„Legături suspecte”. De ce în Moldova s-a creat platforma OpenMoney și ce atribuție au în acest sens MTender, datele personale și cumătrismul
Full Article 12 minutes read

„Legături suspecte”. De ce în Moldova s-a creat platforma OpenMoney și ce atribuție au în acest sens MTender, datele personale și cumătrismul

O anumită companie câștigă de fiecare dată licitații de milioane pentru livrarea materialelor de construcție diferitelor instituții publice. Proprietarul acesteia este un fost șef de direcție de la un minister. Legătura este evidentă. Anume astfel de legături prezintă platforma cu baze de date openmoney.md, lansată acum trei ani. La sfârșitul toamnei anului curent, va fi lansată o nouă versiune a platformei. NM a discutat cu Pavel Novac, proprietarul companiei IT „Sensmedia”, prin ce se va deosebi aceasta de prima, de ce numele proprietarilor este mai important decât denumirile companiilor și care este atribuția MTender în acest sens.

x

 „Este imposibil să ascunzi totul în Excel”

Ce fel de platformă este openmoney.md?

Această platformă reprezintă o bază de date simplă și comodă, cu ajutorul căreia pot fi monitorizate, prin licitațiile publice, legăturile dintre companii, proprietarii lor și autoritățile publice. Platforma a fost creată în anul 2017, după hackathon-ul HACK Corruption, în cadrul căruia s-au analizat diferite idei pentru consolidarea măsurilor de combatere a corupției în Moldova. Eu am participat la acest hackathon cu băieții din compania mea IT „SENSMEDIA”. Atunci ne-am gândit: o, team building, va fi interesant.

Ideea propriu-zisă mi-a venit demult. Am o legătură destul de strânsă cu media și știu cât de necesară este o asemenea bază de date. În anii 2009-2014, mă ocupam de video la Unimedia, apoi realizam site-uri pentru diferite instituții mass-media independente din Moldova, pe unele continuăm să le deservim până în prezent.

În timpul hackathon-ului, am decis că trebuie să colectăm maximum de date deschise pe o singură platformă. Pe atunci, pe date.gov.md erau informațiile despre companii, fondatori și participarea acestora la licitații, însă acestea erau niște tabele gigantice în Excel, cu 20 de mii de pagini. Căutarea manuală a informațiilor necesare era destul de dificilă.

Atunci, noi aveam chiar și un slogan – „Este imposibil să ascunzi totul în Excel”. Iar noi căutam beneficiarii reali ai licitațiilor publice.

Cu ce dificultăți v-ați confruntat în realizarea proiectului?

În primul rând, cu erori în informații. De exemplu, în tabelele Excel, denumirile companiilor conțineau adesea greșeli sau erau scrise diferit: ba cu cratimă, ba cu spațiu, ba cu Caps Lock, uneori era indicat SRL, alteori – nu. Toate acestea au făcut foarte dificilă importarea datelor. Dacă ar fi fost indicat din start numărul de identificare (IDNO) al companiei, problemele ar fi fost cu mult mai puține.

De aceea primele date ale noastre nu au fost de cea mai înaltă calitate. Aceste date erau despre licitațiile din anii 2015-2016 și din prima jumătate a anului 2017. În baza acestora, s-au făcut câteva investigații jurnalistice.

Am primit chiar și o citație în judecată. Plângerea a fost din partea companiei „DAAC-Hermes”. Noi aveam rubrica „Legături suspecte”, unde ajungeau mii de companii care au câștigăt licitații pentru achiziții publice, dacă, de exemplu, câteva companii aveau unul și același fondator sau toate licitațiile erau câștigate de companiile-fiice ale vreunui holding. Drept urmare, companiei „DAAC-Hermes” nu i-a plăcut că s-a pomenit la această rubrică, susținând că, în ce privește contractele lor, totul e bine și transparent.

Da, posibil că vreo instituție publică a achiziționat automobile marca Skoda sau Dacia de la „DAAC-Hermes”, ea este nevoită să le deservească la compania-fiică, de aceea noi am spus „Bine!” și am numit această rubrică „Relații complexe”. Pentru că nu aveam scopul de a trage concluzii, acesta este lucrul jurnaliștilor.

„Legături suspecte”. De ce în Moldova s-a creat platforma OpenMoney și ce atribuție au în acest sens MTender, datele personale și cumătrismul

NM

Cine are cea mai mare nevoie de serviciul dvs.?

Cred că serviciul nostru este deosebit de util pentru regiuni. De exemplu, primarul unui sat are un frate, iar acesta are o companie care se ocupă de livrarea unui anumit produs. Și această companie câștigă mereu licitațiile anunțate de primărie. Numele fratelui și firma sa nu ne vor spune nimic, mie și dvs., noi nu vom observa nicio legătură. Dar localnicul, cu siguranță, va vedea această legătură. Intenționăm să întocmim pașaportul zonei pe care dorim s-o includem în OpenMoney 2.0. Și scopul nostru este de a face ca datele să fie calitative. Iar cetățenii vor putea deja să analizeze aceste date și să se adreseze presei, pentru a le face publice.

