gagauzinfo.md

Leancă propune unirea R. Moldova cu România: În calitate de premier, am purtat discuții și în 2014, când Rusia a anexat Crimeea

Fostul premier Iurie Leancă consideră că, în cazul în care trupele ruse vor ajunge în regiunea transnistreană, Republica Moldova este în mare pericol, iar un scenariu de salvare ar fi unirea cu România. Într-un interviu pentru postul de televiune Antena 3 din România, Leancă a dezvăluit că, în calitate de prim-ministru, a avut astfel de discuții în 2014 cu oficialii de la București, inclusiv cu președintele țării, după anexarea Crimeei de către Federația Rusă.

Dacă rușii reușesc să ajungă la Tiraspol, e sfârșitul nostru, al Republicii Moldova, în cazul în care, cum vă spuneam, Bucureștiul și Chișinăul nu pun în acțiune anumite scenarii. După mine, unicul scenariu este unirea. În momentul în care România ar face acest pas împreună cu Chișinăul, imediat intrăm sub umbrela securității NATO și a Uniunii Europene”, a declarat Iurie Leancă.

Fostul premier susține că scenariul unirii dintre R. Moldova și România a fost luat în calcul și acum opt ani, după anexarea Crimeei.

Poate unii experți ar spune că este imposibil, vreau să vă zic că am fost prim-ministru și am fost într-o situație similară, nu atât de dramatică, în 2014, atunci când Rusia a anexat Crimeea. Am avut astfel de discuții cu cei de la București, cu primul ministru, cu președintele, deci, încă o dată, nu zic că este foarte simplu, dar nu este imposibil, iar dacă noi nu ne punem puțin mințile în mișcare suntem sortiți pieriii”, a conchis Leancă.

***

Iurie Leancă a mai deţinut funcţii publice, printre care cea de viceministru, prim-viceministru al afacerilor externe (1998–2001) în Guvernul Greceanîi, prim-viceprim-ministru şi ministru al afacerilor externe şi integrării europene (2009–2013) în Guvernele Filat I şi II, prim-ministru al Republicii Moldova (2013–2015).

În perioada 2001–2005 şi apoi 2007–2009 a fost vicepreşedintele companiei petroliere “Ascom Group”. Din 2005 până în 2007 a fost consilier superior al Înaltului Comisar OSCE pentru minorităţi naţionale. În perioada 2014–2018 Iurie Leancă a ocupat funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Deşi a fost ales pe listele Partidului Liberal Democrat din Moldova, în februarie 2015 părăseşte partidul şi devine deputat neafiliat. În aprilie 2017 participă la constituirea Grupului parlamentar Popular European (GPPE). În iunie 2017 este ales în funcţia de vicepreşedinte a Parlamentului din partea GPPE, după ce prin modificarea Regulamentului Parlamentului grupurile parlamentare au fost echivalate în drepturi cu fracţiunile parlamentare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: