Kaufland Moldova anunță un suport de peste 10 milioane de lei pentru refugiații ucraineni

În această perioadă dificilă, Kaufland se alătură eforturilor comunitare de suport pentru refugiații din Ucraina. Prin intermediul asociațiilor neguvernamentale partenere, în colaborare cu autoritățile naționale și locale, compania va oferi bunuri în valoare de peste 10 milioane de lei: produse alimente neperisabile și articole de igienă.

Lista necesităților și volumul donațiilor vor fi completate constant, iar contribuția Kaufland va fi realizată etapizat, în coordonare cu instituțiile responsabile.

Astfel, primul lot de produse de primă necesitate, în valoare de 500.000 MDL, a fost direcționat în parteneriat cu Organizația Internațională pentru Migrație (OIM Migration) către Centrul Unic de gestiune a crizei autorizat de Guvernul Republicii Moldova.

De asemenea, au fost alocate ajutoare umanitare în parteneriat cu Banca de Alimente către centrele de refugiați aflate în gestiunea Primăriei Chișinău,  precum și către CCF Moldova care operează la punctele de trecere a frontierei din nordul țării și către centrul de refugiați al ASEM.

Totodată, începând din 10 martie, Kaufland Moldova va asigura cina pentru 300 de refugiați ucraineni din trei centre de plasament din Mun. Chișinău și Mun. Bălți.

Kaufland a demonstrat de fiecare dată că este un partener social de încredere pentru comunitatea în care își desfășoară activitatea. Și în aceste momente dificile dovedim solidaritate și implicare, oferind sprijin într-un mod cât mai rapid și eficient. Anume această atitudine face diferența. Prin contribuțiile noastre vrem să susținem efortul autorităților și organizațiilor partenere care în prezent sunt focusați pe gestionarea crizei refugiaților”, a menționat Marco Hößl, CEO Kaufland România și Republica Moldova.

Retailerul continuă astfel seria acțiunilor de susținere a refugiaților din Ucraina. Amintim că, la începutul crizei umanitare, în parteneriat cu Banca de Alimente și Primăria Municipiului Chișinău a fost lansat o colectă de alimente și produse de igienă în 4 magazine Kaufland din Republica Moldova.

Ținem să menționăm că, Grupul Schwarz, din care fac parte retailerii Lidl și Kaufland, donează bunuri în valoare de 10 milioane de euro, un ajutor rapid pentru Ucraina. Ajutorul constă în alimente neperisabile, textile de uz casnic, articole de igienă și alte produse de strictă necesitate.

Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu 1 300 de magazine în 8 țări, 132 000 de angajați și o rețea de 6 magazine în Republica Moldova. Asumarea responsabilității ecologice și sociale este un aspect esențial al politicii corporative Kaufland. Compania crede în ideea că lumea poate fi un loc mai bun prin implicarea fiecăruia. De aceea, în 2018, Kaufland a dezvoltat platforma „Implicarea face diferența”, sub umbrela căreia sunt comunicate toate acțiunile de responsabilitate socială. Cea mai mare parte a proiectelor CSR ale companiei sunt desfășurate în parteneriat cu asociații nonguvernamentale regionale sau naționale și urmăresc implementarea de programe sociale complexe ce se adresează unor grupuri mari de beneficiari.

Pentru mai multe detalii vizitați www.kaufland.md.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Energiei al Republicii Moldova/foto simbol

Circa 10 000 de gospodării, fără lumină. Ministerul Energiei: Informația despre deconectări planificate în toată țara este falsă

Aproape 10 mii de consumatori din Republica Moldova au rămas fără energie electrică. Informația a fost comunicată în dimineața zilei de 6 februarie de autorități, în legătură cu condițiile meteo dificile. Potrivit responsabililor, informația despre o deconectare masivă de energie electrică în toată țara, între orele 9-17, este falsă.

Nu există deconectări în masă ale energiei electrice

Premier Energy Distribution, furnizor de energie electrică în Republica Moldova, a declarat că, pe unele canale de Telegram și Viber, este distribuit un anunț „despre o așa-zisă deconectare masivă a energiei electrice în data de 6 februarie”.

„Această informație este falsă”, a comunicat furnizorul, adăugând că „nu există deconectări în masă ale energiei electrice”.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a precizat că astfel de anunțuri sunt răspândite în ultimele zile în chaturile asociațiilor de locatari. Potrivit oficialului, în aceste chaturi se menționează „deconectări masive de energie electrică în toată țara, între orele 9-17”. „Astfel de deconectări nu au fost prevăzute şi îndemn cetăţenii să confirme orice informaţii din surse oficiale”, a comunicat Junghietu.

