Andei Mardari / NewsMaker/foto simbol

„Laundromatul rusesc”: un ex-judecător, găsit vinovat de 3 instanțe, scapă de pedeapsă

Un fost judecător din Republica Moldova, găsit vinovat de Judecătoria Chișinău și de Curtea de Apel Chișinău pentru pronunțarea cu bună-ştiinţă a unei hotărâri ilegale în dosarul „Laundromat”, a fost declarat vinovat și de Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Totuși, acesta a scăpat de pedeapsă „deoarece au trecut mai mult de 5 ani de la comiterea faptei” și CSJ „nu a putut decât să constate expirarea termenului legal de tragere la răspundere penală”.

Curtea Supremă de Justiție a anunțat că, pe 15 august, a adoptat prima hotărâre în cadrul grupului de cauze supranumit „Laundromatul rusesc”. Cauza vizează un fost judecător al Judecătoriei Căușeni, Gheorghe Marchitan.

„În mai 2011, (nota red. judecătorul) a emis o ordonanță judecătorească ce ține de încasarea sumei de 200 000 000 de dolari SUA de la o companie rusă în favoarea unei companii britanice. Ordonanța nu a fost contestată de debitor, fiind executată prin intermediul sistemului bancar din Republica Moldova, la scurt timp de la emitere. Atât Judecătoria Chișinău, cât și Curtea de Apel Chișinău au constatat vinovăția judecătorului în pronunțarea, cu bună știință, a unei hotărâri contrare legii”, au declarat reprezentanții Curții Supreme de Justiției.

Ulterior, judecătorul a solicitat Curții Supreme de Justiție să fie achitat, „deoarece fapta sa nu întrunește elementele infracțiunii”. „Instanța supremă a subscris poziției instanțelor ierarhic inferioare că judecătorul a admis scăpări evidente. Printre acestea se numără emiterea ordonanței în baza copiilor necertificate, netraducerea documentelor prezentate în limbi pe care judecătorul nu le cunoaște, punerea pe rol a cauzei fără a fi plătită taxa de stat, eliberarea ordonanței în favoarea unei companii care, conform documentelor disponibile la ziua emiterii ordonanței, nici nu avea dreptul să solicite încasarea sumei, neverificarea faptului dacă cambia în baza căreia se solicita încasarea sumei de 200 000 000 de dolari SUA se baza pe o creanță reală etc. Aceste aspecte ar fi trebuit să ducă la respingerea cererii de eliberare a ordonanței”, au declarat reprezentanții Curții Supreme de Justiție.

În același timp, Curtea Supremă de Justiție a constatat „o carență de procedură la adoptarea deciziei Curții de Apel Chișinău”, a casat decizia, a rejudecat cauza și a pronunțat o nouă hotărâre prin care a stabilit vinovăția judecătorului. „Deoarece au trecut mai mult de 5 ani de la comiterea faptei, Curtea Supremă nu a putut decât să constate expirarea termenului legal de tragere la răspundere penală și să libereze condamnatul de pedeapsa penală”, au comunicat reprezentanții Curții Supreme de Justiției.

***

În mai 2024, Procuratura Anticorupție anunța că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat prima sentință în dosarul „Laundromat”, în cazul ex-judecătorului Gheorghe Marchitan. Instituția preciza că urmărirea penală în cazul acestuia a durat aproximativ 4 luni, iar judecarea cauzei în prima instanță a durat mai bine de 5 ani. Judecarea apelului la Curtea de Apel a durat 1,5 ani. Astfel, deși Curtea de Apel l-a recunoscut vinovat, Gheorghe Marchitan a fost liberat de răspundere penală din cauza prescripției termenului de tragere la răspundere penală.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Estonia va avea ambasadă la Chișinău. Grosu: „Un lucru care spune mult despre relațiile noastre”

Estonia va deschide o ambasadă la Chișinău, care urmează să devină operațională în a doua parte a acestui an. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul vizitei oficiale a șefilor parlamentelor din Estonia, Letonia și Lituania în Republica Moldova.

Potrivit lui Igor Grosu, decizia autorităților de la Tallinn este un semn clar de prietenie, solidaritate și încredere față de Republica Moldova și confirmă nivelul înalt al relațiilor dintre Chișinău și statele baltice. Odată cu deschiderea misiunii diplomatice estoniene, toate cele trei state baltice vor avea ambasade la Chișinău.

