Interzicerea comercializării și utilizării pungilor subțiri din plastic începând cu 1 ianuarie 2021 a stârnit agitație și revoltă printre agenții economici. În unele grupuri private de pe rețelele sociale au apărut câteva istorii despre modul în care poliția aplică amenzi magazinelor alimentare mici pentru biscuiți ambalați în astfel de pungi. În același timp, nimeni nu verifică supermarketurile în care aceste pungi se folosesc pe larg. NM a constatat că interpretarea ambiguă a interdicției a apărut din cauza lacunelor în legislație, din lipsă de bani și de dorință de a schimba ceva. Unii comercianți au spus chiar că interdicția este rea și nechibzuită. Iar autoritățile susțin că aceștia trebuiau să se pregătească din timp de schimbări.
Ce s-a întâmplat
De la 1 ianuarie 2021, în Moldova au intrat în vigoare amenzile pentru utilizarea și comercializarea oricărui tip de pungi din plastic, chiar și a celor mai subțiri, cu excepția celor destinate pentru ambalare. Același lucru se referă și la recipientele din plastic de unică folosință.
Sunt permise doar pungile și recipiente din plastic biodegradabil.
Amendamentele la Legea cu privire la comerțul interior și Codul contravențional prevăd acest lucru.
Reamintim că interdicția pungilor „groase” din plastic a început să funcționeze încă în anul 2019. În anul 2020, au fost interzise pungile „medii” cu grosimea mai mică de 50 de microni, iar acum – cele mai subțiri, cu grosimea de până la 15 microni.
Apropo, interdicția pungilor „medii” a funcționat încă anul trecut, dar aplicarea amenzilor pentru încălcarea acestei prevederi a devent posibilă doar de la 1 ianuarie curent, când au intrat în vigoare și amendamentele la Codul contravențional.
S-ar părea că totul este simplu și clar. Dar până în momentul în care poliția a început să aplice selectiv amenzi magazinelor.
În „Contabil news” – un grup privat al contabililor de pe Facebook, o membră a grupului, care a solicitat să nu-i fie dezvăluit numele, a menționat că magazinul său a fost amendat cu 6 mii de lei din cauza unor „biscuiți ambalați în pungi subțiri din plastic”. La afirmațiile antreprenoarei precum că aceste pungi se utilizează exclusiv pentru ambalarea produselor care se vând la kilogram, polițistul care verifica nu a reacționat, iar procedura propriu-zisă de verificare și de întocmire a protocolului a fost stranie.
„O nouă nedreptate. Poliția vine și amendează pentru pungi de ambalare. Amenda minimă este de 6000 de lei – pentru o pungă de 10 bani. Și asta, în timp ce pe rafturile supermarketurilor sunt recipiente de unică folosință… și nimic… îi distrug pe cei mici… Cred că nu are sens să luptăm, nu, e mai simplu să ne închidem… Fiți atenți”, a scris ea o postare de avertizare.
În pofida intenției de a-și închide afacerea, proprietara magazinului are de gând să conteste decizia cu privire la amendă, pentru că o consideră ilegală, dar și întocmită cu numeroase încălcări de procedură.
O altă membră a grupului contabililor a comunicat că polițistul de sector a spus că pungile din plastic pentru ambalarea produselor se consideră ambalaj, de aceea nu cad sub incidența interdicției. Însă cei care verifică susțin că este vorba doar despre ambalajul industrial și niciun fel de pungi din magazin nu se consideră ambalaj. Contabila a precizat că unii controlori verifică actele pentru pungile pe care le utilizează magazinul, alții nici nu întreabă despre acestea.
Antreprenorii nu înțeleg, peștele, cașcavalul sau bomboanele pot fi ambalate în pungi obișnuite din plastic? „Cum să-i oferim cumpărătorului un pește? Să vină cu o cutie ori să-l pună în buzunar?”, întreabă nedumerit unul dintre membrii grupului.
Ce nu e în regulă cu verificările
Conform legii, polițiștii și colaboratorii Agenției pentru Protecția Drepturilor Consumatorilor și Supravegherea Pieței au dreptul să verifice, cum agenții economici respectă interdicția privind utilizarea plasticului.
Inspectoratul de Poliție al municipiului Chișinău a comunicat pentru NM că în baza rezultatelor verificărilor efectuate de la începutul anului până la 15 ianuarie, poliția a amendat trei persoane fizice și trei persoane juridice pentru utilizarea pungilor din plastic cu grosimea mai mică de 50 de microni, suma amenzilor variind de la 3 mii până la 6 mii de lei.
Serviciul de presă al poliției nu a mai răspuns, cum inspectorat interpretează legea și ce anume este considerat ambalaj.
Potrivit afirmațiilor lui Ivan Mateescu, șeful Direcției control produse industriale și servicii din cadrul Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței (APCSP), problema constă în lacunele legislației și în imperfecțiunea acesteia.
El a menționat că problema privind ambalajul produselor este controversată din cauza că în Legea cu privire la comerțul interior și mai ales în Codul contravențional nu este precizat termenul „ambalaj”, iar Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, pe care guvernul l-a aprobat în luna august anul trecut, va intra în vigoare abia în luna august 2021. Și anume acolo se menționează că „obiectele proiectate și destinate a fi umplute la punctele de vânzare, precum și obiectele „de unică folosință”, vândute umplute sau destinate a fi umplute în punctele de desfacere, sunt considerate ambalaje dacă îndeplinesc funcția de ambalare”.
Mateescu a adăugat că la 15 ianuarie, poliția și Agenția au organizat o ședință comună în cadrul căreia au discutat, cum ar trebui să fie efectuate verificările, dar și dacă magazinele respectă noile cerințe ale legislației.
„Am fost informați că există problema privind interpretarea confuză a interdicției de către polițiști. Noi am convenit că pungile subțiri utilizate pentru ambalarea produselor vândute la kilogram nu cad sub incidența interdicției”, a precizat Mateescu.
În opinia sa, legislația despre utilizarea plasticului și reciclarea deșeurilor din plastic în Moldova este imperfectă. „De exemplu, la noi sunt permise pungile biodegradabile. Dar, de fapt, acestea sunt același plastic, doar că natural, dar și el dăunească mediului, uneori chiar mai mult decât plasticul obișnuit, care poate fi reciclat și reutilizat”, a spus funcționarul.
Menționăm că unele țări europene intenționează să interzică utilizarea pungilor biodegradabile, pentru că, în funcție de materialul din care sunt produse, acestea necesită prea multe resurse naturale pentru fabricare ori, în cele din urmă, se dezintegrează în microplastic – o substanță mult mai periculoasă pentru om și pentru animale.
Ce nu e în regulă cu legislația
Agenția de Mediu consideră că lacunele în legislație nu înseamnă că afacerile pot utiliza legea în favoarea lor sau o justificare.
Galina Norocea, șefa Serviciului informații de mediu, educație și conștientizare ecologică, susține că antreprenorii știau încă acum trei ani despre această interdicție. „Restricțiile privind plasticul au fost introduse treptat, toți știau că din anul 2021, interdicția va fi totală. Deci, trebuiau să se pregătească, să treacă treptat la alt tip de ambalaj și să folosească alte materiale pentru producerea pungilor din plastic.
„Ne-a contactat un producător de pungi din plastic, ne-a spus: „Eu am investit resurse enorme în utilaje, am peste o sută de angajați, mai este și pandemia, cum să supraviețuiesc și ce să fac dacă pungile sunt interzise?”. Omenește, îl înțeleg. Dar despre interdicție se știa de mult. Nu trebuia să aștepte ultimul moment ca după aceasta să se plângă de abuz din partea autorităților”, a subliniat Norocea.
Deputatul PAS Dumitru Alaiba, unul dintre autorii amendamentelor, prin care se interzice utilizarea și comercializarea pungilor din plastic, consideră că puterea executivă abordează greșit această chestiune.
În opinia sa, poliția nu ar trebui să aplice amenzi magazinelor mici și vânzătorilor de la piață pentru utilizarea pungilor din plastic. „Trebuie să meargă la cei care vând aceste pungi și să-i amendeze. Acum sunt deja accesibile alte materiale din care pot fi produse pungi subțiri biodegradabile pentru ambalarea legumelor, fructelor și a altor produse”, a spus el pentru NM.
La începutul lunii ianuarie, deputatul a publicat o postare în care și-a exprimat indignarea că în supermarketuri au apărut recipiente biodegradabile, dar acestea sunt ambalate în cel mai nociv plastic. El s-a întrebat, de unde compania a cumpărat pungile din plastic pentru a ambala recipientele, dacă aceste pungi sunt interzise.
„Oricum, [apariția pe rafturi a recipientelor biodegradabile] este un pas înainte. Dar și o lecție despre cum o reformă, oricât de simplă, oricât de punctuală, niciodată nu e finalizată. Totdeauna se poate mai bine. Dacă te oprești, începi a rămâne în urmă. De aceea nu lași mâinile în jos. Doar îți pare că ai terminat. Poate abia începi”, a scris Alaiba.
El a promis că în timpul apropiat va reveni la problema ambalajului din plastic.
Un internaut a menționat sub postarea lui Alaiba că nepotrivirile în legislația privind utilizarea plasticului sunt convenabile rețelelor de magazine, pentru că permit să fie considerate ambalaje „pungile cele mai subțiri din plastic care sunt cele mai dăunătoare pentru mediu din cauza imposibilității de reutilizare și reciclare a acestora”. El consideră că retailerii ar fi fost nevoiți să aibă cheltuieli suplimentare pentru pungile biodegradabile subțiri care sunt oferite gratuit și că pentru ei este convenabilă doar înlocuirea pungilor mai groase cu cele biodegradabile, pe care le vând la case. Internautul a adus drept exemplu licitația pentru pungile obișnuite din plastic pentru centrele comerciale, care a fost plasată în rețelele comerciale pentru anul 2021. Acest lucru indică asupra lipsei oricăror schimbări.
Un interlocutor NM din una din rețelele de retail din Moldova, care a solicitat să-i păstrăm anonimatul, a remarcat că în lege nu este scris clar, care pungi trebuie să fie folosite.
„Există pungi biodegradabile și biodegradabile reciclabile. Primele admit adăugarea plasticului, pentru că, de fapt, ele oricum se dezintegrează. Pentru soluționarea problemei, se putea, de exemplu, să se scrie că este permisă doar utilizarea pungilor produse pe bază de amidon și să se interzică importul și comercializarea tuturor celorlalte”, a menționat retailerul.
El a adăugat că pungile biodegradabile sunt importate în Moldova cu certificatele respective, însă în țară nu există niciun laborator care ar putea verifica, dacă acestea într-adevăr se dezintegrează. „Bine, va veni controlul, ei și? Pungile au certificat precum că sunt biodegradabile. Ce poate face în acest caz cel care verifică?”, a subliniat sursa NM.
De notat că 90 la sută din pungile biodegradabile din Moldova sunt importate din Ucraina. În ultima lună, prețul acestora a crescut cu 50%, iar al celor produse în Moldova – cel puțin s-a dublat. Firește, cheltuielile pentru achiziția acestora vor fi suportate de consumator.