Zeci de localități, fără energie electrică 

Dorin Junghietu a raportat că Premier Energy Distribution a înregistrat un număr total de 1 256 consumatori afectați. Este vorba despre localitățile Slobozia și Răscăieții Noi din raionul Ştefan Vodă.

Potrivit ministrului, în zona de nord, „RED-Nord” a raportat deconectări neprogramate pentru un total de 8 522 de consumatori afectați în două raioane. Ministrul a precizat că erau afectate parţial 28 de localităţi din raioanele Edineţ, Briceni, Sângerei, Drochia şi Soroca.

Situația pe drumuri

Ministerul Afacerilor Interne a raportat că „drumurile sunt, în general, practicabile, însă traficul se desfășoară în condiții de iarnă, pe carosabil umed, cu porțiuni de ghețuș și polei, iar în raioanele Dondușeni și Glodeni sunt înregistrate șapte drumuri naționale impracticabile”.

„Totodată, pe mai multe trasee din raioanele Cantemir, Orhei, Hîncești, Ștefan Vodă, Cimișlia, Dondușeni, Strășeni, Ialoveni, Bălți, Rezina, Glodeni, Edineț, Ocnița, Rîșcani, Nisporeni, Anenii Noi și Soroca sunt semnalate sectoare cu risc sporit de producere a accidentelor, în special în zonele cu serpentine, declivități accentuate și sectoare împădurite”, a declarat ministerul.

Ministerul a mai declarat că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate accidente rutiere soldate cu persoane traumatizate și un caz de deces.

Potrivit Guvernului, în ultimele 24 de ore, s-au înregistrat 511 adresări cu traumatisme.

president.gospmr.ru

Chișinăul, după ce Tirotex și Combinatul de Ciment și-au suspendat activitatea, iar MGRES a trecut la cărbune: „Rezultat refuzului Tiraspolului de a se reintegra”

Criza energetică din regiunea transnistreană se adâncește. Pe 4 februarie, două dintre cele mai mari întreprinderi industriale din regiune – combinatul de textile „Tirotex” și Combinatul de Ciment de la Rîbnița – și-au suspendat temporar activitatea. O zi mai târziu, pe 5 februarie, Centrala de la Cuciurgan (MGRES) a trecut la producerea energiei electrice din rezervele de cărbune rămase. Informațiile au fost confirmate, pe surse, pentru redacțiile Zona de Securitate și MOST. În timp ce Moldovagaz refuză să comenteze cauzele acestor măsuri, Biroul politici de reintegrare de la Chișinău susține că situația este un „rezultat al refuzului constant al Tiraspolului de a se reintegra în spațiul energetic unic al Republicii Moldova”.

Așa-numitul minister al economiei din regiunea transnistreană a informat, pe 5 februarie, că măsurile întreprinse în sectorul energetic „urmăresc echilibrarea consumului”. Aceștia au dat asigurări că nu ar exista riscuri de deficit pentru consumatorii din regiune, „pentru săptămâna viitoare”, fără a preciza, însă, dacă volumele de gaze livrate în prezent sunt suficiente.

Solicitat de NewsMaker pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a precizat că „situația creată este un rezultat al refuzului constant al Tiraspolului de a se reintegra în spațiul energetic unic al Republicii Moldova, de a aplica cerințele legislației naționale în vigoare și procese transparente”.

Instituția a refuzat, totodată, să ofere date despre volumele de gaze naturale livrate în prezent în stânga Nistrului: „Reamintim că interacțiunea pe aspectele din sfera energetică este asigurată la nivelul întreprinderilor de profil de pe ambele maluri ale Nistrului. Respectiv, informații în cunoștință de cauză pot fi furnizate de instituțiile cu competențe în domeniul energetic”.

Contactat de NM, Vadim Ceban, șeful interimar al Moldovagaz – compania responsabilă de livrarea gazelor naturale în regiunea transnistreană – a refuzat să comenteze situația. Întrebat ce volume de gaze ajung în regiune, dacă acestea sunt suficiente și dacă Tiraspolul achită la timp pentru gazele consumate, Ceban a declarat că, deocamdată, nu există „claritate pentru următoarea perioadă”.

„Când voi avea claritate pentru următoarea perioadă, o să vă spun. Acum nu pot comenta nimic”, a declarat Ceban pentru NM.

Am solicitat un comentariu și de la Ministerul Energiei, însă până în momentul publicării știrii, nu am primit un răspuns.

Precizăm, regiunea transnistreană se află, din 18 decembrie 2025 în stare de urgență economică, din cauza reducerii livrărilor gazelor naturale în stânga Nistrului. Ultima dată, măsura a fost prelungită pe 15 ianuarie. Aceasta ar urma să expire pe data de 15 februarie.

Anterior, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că dificultățile au apărut după ce agentul de plată pentru gazele livrate regiunii transnistrene a fost schimbat din nou. Potrivit oficialului, problema este una tehnică, nu politică, și a survenit după ce Tiraspolul a respins schema de livrare a gazelor propusă de Chișinău – susținută de partenerii europeni – optând, în schimb, pentru mecanismul sugerat de Moscova, pe care Chiveri l-a calificat drept nesustenabil.

Pe 14 ianuarie, viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că posibilitatea de a sprijini stânga Nistrului „este relativ simplă”. Potrivit oficialului, Tiraspolul trebuie să accepte oferta de reintegrare a Republicii Moldova. Chiveri a spus că oferta este sprijinită de majoritatea cetățenilor din stânga Nistrului, însă Chișinăul nu a înregistrat o deschidere în acest sens din partea Tiraspolului. Tiraspolul a criticat afirmațiile viceprim-ministrului și l-a acuzat de declarații „speculative”. Mai mult, i-a recomandat „să nu încerce să vorbească în numele poporului transnistrean”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

„Când am nevoie de sfaturile lui, îl invit”. Cu ce se ocupă Recean și Popescu și ce salariu au 

Emisarii speciali ai președinției, Nicu Popescu și Dorin Recean, nu primesc salarii și nici nu au oficii. Precizarea a fost făcută de președinta Maia Sandu în ediția din 5 februarie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8. Șefa statului a afirmat că ei au funcția de consilieri și intervin atunci când este nevoie de expertiza acestora în domenii precum consolidarea rezilienței și războiul hibrid.

„Este un consilier, dacă putem să spunem așa, fără salariu, fără normă, deci atunci când am nevoie de sfaturile lui, îl indic, și care, de asemenea, ne reprezintă în anumite foruri unde se discută despre reziliență”, a menționat șefa statului.

Atribuțiile emisarilor includ și sprijinul în implementarea planurilor aprobate de Consiliul Național de Securitate după alegeri, a mai declarat Maia Sandu.

„Acum, Republica Moldova este văzută ca o țară cu experiență pozitivă, pentru că am reușit să ținem piept câtorva atacuri de interferență semnificativă din partea rușilor și există foarte multe activități unde suntem invitați să vorbim, să povestim, să împărtășim experiența; deci, acesta este unul dintre elemente și, doi, continuăm munca de consolidare a rezilienței pe interior, inclusiv în contextul acelui plan pe care l-am aprobat la Consiliul Național de Securitate, imediat după alegeri”, a adăugat oficiala.

***

Reamintim că fostul premier Dorin Recean a fost numit, pe 10 decembrie, în funcția de emisar special pentru dezvoltare și reziliență. Anterior, pe 31 octombrie, fostul ministru al Afacerilor Externe, Nicu Popescu, a fost desemnat emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice.

Ambii au ajuns în Parlament pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), însă și-au depus mandatele la scurt timp. Atunci, Recean a anunțat că se retrage din viața politică pentru a reveni în mediul de afaceri, iar Popescu a explicat că renunță la mandat pentru a prelua funcția de emisar special.

Președinția a precizat, pe 10 decembrie, că „emisarul special nu deține calitatea de personal al Cabinetului Președintelui Republicii Moldova și își desfășoară activitatea cu titlu gratuit”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Tudor Mardei | NewsMaker

Sandu, despre propunerea de a fi nominalizată la Nobel: „Ucrainenii care au revenit acasă din Rusia merită Premiul Păcii”

Președinta Maia Sandu a declarat că apreciază faptul că a fost propusă pentru nominalizare la Premiul Nobel pentru Pace. Totuși, ea a subliniat că „sunt mulți oameni nominalizați pentru acest premiu”. Șefa statului a mai spus că oamenii care merită cel mai mult să fie apreciați sunt ucrainenii, care își sacrifică viața pentru pace. Declarațiile au fost făcute la ediția din 5 februarie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

În cadrul emisiunii, Maia Sandu a afirmat că nu se pregătește pentru Premiul Nobel pentru Pace.

„Apreciez, bineînțeles. Sunt recunoscătoare pentru faptul că oamenii urmăresc țara noastră, că apreciază curajul și reziliență noastră, dar sunt mulți oameni nominalizați pentru acest premiu și azi m-am uitat la ucrainenii care au revenit acasă din Rusia, și aceștia sunt oamenii care merită premiul păcii, oamenii care își sacrifică viața pentru pace, pentru că ei vor să readucă pacea în țara lor, în satele lor, în orașele lor și pe continentul nostru. Aceștia sunt oamenii care merită cel mai mult să fie apreciați”, a adăugat președinta.

***

Amintim că Maia Sandu a fost propusă pentru nominalizare la Premiul Nobel pentru Pace de către Arild Hermstad, deputat în Parlamentul Norvegiei și lider al Partidului Verzilor. Hermstad a declarat că, „în pofida presiunilor exercitate de Rusia”, Republica Moldova, sub președinția Maiei Sandu, „a organizat alegeri libere și democratice, a consolidat statul de drept și a menținut un parcurs democratic pașnic”.