Cu MTender acum, în timp real

Ce oportunități noi vor apărea în baza dvs., ținând cont de apariția sistemului electronic de achiziții publice MTender?

Dacă mai devreme noi puteam oferi date doar despre licitațiile care au avut loc și despre contractele executate, acum, prin utilizarea datelor din MTender, colectarea și oferirea informațiilor se poate face în timp real, inclusiv la etapa ofertelor. Totodată, prin publicarea datelor despre companii, platforma folosește numărul lor de identificare și nu denumirea, nu mai sunt aceste excel-uri oribile. Deci, pe platformă se poate lucra cu mult mai ușor cu algoritmul datelor. Nu vor mai fi 3-4 denumiri ale Universității Tehnice, care a achiziționat ceva, ci doar una corectă.

De exemplu, acum putem afla ușor că la licitație participă șapte companii și că la trei dintre ele, beneficiarul „este în spate”.

Anterior, pentru a obține această informație, era necesar mult mai mult timp și bani plătiți pentru servicii, acum aceasta costă mai puțin și datorită MTender, informația poate fi obținută mai repede.

MTender ne-a încurajat să dezvoltăm platforma în OpenMoney 2.0. Am găsit finanțare în cadrul unui proiect al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și SENSMEDIA, susținut cu suportul financiar Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Acesta ne-a finanțat și primul nostru proiect. În prezent, noi actualizăm designul, îl facem mai simplu și mai comod, îl adaptăm pentru smartphone-uri. Dar cel mai important – noi am schimbat mecanismul de importare a datelor. Acum lucrăm la colectarea datelor din diferite surse.

Repet, noi operăm doar cu date publice, nu luăm în calcul niciun fel de date obținute în mod secret, documente scanate și plasate pe internet etc. Acest lucru poate implica probleme și întregul site va fi sub lovitură.

Cum interacționați cu MTender?

Interacțiunea tehnică este excelentă. Dar sunt anumite aspecte. În primul rând, pe această platformă nu există informații despre toate licitațiile care s-au organizat în țară, ci doar despre cele mari, în care este vorba despre achiziții în sumă mai mare de 200 mii de lei. De asemenea, din MTender s-au exclus temporar achizițiile medicale, și în el nu există licitațiile medicale. Dacă e să credem statisticii Agenției Achiziții Publice, piața achizițiilor publice din Moldova a constituit în anul 2019 aproape 9 miliarde de lei, dintre care 8 miliarde au trecut prin MTender și 1 miliard – prin vechiul SIA RSAP. De facto, însă, noi nu știm câte contracte și în ce sumă au semnat cumpărătorii, până la cei 200 mii de lei stabiliți. Varianta ideală este de a obliga instituțiile publice să folosească procedura simplificată din MTender pentru licitații de 50-200 mii de lei și, prin intermediul sistemului, să prezinte rapoarte despre fiecare contract semnat fără utilizarea sistemului MTender.

Mai rămâne problema oamenilor, proprietarii finali ai companiilor. În informațiile care sunt publicate astăzi găsim multe erori din cauza că sunt indicate doar numele și prenumele. De exemplu, dacă voi introduce numele meu, Pavel Novac, site-ul va arăta că am trei companii, deși în realitate, sunt doar două. Pentru că o companie aparține altei persoane, tizului meu Pavel Novac.

Primim plângeri precum că platforma prezintă legătura cu o firmă sau alta, dar se constată că, de fapt, este vorba despre altă persoană. Însă noi spunem, de ce credeți că este despre voi, poate fi vorba despre o cu totul altă persoană. Și am indicat pe site că sunt posibile erori.

La ultima ședință, noi am solicitat e-gov să ne susțină în interacțiunea cu Agenția Servicii Publice, ca aceștia să exporte datele altfel: să nu indice compania și numele fondatorului, dar mai întâi numele, apoi compania, al doilea același nume, următoarea companie etc. La nume se poate adăuga o cifră – Pavel Novac2, pentru a identifica cumva proprietarii reali ai companiilor.
Noi nu cerem acces la datele personale, ci dorim ca legăturile dintre oameni și afacerile lor să fie corecte.

O altă problemă este despre contracte. Da, noi avem sistemul informațional pentru înregistrarea achizițiilor publice MTender, dar în acesta nu se regăsesc toate contractele. Restul – sunt tot acolo unde au fost și până acum: pe tender.gov.md. De notat că datele sunt prezentate în Excel, sunt indicate instituția publică, firma care a câștigat licitația, dar fără IDNO și suma contractului. Atât. Dar în realitate, nu-i complicat să fie adăugat numărul de identificare al companiei, pentru a îmbunătăți calitatea datelor. Ar trebui să se facă un pas înainte. Mai devreme, auzeam doar scuze la adresările noastre: noi nu trebuie să facem aceasta, noi nu putem, durează mult, nu ni se plătește etc. Acum însă vom încerca să ajungem la ei.

Desigur, ne-am dori să fie cât mai multe informații despre licitații, să nu fie patru grafice, ci măcar șase – de exemplu, despre ofertele tuturor participanților și nu doar despre câștigător, despre termenele de executare a contractelor ș.a. Iar în varianta ideală, să fie utilizat doar sistemul MTender.

„Legături suspecte”. De ce în Moldova s-a creat platforma OpenMoney și ce atribuție au în acest sens MTender, datele personale și cumătrismul

NM

 „Legătura dintre noi poate fi prezentată”

Cum veți dezvolta proiectul?

Ne-am mai dori să folosim datele despre cei care finanțează partidele politice, pentru ca și prin aceasta, să demonstrăm legătura dintre loialitatea față de partid și victoriile la licitații, de exemplu. Comisia Electorală Centrală oferă aceste date, dar într-o formă foarte incomodă – acestea sunt scrise de mână și scanate. Ele trebuie introduse manual, dar este foarte costisitor. În plus, și în aceste date ar putea fi erori, inclusiv în nume. Dar CEC nu este interesată să schimbe ceva.

În general, instituțiile publice nu prea doresc să facă datele accesibile pentru toți. De exemplu, încă în timpul haskathon-ului, platforma noastră a impresionat colaboratorii Centrului Național Anticorupție, care au avut rolul de consultanți pentru toți participanții.

Ne-au propus să folosim informațiile lor, pentru că ei au acces la toate datele, dar să facem ca baza de date obținută să fie accesibilă doar pentru utilizarea internă a CNA. Noi le-am propus să facem publică măcar o parte din aceste date, dar ei n-au

acceptat și atunci am renunțat la colaborarea cu CNA.
Dar sunt sigur că și CNA, și ANI (Autoritatea Națională de Integritate) au un instrument de procesare a datelor asemănător cu al nostru. Pur și simplu el nu este public. Deși, cu siguranță, ANI colectează date despre averile, cheltuielile funcționarilor. Dar

acesta nu este scopul nostru. Noi ne concentrăm pe datele deschise.
Acum noi perfecționăm calitatea datelor care au fost deja prezentate și vom colecta altele noi. Pentru noi, este important să prezentăm legăturile, interacțiunile la toate nivelurile, prin diferite scheme. Probabil, atunci, funcționarii sau politicienii vor avea motive să nu mai acționeze la fel. Poate că se vor gândi: „Legătura dintre noi ar putea fi prezentată, mai bine nu alegem compania cumătrului (cuscrului, nașului, finului etc.)”.

Totodată, vom încerca să prezentăm pe platformă și datele despre veniturile companiilor. Dacă o anumită companie a câștigat o licitație de 10 milioane de lei, dar anii precedenți îi încheia cu pierderi, apare întrebarea firească: cum a putut să câștige concursul.
Această informație va permite formarea unui pașaport al companiei cu informații despre ce fel de licitații a câștigat, la ce licitații a participat, ce venituri are, ce contracte a executat. Cea mai mare parte a acestor informații poate fi obținută anume prin platforma MTender.

Într-un viitor mult mai îndepărtat, noi ne-am dori să prezentăm și bugetele instituțiilor publice: pentru ce anume sunt prevăzute mijloace fianciare, cum s-au cheltuit în realitate, ce articole ale cheltuielilor au „eșuat”, adică banii, pur și simplu, nu s-au valorificat. Așa ceva se întâmplă adesea în cazul contractelor rutiere.

Dar totul depinde de faptul cât de mult își dorește statul să fie deschis și să ofere aceste informații.

Când va apărea noua versiune a OpenMoney?

Sperăm că pe 1 noiembrie o vom putea lansa. Partea internă este gata, acum colectăm și importăm datele. Este aproape gata noul design, el va fi mai simplu și mai util. Vom prezenta legăturile și nu vom impune omul să dea click pe companie, apoi pe proprietar, apoi pe instituția publică etc.

La crearea platformei lucrează acum șase persoane.

Ne dorim să devenim un instrument util pentru presă și societatea civilă, care vor putea să analizeze informațiile și să facă presiuni asupra guvernării în cazul unor licitații și contracte suspecte.

Ne-am mai dori să alcătuim și o bază de date electronică ale tuturor instituțiilor publice din Moldova într-un singur loc, pentru că acum, aceste date sunt împrăștiate.

Aveți permisiunea de a procesa datele personale?

Nu, noi nu lucrăm cu ele. Lucrăm cu datele publice. Dar în general, este o chestie stranie, când poți obține date personale cu bani, iar gratuit – nu.

Dar dacă aceasta ne va ajuta să obținem acces la un număr mai mare de date, vom merge și vom obține o asemenea autorizație. Deocamdată, nu prea înțeleg, de ce trebuie să facem asta, sunt niște cerințe stranii acolo.

Acum ne vom adresa din nou către Agenția Achiziții Publice cu solicitarea de a ne oferi datele cu indicarea IDNO ale companiilor și nu denumirile lor. Acum trei ani, ne-au refuzat. Vom vedea dacă vor dori să fie deschiși acum.

Articolul a fost scris în parteneriat cu Asociația Obștească „Inițiativa Pozitivă”

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: