Vrei să schimbi bani la un curs mai bun decât la ghișeul băncii?
Bancomatele maib sunt la dispoziția ta. De azi, la bancomatele maib ai posibilitatea nu doar să cumperi sau să vinzi valută, dar și să o faci în avantajul tău – la cel mai bun curs valutar, ziua și noaptea, la orice oră.
Pentru a efectua operațiunea de schimb valutar, nu e obligatoriu să fii clientul băncii sau să deții un card bancar. Serviciul poate fi accesat din meniul principal al bancomatului prin simpla apăsare a butonului „Exchange”. Introduci în bancomat suma în lei, dolari sau euro și primești contravaloarea la un curs mai avantajos decât la sucursala băncii, indiferent de ora operațiunii.
Schimbul valutar la ATM face parte din grupul de servicii maib 365, disponibile oricând și oriunde, 24/7, 365 zile în an. Maib 365 include aplicația maibank, internet banking, serviciile de schimb valutar la bancomatele maib, rețeaua de terminale de autoservire, maibchatbotul, serviciul suport Contact Center 1313, serviciile P2P și T2C.
Programul guvernamental Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial din Moldova (FEERM), gestionat de CNED, vine cu rezultate concrete în toate cele trei produse de finanțare: reabilitarea blocurilor locative multietajate, sprijinul gospodăriilor rurale vulnerabile energetic și renovarea caselor individuale prin produsul Casa Verde.
Rezultatele programului au fost prezentate în cadrul unui Club de Presă organizat de Centrul Național pentru Energie Durabilă în parteneriat cu GIZ Moldova, eveniment care a reunit reprezentanți ai partenerilor de dezvoltare și mass-media.
„Fiecare leu investit în eficiență energetică poate genera peste 4 lei în beneficii prin reducerea facturilor la energie, crearea locurilor de muncă și stimularea economiei locale. Aceasta este logica pe care se întemeiază FEERM – nu compensații temporare, ci investiții structurale cu efecte măsurabile pe termen lung”, a menționat Ion Muntean, directorul CNED, care a prezentat rezultatele programului FEERM.
Torsten Greis, managerul proiectului „Eficiență Energetică și Energii Regenerabile pentru Moldova” (E4M), implementat de GIZ Moldova, a evidențiat contribuția partenerilor internaționali la dezvoltarea și implementarea produselor de finanțare oferite prin FEERM.
„În 2024, am început să lucrăm cu CNED la dezvoltarea unor produse de finanțare din cadrul FEERM. De atunci, ne-am bucurat de implementări de succes, am țintit spre standarde europene de eficiență energetică în țară, am susținut produse de finanțare noi și, doi ani mai târziu, continuăm să muncim în același ritm. Pentru a asigura durabilitatea programului, investim în sisteme IT și în instruiri, dar și lucrăm împreună cu CNED la crearea de noi produse FEERM”, a declarat Torsten Greis.
Reabilitarea energetică a blocurilor multietajate este cel mai complex produs al FEERM, implicând decizii colective ale proprietarilor, documentație tehnică extinsă și lucrări integrate de renovare.
Până la finele anului 2025, au fost realizate 98 de audituri energetice pentru blocuri din întreaga țară, 77 de Asociații de proprietari din condominiu (APC) au intrat în proces, iar 17 proiecte au fost aprobate pentru finanțare, cu o valoare totală de 74,2 milioane de lei. Primele 4 contracte de lucrări au fost semnate pentru blocuri din Chișinău și Bălți, iar alte 3 se află în curs de contractare. Pentru blocurile deja contractate, lucrările au fost demarate și se desfășoară conform graficului stabilit.
Prin acest produs, APC-urile beneficiază de un grant de 70% din costurile eligibile de reabilitare, completat cu alocații suplimentare de până la 90% din Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice (FRVE) pentru locatarii cu venituri reduse.
Intervențiile finanțate pot acoperi un pachet integrat de măsuri precum izolarea termică a fațadei și acoperișului, modernizarea sistemelor de încălzire, instalarea iluminatului eficient cu LED-uri în spațiile comune, modernizarea lifturilor, precum și integrarea panourilor fotovoltaice sau a pompelor de căldură.
Pentru locatari, efectele sunt vizibile – temperatură uniformă în apartamente, cu posibilitatea de reglare a temperaturii în fiecare odaie, facturi mai mici la energie, spații comune mai sigure și o valoare mai mare a apartamentelor pe piața imobiliară.
Eficiența energetică a caselor individuale din gospodăriile rurale: 42 de gospodării rurale renovate
Produsul destinat gospodăriilor rurale cu vulnerabilitate energetică extremă a înregistrat cel mai avansat grad de implementare în 2025, cu granturile atingând aproximativ 90% din ținta anuală a bugetului planificat.
Identificarea beneficiarilor pentru etapa de pilotare s-a realizat prin Sistemul Informațional al Vulnerabilității Energetice (SIVE), care a asigura o distribuție echilibrată la nivel național. Grantul FEERM acoperă până la 95% din costurile lucrărilor, contribuția beneficiarilor fiind de doar 5% – astfel încât povara financiară directă asupra familiilor cu resurse limitate să fie minimă.
Din cele 190 de cereri depuse, 163 au fost aprobate, 153 de contracte au fost semnate, iar 42 de lucrări au fost deja finalizate, cu o valoare totală de 12,8 milioane de lei. Locuințele beneficiarilor au fost transformate din case cu pierderi mari de căldură în spații sigure, eficiente și accesibile energetic.
Valoarea totală a proiectelor aprobate este de 51,2 milioane de lei, cu un cost mediu de aproximativ 350.000 de lei per gospodărie.
O a doua tranșă, vizând renovarea a altor 99 de case din mediul rural, se află în evaluare.
Casa Verde: Peste 1.700 de cereri recepționate în primul an de lansare
Lansat în iulie 2025, produsul de finanțare Casa Verde s-a adresat proprietarilor de case individuale interesați să investească în renovare energetică și surse regenerabile. Interesul din partea beneficiarilor a fost major în cadrul primelor două apeluri deschise.
În primul an de operare, 1.745 de cereri de participare au fost depuse prin platforma online feerm.md. Din acestea, 964 au fost aprobate pentru Componenta I – audit și documentație, 528 de dosare au fost depuse pentru Componenta II – lucrări de construcție, iar 295 de proiecte au fost aprobate, cu 275 de contracte de finanțare semnate în valoare de 55 de milioane de lei.
Beneficiarii s-au orientat preponderent spre soluții moderne și integrate, inclusiv sisteme fotovoltaice cu stocare și pompe de căldură, pentru a-și spori reziliența energetică și reduce costurile pe termen lung.
Costul mediu de investiție este de 400.000 de lei per gospodărie, din care 50% este acoperit prin grant FEERM, plafonat la maximum 200.000 de lei.
Impact energetic și social: cifre reale, beneficii concrete
Dincolo de rezultatele individuale, programul generează efecte la scară mai largă. Pe baza proiectelor aprobate până la finele anului 2025, FEERM va produce anual economii de 5,86 milioane kWh de energie, echivalând cu 14,65 milioane de lei economisite de beneficiari la facturile de energie și o reducere de 1.438 de tone de CO₂ emise în atmosferă. Reducerea consumului energetic per gospodărie poate atinge 69%.
Efectele se resimt și în economia locală. FEERM stimulează cererea pentru materiale de termoizolare, echipamente de eficiență energetică și sisteme regenerabile, susține dezvoltarea serviciilor de audit și proiectare și creează locuri de muncă calificate – de la instalatori și proiectanți până la auditori energetici și supraveghetori tehnici. În 2025, au fost identificați 35 de auditori energetici eligibili și înregistrate zeci de companii de construcții în program, punându-se bazele unui ecosistem de servicii dedicat renovării rezidențiale.
Anul 2026 marchează trecerea de la faza de operaționalizare la cea de implementare investițională intensivă. CNED și-a stabilit ținte clare – reabilitarea a minimum 8 blocuri locative, finalizarea lucrărilor la circa 160 de case vulnerabile, finanțarea a peste 1.000 de gospodării prin Casa Verde și lansarea a minimum două apeluri naționale pentru acest produs.
Pe termen mediu, programul vizează reabilitarea a cel puțin 500.000 de metri pătrați de suprafață încălzită, cu economii anuale estimate la 66,3 GWh, urmărind ca cel puțin jumătate dintre beneficiari să fie gospodării vulnerabile energetic.
Progresul înregistrat de FEERM nu a fost lipsit de obstacole. Principala provocare a fost capacitatea limitată a pieței tehnice locale – numărul insuficient de proiectanți specializați, auditori atestați și firme de construcții cu experiență în reabilitare energetică a dus la relansări repetate ale procedurilor de achiziție și la termene mai lungi decât planificate.
La nivelul blocurilor locative, provocările au fost de altă natură. Deciziile privind reabilitarea unui bloc trebuie luate colectiv de toți proprietarii – un proces care implică adunări generale și negocieri îndelungate, la care s-a adăugat dificultatea unor firme de proiectare de a gestiona soluții tehnice complexe și individualizate. Cu toate acestea, odată depășite aceste provocări, proiectele au avansat, iar primele contracte de lucrări au fost deja semnate și se află în etapa de implementare.
Pe baza lecțiilor acumulate, CNED a definit un plan de acțiune pentru 2026 structurat pe cinci direcții: standardizare și elaborare de instrumente practice, digitalizare și automatizare a fluxurilor, dezvoltarea pieței de eficiență energetică, accelerarea implementării și comunicare mai bine adaptată nevoilor beneficiarilor.
În plus, pentru a facilita accesul la finanțare pentru asociațiile de locatari, CNED dezvoltă un mecanism de garantare și compensare a împrumuturilor bancare, care va permite APC-urilor să acceseze credite pentru a acoperi contribuția locatarilor la investiție – mecanism planificat să devină operațional până în toamna anului 2026.
Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial din Moldova (FEERM) este un program național, cu un buget de 1,4 miliarde de lei, destinat finanțări proiectelor de reabilitare energetică a locuințelor din Republica Moldova. Programul susține atât blocurile multietajate, cât și gospodăriile individuale, vizând îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea emisiilor de carbon din sectorul energetic.
Fostul viceprim-ministru pentru Reintegrare și ex-deputat PAS, Roman Roșca, a fost numit în funcția de secretar de stat în cadrul Biroului politici de reintegrare. Decizia a fost aprobată de Guvern în ședința din 24 iunie.
La scurt timp după numire, Roman Roșca a declarat, într-o postare pe rețelele de socializare, că noua funcție reprezintă „continuarea unui efort început cu mulți ani în urmă”.
„Fiind originar din Tighina, am trăit personal realitățile și consecințele separării care persistă de peste trei decenii. Ulterior, am privit dosarul reintegrării din diferite perspective: din contactul direct cu oamenii afectați de această situație, din Parlament, din cadrul Comisiei speciale pentru monitorizarea și controlul parlamentar al politicilor de reintegrare și din Guvern. Funcțiile vin și pleacă. Responsabilitatea față de acest obiectiv rămâne”, a scris Roșca pe rețele.
Oficialul a anunțat drept priorități ale noului mandat apropierea comunităților de pe ambele maluri ale Nistrului, consolidarea încrederii precum și identificarea unor „soluții viabile de reintegrare, adaptate realităților de astăzi”.
Cine este Roman Roșca?
Roman Roșca are 44 de ani și este masterand în drept economic la Universitatea de Stat din Moldova. Și-a început cariera în 2006, în calitate de inspector superior pentru resurse umane în cadrul Comisariatului de poliție din Tighina. Ulterior, a avansat în structurile Ministerului Afacerilor Interne, ocupând diverse funcții.
În 2012, a renunțat la cariera în poliție și s-a orientat spre mediul de afaceri. Respectiv, a fondat și administrat compania „Invest Market” SRL.
În 2019, Roșca a fost ales consilier municipal din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), deținând și funcția de secretar adjunct al Organizației Teritoriale Chișinău a formațiunii.
Roman Roșca a devenit deputat în Parlament în iulie 2022, după ce colegul său de partid, Dorel Iurcu, a renunțat la mandat pentru a prelua funcția de primar. În legislativ, a condus Comisia specială pentru monitorizarea și controlul realizării politicii de reintegrare a Republicii Moldova, creată la inițiativa președintelui Parlamentului, Igor Grosu.
În iulie 2025, Roșca a fost numit viceprim-ministru pentru Reintegrare în Guvernul condus de Dorin Recean, după ce Oleg Serebrian a fost desemnat ambasador al Republicii Moldova în Turcia. După alegerile parlamentare din 2025 și schimbarea Guvernului, el nu s-a mai regăsit în noul Executiv condus de Alexandru Munteanu.
În prezent, funcția de viceprim-ministru pentru Reintegrare este deținută de fostul ambasador al Republicii Moldova în Ucraina, Valeriu Chiveri.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
CV-ul lui Dumitru Vagheli, demis recent din funcția de director al întreprinderii de stat MoldATSA, după ce ar fi indicat informații false în document, nu a fost verificat, însă acesta a semnat un act prin care își asumă veridicitatea datelor prezentate. Afirmația a fost făcută de șeful Agenției Proprieții Publice, Roman Cojuhari, miercuri, 24 iunie, la Guvern.
„Dumnealui a depus și declarație privind că toate informațiile din CV sunt veridice. Mai multe decât atât, în contractul cu domnul fost administrator este și un punct prin care își asumă că, în cazul în care careva informații din CV au fost prezentate eronat, este temei pentru rezoluțiunea contractului. Într-adevăr nu a fost verificat la instituția unde a menționat dumnealui că a lucrat… În viziunea de administrare a întreprinderii a menționat despre experiența sa. Comisia de concurs și Agenția Proprietății Publice a mers pe cuvântul care a fost prezentat și în declarația pe proprie răspundere, și în viziune, precum că are experiență”, a declarat Roman Cojuhari.
Amintim că Dumitru Vangheli a fost demis din funcția de director al MoldATSA, începând cu 22 iunie, după ce o investigație jurnalistică a arătat că acesta ar fi indicat în CV-ul depus la concurs că a obținut licența de pilot la una dintre cele mai mari academii private de pilotaj din Canada și că a lucrat ulterior timp de doi ani ca pilot pe avioane de linie la Air Canada, informații care, potrivit materialului, nu corespund realității.
Totodată, Agenția Proprietății Publice a anunțat că a inițiat o anchetă pentru a verifica legalitatea și autenticitatea actelor depuse de acesta. Potrivit APP, Comisia de anchetă, instituită pe 18 iunie, va examina „obiectiv și multilateral circumstanțele expuse public”.
Anterior, Vangheli a venit cu explicații pe Facebook, recunoscând că unele formulări din CV au avut „caracter sumar”.
Întreprinderea „MoldATSA” nu este finanțată din bugetul de stat și nici din taxele și impozitele cetățenilor. Sursele de finanțare provin din taxele de navigație aeriană achitate de companiile aeriene private. Precizările au fost făcute pe 24 iunie de reprezentanții „MoldATSA”, întreprindere care, în ultimele zile, a ajuns în centrul unui scandal. Reprezentanții întreprinderii au precizat, totodată, că statul generează venituri din impozitarea salariilor angajaților „MoldATSA” și din eventualul supraprofit al întreprinderii.
„Î.S. „MOLDATSA” nu este finanțată din bugetul de stat și nici din taxele și impozitele cetățenilor. Sursele de finanțare ale întreprinderii provin exclusiv din taxele de navigație aeriană achitate de companiile aeriene private pentru serviciile de navigație furnizate în spațiul aerian național”, a declarat întreprinderea într-un comunicat de presă. Întreprinderea a mai declarat că, din totalul cheltuielilor companiilor aeriene, doar 3-5% reprezintă cheltuieli pentru serviciile de navigație aeriană, fapt ce nu influențează consumatorul final, pasagerii.
Potrivit „MoldATSA”, aproximativ 65% din venituri sunt destinate salarizării.
„În situația înregistrării unui supraprofit care depășește pragul de circa 5%, surplusul este returnat utilizatorilor serviciilor, către companiile aeriene”, a adăugat întreprinderea.
La fel, potrivit întreprinderii, statul generează venituri din impozitarea salariilor și din eventualul supraprofit, de până la 5% (dividende).
„Ne exprimăm regretul că unele opinii sunt tendențioase și manipulatorii îndreptate împotriva imaginii întreprinderii și angajaților săi. Salariile în întreprinderile de navigatie aeriană sunt direct proporționale și corelate cu creșterea traficului aerian, activitatea se desfășoară 24 din 24, servicii de management a traficului aerian, serviciul navigație și supraveghere, serviciul de management a informației aeronautice, serviciul de management a informației meteorologice”, se mai arată în declarația întreprinderii.
***
Întreprinderea de stat „MoldATSA”, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în centrul unui scandal după o investigație a Ziarului de Gardă din 18 iunie, care a arătat că directorul Dumitru Vangheli ar fi inclus în CV informații despre studii de pilotaj în Canada și experiență la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, acesta a fost demis. Detalii AICI.
Ulterior, pe 20 iunie, liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a afirmat că Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, ar fi fost numită la „MoldATSA” fără concurs public, ca purtător de cuvânt, menționând un salariu de peste 70.000 de lei și lipsa prezenței la locul de muncă. Taburceanu a confirmat angajarea, precizând că lucrează ca purtător de cuvânt, nu vorbește din numele instituției, dar prestează servicii de comunicare. Totodată, a spus că salariul său este de 25.700 de lei, plus „suplimente pentru stagiu și volum de lucru”. Detalii AICI. Pe 23 iunie, RISE a scris că aceasta a fost angajată la începutul lunii iunie 2025 și ar fi fost plătită, în medie, cu peste 75.000 de lei lunar în 2025 și peste 120.000 de lei lunar în 2026. Detalii AICI.
În aceeași zi, Agenția Proprietății Publice (APP) a anunțat un control al Comisia de cenzori a întreprinderii privind salarizarea la „MoldATSA”. Agenția menționa că, dacă vor fi constatate depășiri ale limitelor, se va insista asupra recuperării sumelor achitate nejustificat. Detalii AICI.
Tot pe 23 iunie, Taburceanu a anunțat că și-a depus cererea de eliberare din funcție și a menționat că va restitui sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariu pentru întreaga perioadă de activitate. Detalii AICI. Pe 24 iunie, directorul APP a declarat că urmează să fie identificată metoda de returnare a acestor sume. Detalii AICI.
Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, a ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), după ce a fost exclus din alegerile parlamentare din 2025. Formațiunea anunță că instanța europeană a înregistrat oficial cererea depusă împotriva Republicii Moldova, atribuindu-i numărul de dosar 30421/25.
În fața CtEDO, PLDM solicită examinarea respectării mai multor drepturi prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, inclusiv dreptul la alegeri libere, libertatea de asociere politică, accesul efectiv la justiție, securitatea raporturilor juridice și egalitatea de tratament a concurenților politici.
Formațiunea susține că litigiul depășește interesele partidului și privește respectarea pluralismului politic, a competiției electorale și a statului de drept în Republica Moldova.
„Integrarea europeană nu poate fi construită doar prin declarații și sloganuri. Valorile europene înseamnă, înainte de toate, respectarea pluralismului politic, a competiției electorale corecte și a statului de drept. Niciun obiectiv politic, indiferent cât de nobil ar fi prezentat, nu poate justifica limitarea arbitrară a drepturilor fundamentale și a concurenței democratice”, menționează PLDM în comunicatul emis pe 24 iunie.
Amintim că PLDM a contestat în instanță decizia Comisiei Electorale Centrale prin care a fost exclus din lista partidelor cu drept de participare la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Formațiunea spunea atunci că și-a îndeplinit toate obligațiile legale și a solicitat includerea sa în competiția electorală, precum și prelungirea termenului de depunere a dosarelor pentru înregistrarea listei de candidați.
Pe de altă parte, vicepreședintele CEC, Pavel Postica, declara atunci pentru NewsMaker că PLDM nu a prezentat în termen documentele necesare la Agenția Servicii Publice, motiv pentru care nu a fost admis la scrutin.
Pe 28 august 2025, Curtea de Apel Centru a obligat CEC să reexamineze cererile PLDM, însă Curtea Supremă de Justiție a casat ulterior această decizie și a menținut excluderea formațiunii din alegeri. Atunci, PLDM a anunțat că va sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