Propunerea a generat un val de reacții atât în spațiul public din Republica Moldova, cât și în România. În timp ce unii au salutat inițiativa, alții au criticat-o, acuzând presa că ar fi transformat un „gest birocratic individual” într-o știre „națională”.

În fiecare an, Comitetul Nobel norvegian primește câteva sute de nominalizări pentru Premiul Nobel pentru Pace. În 2025, de exemplu, Institutul Nobel a înregistrat 338 de candidați, iar recordul a fost în 2016, cu 376 de nominalizări. După evaluarea tuturor candidaturilor eligibile, este întocmită o listă scurtă cu cei mai merituoși candidați. Aceștia sunt apoi supuși unor analize și evaluări realizate de consilierii permanenți ai Comitetului, împreună cu experți norvegieni sau internaționali. De regulă, Comitetul ia o decizie abia în cadrul ultimei sale ședințe, înainte de anunțarea laureatului sau laureaților anului, la începutul lunii octombrie.

Premiul Nobel pentru Pace din 2025 a fost câștigat de Maria Corina Machado. Aceasta a transmis premiul, în ianuarie, președintelui SUA Donald Trump.

Instagram/Anastasia Nichita

„Mi-aș fi dorit să rămână, aveau ce învăța”: Maia Sandu, despre persoanele invitate pe lista PAS care s-au retras din Parlament

Președinta Maia Sandu a respins ideea că persoanele pe care le-a invitat să facă parte din lista PAS la parlamentare, și care s-au retras între timp din Parlament, ar fi făcut parte dintr-o strategie de campanie. „Mi-aș fi dorit ca oamenii aceștia să rămână, pentru că aveau ce învăța”, a adăugat șefa statului, menționând că a avut discuții cu unii dintre ei. Declarațiile au fost făcute la ediția din 5 februarie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8. Menționăm că, în total, 14 deputați aleși pe lista PAS au renunțat la mandat, cel mai recent fiind anunțul luptătoarei Anastasia Nichita, care, atunci când și-a anunțat candidatura, menționa că a decis să dea curs invitației președintei.

În timpul emisiunii, Maia Sandu a fost solicitată să comenteze plecările deputaților aleși pe lista PAS, în special ale celor invitați de președintă să candideze pe lista formațiunii la parlamentare. Șefa statului a fost întrebată dacă aceste candidaturi au făcut parte, din start, dintr-o strategie de campanie.

„Nu, categoric nu”, a răspuns Maia Sandu. Întrebată dacă a știut că aceste persoane se vor retrage, șefa statului a declarat: „Categoric nu și îmi pare rău că s-a întâmplat așa. Înțeleg atunci când a fost vorba de starea sănătății, pentru că, sigur, sănătatea e mai presus de orice”.

La întrebarea dacă a încercat să convingă pe cineva să rămână, Maia Sandu a spus: „Sigur, am discutat cu o parte dintre ei. Mi-aș fi dorit ca oamenii aceștia să rămână, pentru că aveau ce învăța. Pe de o parte, pentru că e bine să avem politicieni noi și oamenii să învețe ce înseamnă politică, ce înseamnă să fii deputat. Pe de altă parte, erau oameni care veneau din diferite sectoare și care ar fi reprezentat bine sectoarele”.

***

La patru luni de la alegerile parlamentare, 14 deputați aleși pe lista partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) au renunțat la mandatul de parlamentar. Cel mai recent anunț a fost făcut pe 26 ianuarie de luptătoarea și campioana Anastasia Nichita. Amintim că, atunci când și-a anunțat candidatura pe lista PAS, Nichita a declarat că a decis să dea curs invitației președintei țării de a face parte din lista formațiunii pentru parlamentare. Jurnalistul Constantin Cheianu, care de asemenea a renunțat la mandatul de deputat, a declarat că Maia Sandu i-a propus să candideze pe lista PAS. Ulterior, jurnalistul și-a anunțat decizia de a renunța la mandat, invocând probleme de sănătate. Anterior, reprezentanții instituției prezidențiale declarau că „președinta Maia Sandu îndeamnă oamenii onești, care țin la viitorul Republicii Moldova să candideze la următoarele alegeri parlamentare”.

Recent, pentru NewsMaker, purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare, Adriana Vlas, a declarat că „fiecare deputat a avut propriul motiv pentru a-și depune mandatul”. „Fie motive de sănătate, fie dorința de a se întoarce la domeniul de activitate anterior. Toți au avut discuții sincere și bune cu conducerea PAS și rămân cetățeni activi și implicați, în viața politică și socială”, a precizat Vlas.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: