Maib lansează serviciul de transferuri domestice (local to local) pe platforma online https://maibpay.md/. Poți efectua transferuri p2p între cardurile oricăror bănci din Republica Moldova, rapid și în siguranță, oricând ai nevoie.
Cum să efectuezi un transfer P2P între cardurile diferitor bănci din Republica Moldova:
introdu datele cardului tău, emis de orice bancă din țară: numele și prenumele, numărul cardului, termenul de valabilitate, codul CVV al cardului;
introdu datele cardului, pe care vei transfera banii (orice card emis de o bancă moldovenească): numele și prenumele beneficiarului, numărul cardului;
introdu suma și valuta (MDL/USD/EUR) transferului;
confirmă tranzacția prin introducerea codului OTP primit prin SMS la numărul tău de telefon.
Transferurile interbancare sunt posibile doar pe cardurile sistemelor de plăți Mastercard și Visa. În cazul American Express poți efectua p2p doar între cardurile maib.
Alimentarea oricărui card maib prin maib pay sau aplicația mobilă maibank de pe orice card, emis de băncile comerciale din Republica Moldova sau de pe cardul Mastercard, emis de o bancă din străinătate este gratuită.
Dacă există diferență între valuta tranzacției și valuta contului de card, se va efectua convertirea în valuta contului, la cursul băncii expeditorului /beneficiarului.
Maib – simplu și ușor. De card la card, de la om la om!
Pe 22 septembrie au loc peste 250 de percheziții în Republica Moldova, într-o cauză penală ce vizează pregătirea dezordinilor și destabilizărilor în masă, coordonate din Federația Rusă. Sunt vizate peste 100 de persoane din mai multe localități. Perchezițiile se desfășoară atât la figuranții antrenați, cât și în unele penitenciare. Informația a fost comunicată de Inspectoratul General al Poliției (IGP).
Perchezițiile sunt efectuate de ofițerii Inspectoratului Național de Investigații (INI) din cadrul IGP, în comun cu procurorii PCCOCS, cu suportul mascaților din Brigada „Fulger” și al angajaților Serviciului de Informații și Securitate.
Potrivit IGP, aceștia au descins în această dimineață cu peste 250 de percheziții, fiind vizate peste 100 de persoane din mai multe localități din țară. „Acțiunile sunt efectuate în cadrul unei cauze penale ce vizează pregătirea dezordinilor și destabilizărilor în masă, coordonate din Federația Rusă, prin intermediul elementelor criminale. Perchezițiile au loc atât la figuranții antrenați, cât și în unele penitenciare”, au comunicat reprezentanții Inspectoratului, adăugând că vor reveni cu detalii după finalizarea acțiunilor.
Un schimb de replici a avut loc la „Festivalul Etniilor” din Chișinău între șefa statului, Maia Sandu, pe de o parte și Victor Petrov, unul dintre adjuncții bașcanei Găgăuziei, care însoțea membrii unui ansamblu din regiune. Petrov i-a spus președintei că „jumătate de ansamblu” fusese amendat anterior pentru „primirea ajutoarelor sociale”. „Cu părere de rău, voi folosiți oamenii în scopurile voastre”, a reacționat Maia Sandu. Imaginile au fost publicate de Victor Petrov pe rețelele de socializare și preluate de mai multe canale de Telegram critice guvernării. NewsMaker a solicitat un comentariu din partea Președinției cu privire la incident.
Pe 21 septembrie, Maia Sandu a fost la „Festivalul Etniilor”, care a avut loc în centrul capitalei. Șefa statului a susținut un discurs și, totodată, s-a familiarizat cu zonele amenajate și cu participanții.
Victor Petrov, unul dintre adjuncții bașcanei Găgăuziei Evghenia Guțul, a postat pe Facebook un videoclip în care președinta se apropie de un ansamblu participant la festival. În imagini, Petrov îi spune șefei statului că „jumătate de ansamblu” fusese amendat anterior. Ulterior, el a scris pe Facebook că „mai mulți locuitori ai autonomiei, inclusiv artiștii care participau la sărbătoare, au fost amendați pentru primirea ajutoarelor sociale” și că sumele amenzilor „ajungeau până la 35.000 de lei”.