„Astfel, toate cele trei state baltice vor avea ambasade în Republica Moldova. Un lucru care spune mult despre nivelul relațiilor noastre. De fiecare dată când vorbim despre aderarea la Uniunea Europeană, privim firesc spre dumneavoastră. Pentru că știți ce înseamnă să ieși dintr-o zonă gri a istoriei, să rupi dependențe, să reformezi instituții și să alegi ferm libertatea. Parcursul statelor baltice ne arată că transformarea este posibilă”, a declarat oficialul.

Igor Grosu a accentuat că parcursul european al Republicii Moldova nu mai este o chestiune de „dacă”, ci de „când”, iar acest termen depinde de efortul intern și de sprijinul partenerilor europeni.

Igor Grosu a evidențiat și cooperarea practică dintre Republica Moldova și statele baltice. Estonia este principalul partener al țării în procesul de digitalizare a serviciilor publice, experiența estoniană contribuind la construirea unor instituții mai eficiente și mai transparente. Letonia sprijină formarea noii generații de funcționari publici prin programe de instruire în drept european și economie, iar Lituania susține proiecte de energie regenerabilă în spitale, școli și grădinițe, menite să sporească independența energetică și să reducă costurile pentru instituțiile publice.

Președintele Riigikogu al Republicii Estonia, Lauri Hussar, a precizat, în debutul intervenției sale, că vizita comună a speakerilor baltici a fost discutată de mai mulți ani și are loc acum datorită direcției europene asumate de Republica Moldova:

„Sunt foarte bucuros să spun aici cu voce tare și să vă asigur că noi suntem aici pentru că vreți să vă integrați în Uniunea Europeană. Vă sprijinim pe această cale, în acest proces. Vă ajutăm și vă sugerăm chiar și mai mult. În conformitate cu ceea ce ați făcut deja, ceea ce ați realizat, pot să spun că, într-adevăr, aparțineți marii familii europene. Acolo este locul Republicii Moldova”, a menționat acesta.

Președintele Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas, a anunțat că extinderea Uniunii Europene va fi o prioritate majoră pentru Lituania la nivel comunitar în următorii ani.

„ Procesul de integrare europeană este impresionant, vedem ambiția moldovenilor de a implementa reforme, iar această perioadă reprezintă o oportunitate unică pentru țara dumneavoastră. În 2027, Lituania va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, iar extinderea Uniunii Europene va fi în topul agendei noastre, alături de securitate și apărare”, a menționat oficialul.

La rândul său, președinta Saeimei Republicii Letonia, Daiga Mieriņa, a reiterat sprijinul ferm al Letoniei pentru parcursul european al Republicii Moldova, subliniind că Chișinăul este perceput la Riga ca parte integrantă a familiei europene.

„Din partea noastră, suntem gata să facem tot ce este necesar pentru ca procesul de integrare să fie pe cât de rapid este nevoie. Letonia este gata să continue instruirea funcționarilor publici pentru a acoperi necesitățile de capacitate instituțională”, a spus aceasta.

În același timp, Daiga Mieriņa a făcut referire la cooperarea în domeniul securității și apărării, apreciind eforturile autorităților de la Chișinău în acest sector.

„Ne bucurăm să auzim că ați dublat bugetul de apărare. Fiecare euro investit în apărarea națională ne face pe toți mai puternici împotriva agresorului. Moldova este parte a familiei europene și vrem să continuăm să lucrăm împreună pentru ca integrarea să aibă loc cât mai curând”, a conchis președinta Saeimei.

***

Președinții parlamentelor din Letonia, Lituania și Estonia se află la Chișinău în perioada 2–4 februarie, într-o vizită oficială efectuată la invitația președintelui Parlamentul Republicii Moldova, Igor Grosu.

Pe 3 februarie, începând cu ora 10:30, oficialii celor trei state vor rosti discursuri în plenul Legislativului, în cadrul ședinței solemne de inaugurare a sesiunii parlamentare de primăvară, urmând ulterior întrevederi cu președinții fracțiunilor parlamentare.

Agenda vizitei mai include întâlniri cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, precum și viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: