăși durata, complexitatea și costurile procedurii judiciare ca instrument de pedeapsă”, potrivit notei informative a proiectului.
Potrivit notei de fundamentare a proiectului, „efectul generat de aceste proceduri abuzive nu se limitează doar la victima directă, ci produce un efect de descurajare generalizat la nivelul întregii societăți. Teama de a fi antrenat în procese lungi și costisitoare, cu pretenții de despăgubiri exorbitante, duce la autocenzură, limitând pluralismul, transparența și tragerea la răspundere a persoanelor cu funcții de decizie.”
În prezent, legislația Moldovei nu are instrumente speciale pentru a stopa rapid astfel de procese, instanțele examinând aceste cereri după regulile generale, care prezumă buna-credință a reclamantului. Prin urmare, victima poate fi obligată să se apere ani de zile în instanță, timp în care reclamantul și-a atins deja scopul de intimidare.
„Mecanismele generale existente pentru sancționarea abuzului de drept procesual intervin, de regulă, la sfârșitul procesului, prin respingerea acțiunii ca neîntemeiată și eventuala compensare a cheltuielilor de judecată. Însă, în cazurile SLAPP, acest lucru este insuficient și tardiv. Faptul că victima este obligată să se apere ani de zile în instanță înseamnă că reclamantul și-a atins deja scopul de hărțuire și epuizare a resurselor acesteia. Judecătorul nu dispune în prezent de pârghiile procedurale necesare pentru a identifica și a stopa rapid o astfel de acțiune abuzivă înainte ca ea să producă daune ireversibile pârâtului”, potrivit proiectului.
Ce propune proiectul
Proiectul introduce mai multe instrumente procedurale noi.De exemplu , pârâtul poate cere instanței să oblige reclamantul să depună o cauțiune care să acopere cheltuielile de judecată estimate, descurajând astfel introducerea unor acțiuni speculative. Dacă reclamantul nu depune cauțiunea, cererea sa este scoasă de pe rol.
O altă prevedere introdusă este procedura de respingere rapidă a cererilor vădit neîntemeiate. Pârâtul poate solicita, înainte de începerea dezbaterilor judiciare, respingerea acțiunii ca vădit neîntemeiată, iar instanța trebuie să se pronunțe în cel mult o lună. Sarcina de a demonstra că acțiunea are fundament revine reclamantului, nu pârâtului.
Totodată, dacă instanța constată caracterul abuziv al procedurii, reclamantul poate fi obligat să plătească toate cheltuielile de judecată, să repare integral prejudiciul patrimonial și moral cauzat pârâtului și să achite o amendă de până la 5.000 de unități convenționale. Instanța poate dispune și publicarea hotărârii în mass-media, pe cheltuiala reclamantului, pentru a restabili reputația victimei.
Proiectul mai prevede dezincriminarea completă a defăimării, inclusiv la nivel contravențional, eliminând din Codul contravențional articolele care permiteau sancționarea jurnaliștilor pe cale administrativă.
Ce cere Avocatul Poporului
Ombudsmanul Ceslav Panico a apreciat inițiativa, dar a atras atenția că proiectul nu este suficient. El consideră că protecția apărătorilor drepturilor omului nu se reduce doar la libertatea de exprimare și că riscurile la care aceștia sunt expuși depășesc cu mult litigiile abuzive.
„Activitatea apărătorilor drepturilor omului nu se reduce doar la exercitarea libertății de exprimare, iar riscurile, acțiunile de intimidare, represaliile la care aceștia sunt expuși nu se limitează doar la litigii abuzive juridice. Acestea reprezintă doar una dintre formele de presiune, acoperite de Directiva anti-SLAPP”, a precizat Panico.
Ombudsmanul a reamintit că Programul Național privind drepturile omului pentru 2024-2027 prevede expres elaborarea unui cadru normativ pentru securitatea apărătorilor drepturilor omului și a jurnaliștilor, inclusiv a celor din regiunea transnistreană, și că aceste angajamente „nu pot rămâne doar la nivel declarativ”.
„Adoptarea unei legi speciale în acest domeniu nu reprezintă doar o soluție tehnică, ci are o importanță majoră pentru asigurarea coerenței normative și pentru oferirea unui răspuns prompt la provocările și vulnerabilitățile existente”, a subliniat Panico, îndemnând autoritățile să instituie un mecanism distinct și cuprinzător de protecție a apărătorilor drepturilor omului.
Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Justiției și se află în etapa consultărilor publice.
Potrivit notei de fundamentare, proiectul ar contribui la consolidarea libertății de exprimare și a libertății presei, la protejarea jurnaliștilor, apărătorilor drepturilor omului, activiștilor civici, avertizorilor de integritate, cercetătorilor și artiștilor implicați în dezbaterea publică, la reducerea autocenzurii generate de teama unor litigii abuzive și la întărirea încrederii în justiție prin prevenirea utilizării sale ca instrument de intimidare.
Nota de Fundamentare 69d4b00e5d393 by dumitrupetruleac03
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