„Cu părere de rău, voi folosiți oamenii în scopurile voastre. (…) Trebuie să respectați oamenii, dar nu să-i folosiți”, a reacționat Maia Sandu. „Eu îi respect și voi lucra pentru oamenii onești”, a adăugat șefa statului.
„Haideți să-i întrebăm: de unde să ia pensionarii bani pentru a plăti (nota red. amenzile)? (…) Ei primesc o pensie de 1 700 de lei”, a comunicat Petrov.
„Voi îi folosiți pe acești oameni”, i-a spus Maia Sandu lui Victor Petrov. „Noi vom lupta cu corupția. Corupția este rea. Eu vă doresc sănătate. Totul va fi bine dacă noi nu ne vom vinde țara. Totul va fi bine”, a comunicat Maia Sandu, adresându-se femeilor din ansamblu.
Ulterior, Petrov a scris pe Facebook despre Maia Sandu: „A trecut la tezele învățate despre „combaterea corupției” și a ignorat complet declarațiile și solicitările noastre de a revizui decizia nedreaptă. (…) O deosebită nedumerire a stârnit faptul că, la sfârșitul scurtei și extrem de neplăcutei sale interacțiuni cu mulțimea, Sandu s-a limitat doar la a le ura tuturor multă sănătate și a spus: „Totul va fi bine”. Acest comportament a părut batjocoritor, având în vedere greutățile reale ale miilor de familii amendate, majoritatea primind pensii de 1 700 de lei”, a adăugat acesta.
NewsMaker a solicitat un comentariu reprezentanților instituției prezidențiale în legătură cu declarațiile adjunctului bașcanei Găgăuziei. Deocamdată, nu am primit un răspuns.
***
Amintim că, în iunie 2023, pensionarii și persoanele social vulnerabile din UTA Găgăuzia au primit „un cadou” din partea Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova. Doar cu pașaportul, aceștia au beneficiat de un „ajutor” de la 100 până la 500 de dolari americani. Banii au fost împărțiți în clădirea Comitetului Executiv al Găgăuziei. Premierul Dorin Recean a declarat că Guvernul de la Chișinău ar putea stopa ajutoarele. Oficialul a calificat „cadourile” drept „neadecvate”.
Ulterior, în aprilie 2024, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a anunțat, din Rusia, „beneficiile” unui acord semnat la Moscova cu o bancă rusească aflată pe listele sancțiunilor UE. Guvernatoarea autonomiei a dat asigurări că toți pensionarii și angajații din sectorul public din regiune vor putea primi, începând cu 1 mai, câte 2.000 de lei prin intermediul cardurilor bancare rusești „Mir”. În acel context, într-o reacție pentru NM, ministrul Finanțelor a declarat că aceste carduri nu pot fi utilizate pe teritoriul Republicii Moldova, ținând cont că sistemul nu este valabil în țara noastră.
În septembrie curent, deputatul Adunării Populare din autonomie, Alexandr Tarnavschi, a declarat că locuitorii din Găgăuzia au căzut pradă minciunilor grupării „Șor” și acum sunt obligați să plătească amenzi pentru așa-zisul „ajutor” financiar, primit din partea unor bănci din Rusia, notează deschide.md.
Menționăm că bașcana Găgăuziei Evghenia Guțul a fost condamnată la 7 ani de închisoare și obligată să dea statului 40 de milioane de lei, bani care ar fi fost folosiți pentru finanțarea ilegală a Partidului Șor (declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională).
Jurnaliștii de la BBC susțin că, cu ajutorul unui reporter sub acoperire, s-au infiltrat într-o rețea secretă finanțată de Rusia, care încearcă să influențeze alegerile parlamentare din Republica Moldova. Potrivit BBC, rețeaua plătește membrii săi pentru a publica propagandă pro-rusă și știri false, precum și pentru a identifica susținători ai opoziției pro-ruse și a realiza sondaje. BBC susține că a descoperit legături între rețeaua pro-rusă, politicianul fugar Ilan Șor și organizația „Eurasia”.
Pe 21 septembrie, BBC a notat că jurnaliștii săi s-au infiltrat în rețea prin aplicația Telegram, folosind un link trimis de un informator.
Potrivit sursei, reportera BBC Ana și alți 34 de recruți au primit invitația de a participa la seminare online secrete, unde „se formau operativiști”. Printre titlurile seminariilor se număra, de exemplu, unul intitulat „Cum să parcurgi drumul de la bucătărie la lider național”. Conform BBC, Ana și ceilalți erau testați regulat asupra cunoștințelor dobândite.
În cele din urmă, coordonatoarea rețelei, Alina Juk, a luat legătura cu reportera BBC. Potrivit sursei, profilul Alinei Juk de pe rețelele sociale indică faptul că este din regiunea transnistreană, iar contul ei de Instagram arată că, în ultimii ani, a vizitat de mai multe ori Rusia. Juk i-a spus Anei că va fi plătită cu 3.000 de lei moldovenești (170 de dolari SUA) pe lună pentru a posta pe TikTok și Facebook înainte de alegeri, iar banii urmau să fie primiți prin Promsviazbank (PSB).
După rezolvarea formalităților, Ana și ceilalți recruți au fost instruiți cum să posteze pe rețelele sociale folosind ChatGPT. Li s-a explicat că „conținutul atrage utilizatorii dacă imaginea reflectă satiric realitatea”, dar utilizarea excesivă a inteligenței artificiale trebuie evitată, pentru ca postările să fie percepute ca „organice”.
În grupul de Telegram, Ana și BBC au avut acces la instrucțiunile anterioare pentru recruți. Potrivit BBC, la început li se cerea să posteze mesaje patriotice despre personalități istorice din Moldova, dar treptat cerințele au devenit deschis politice.
BBC notează că Anei i s-a cerut să posteze acuzații nefondate, inclusiv că guvernarea actuală a Moldovei ar plănui să falsifice rezultatele alegerilor, că posibila aderare a Moldovei la UE ar depinde de implicarea cetățenilor în comunitatea LGBTQ+ și că președinta Sandu ar sprijini traficul de copii. Sursa menționează că, în cadrul operațiunii, angajații infiltrați ai BBC au publicat doar mesajele care corespundeau faptelor și într-o cantitate limitată.
BBC notează că a dorit să afle cine mai face parte din rețea, descoperind că aceasta include cel puțin 90 de conturi TikTok, unele mascate ca agenții de știri. Conturile au publicat mii de videoclipuri, adunând peste 23 de milioane de vizualizări și 860.000 de aprecieri de la începutul lui ianuarie.
Publicația și-a împărtășit concluziile cu Laboratorul american de Cercetări Criminalistice Digitale, care a declarat că rețeaua pro-rusă ar putea fi mult mai mare. Conform datelor lor, de la începutul lunii ianuarie, conținutul rețelei a strâns 55 de milioane de vizualizări și peste 2,2 milioane de aprecieri pe TikTok.
Potrivit BBC, răspândirea dezinformării nu este singura activitate a rețelei. Coordonatoarea Alina Juk i-a oferit Anei, de asemenea, 200 de lei moldovenești (12 dolari SUA) pe oră, în numerar, pentru a realiza un sondaj neoficial în rândul locuitorilor Chișinăului despre preferințele lor electorale. Înainte de a începe sarcina, recruții au fost instruiți cum să influențeze respondenții și să înregistreze în secret vocile celor care susțineau opoziția pro-rusă. Juk a explicat că înregistrările ar putea fi folosite pentru a „preveni falsificarea rezultatelor” și pentru a demonstra o eventuală victorie nedreaptă a PAS.
BBC notează că a obținut dovezi că rețeaua în care s-a infiltrat corespondentul său este finanțată din Rusia. Ana a interceptat și a filmat conversația Alinei Juk, care solicita bani din Moscova. „Ascultă, poți să aduci bani din Moscova… Trebuie să le plătesc salariile oamenilor mei”, îi spunea Juk unui interlocutor necunoscut. Publicația scrie că nu este clar cine i-a trimis exact banii, dar BBC a reușit să identifice legături între rețea și Ilan Șor prin intermediul ONG-ului „Eurasia”. BBC a descoperit, de asemenea, fotografii ale coordonatoarei Anei, Alina Juk, pe site-ul „Eurasia”, iar unul dintre grupurile de pe Telegram, în care a fost adăugată Ana, se numește „Liderii Eurasia”.
Publicația notează că a cerut un comentariu de la Ilan Șor, conducerea „Eurasia” și de la Alina Juk, dar nu a primit răspuns.
***
Organizația „Eurasia” a fost înregistrată la Moscova, în aprilie 2024, pe numele lui Nelli Parutenco, fost trezorier al Partidului „ȘOR”, declarat neconstituțional în 2023. „Eurasia” a sponsorizat plăți pentru pensionarii și bugetarii din Găgăuzia – regiune condusă de exponenți ai lui Ilan Șor, precum și alte inițiative care au legătură cu oligarhul fugar. Președinta Consiliului de administrație este deputata Dumei de Stat Aliona Arșinova, de la Partidul „Rusia Unită”. Organizația figurează pe lista de sancțiuni a SUA din septembrie 2024 pentru implicarea în destabilizarea Moldovei.
Ilan Șor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019, împreună cu fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc, stabilindu-se ulterior în Israel. Pe 1 februarie 2024, Șor a părăsit Israelul și se află în Federația Rusă. În aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și a pus sechestru pe bunuri de peste 5 miliarde de lei. Șor a contestat decizia, susținând că nu se conformează acesteia, iar pe 13 decembrie 2024 Curtea Supremă de Justiție a menținut sentința. El figurează pe listele de sancțiuni ale SUA, Marii Britanii, Canadei și UE pentru legături cu Kremlinul și tentative de destabilizare a Moldovei.
Institutul Oncologic din Chișinău a primit echipamente medicale moderne în valoare de șase milioane de lei. Aparatura, oferită de Uniunea Europeană și Organizația Mondială a Sănătății, va permite medicilor să efectueze intervenții minim invazive, diagnostic precis și chiar proceduri inovatoare care anterior erau imposibile în Moldova. Medicii au testat deja noile dispozitive și le consideră o adevărată revoluție în tratamentul pacienților cu afecțiuni oncologice.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu, a invitat partidele unioniste și pro-europene la sediul său pentru a decide, prin tragere la sorți, „retragerea din campania electorală în favoarea unui concurent dintre aceste partide”. Potrivit formațiunii, o astfel de retragere ar garanta „o majoritate parlamentară pro-europeană și nu una pro-rusă” în urma alegerilor parlamentare.
Partidele unioniste și pro-europene au fost invitate pe 22 septembrie, la ora 10:00, la sediul Partidului Liberal „pentru a lua decizia, prin tragere la sorți, de retragere din campania electorală în favoarea unui concurent electoral dintre aceste partide”.
„Retragerea în favoarea unui partid și sprijinirea lui de către celelalte partide concurente îi va ajuta pe alegători să voteze liber și asumat pentru menținerea cursului european. PL consideră, că doar făcând acest pas de retragere în favoarea unui concurent dintre partidele noastre putem fi siguri că vom avea o majoritate parlamentară pro-europeană și nu una pro-rusă prin votul dat la alegerile din 28 septembrie”, se arată într-o declarație a Partidului Liberal.
***
Partidul Liberal din Republica Moldova s-a lansat în campania electorală pentru scrutinul parlamentar din 28 septembrie cu promisiunea de „reîntregire a neamului” prin unirea cu România și accelerarea integrării europene. Formațiunea, care a mai participat la guvernare în cadrul Alianțelor pentru Integrare Europeană (2009–2013, 2015–2017), a venit în fața alegătorilor cu o listă de 58 de candidați.
Amintim că, săptămâna trecută, Partidul Național Moldovenesc (PNM), condus de Dragoș Galbur, a cerut Partidului Liberal, AUR Moldova și „Blocului Unirii Naționale” să se retragă din alegeri și să susțină PNM. Anterior, în martie 2025, Galbur propusese Partidului Național Liberal și Partidului Reîntregirii Naționale, care se regăsesc în cadrul „Blocului Unirii Naționale”, precum și Partidului Liberal, să fuzioneze într-o singură formațiune, însă inițiativa nu s-a materializat.
La alegerile parlamentare din 28 septembrie participă 23 de concurenți electorali: 15 partide, patru blocuri și patru candidați independenți.
