Viață

Legea cetățeniei va fi modificată, după ce un tânăr din Moldova a fost declarat apatrid? ASP caută soluții, iar Partidul Nostru cere audieri

Mihaela Conovali
| 26 ianuarie, 2026
15:36

Cazul tânărului din R. Moldova care a fost declarat apatrid a stârnit mai multe reacții. Deputatul fracțiunii parlamentare „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, a anunțat că va solicita audieri parlamentare. Ex-deputata Olesea Stamate s-a referit la „ciudățeniile noii legi a cetățeniei”. Iar Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a declarat că, în prezent, „zeci de mii de tineri sunt plasați într-o situație juridică incertă”. Agenția Servicii Publice (ASP) a declarat că „mesajele transmise în spațiul public au fost auzite și sunt analizate cu atenție”. Potrivit ASP, autoritățile lucrează la identificarea unor soluții care să remedieze situațiile apărute.

Ce a declarat ASP

Agenția Servicii Publice a declarat că, „în contextul discuțiilor generate de prevederile noii Legi a cetățeniei, își reafirmă deschiderea față de preocupările exprimate de cetățeni”.

„Mesajele transmise în spațiul public au fost auzite și sunt analizate cu atenție, iar autoritățile competente lucrează asupra identificării unor soluții echilibrate, care să remedieze situațiile sensibile apărute, fără a crea însă breșe ce ar putea fi exploatate de persoane rău intenționate sau de rețele frauduloase. Este important de subliniat că orice ajustare a cadrului legal trebuie să protejeze interesul public și securitatea juridică a statului, asigurând în același timp respectarea drepturilor cetățenilor de bună-credință”, a comunicat Agenția.

Totodată, instituția a spus că „documentarea copiilor reprezintă o responsabilitate legală și morală a părinților”. „Lipsa actelor de identitate poate genera, în timp, dificultăți serioase pentru copii și familiile acestora. Prima documentare a copilului este realizată gratuit de către Agenția Servicii Publice, tocmai pentru a elimina orice barieră financiară și pentru a sprijini părinții în îndeplinirea acestei obligații. Privind spre viitor, ne dorim o abordare bazată pe responsabilitate comună. Părinții, instituțiile de învățământ și lucrătorii sociali au un rol esențial în prevenirea unor astfel de situații, inclusiv prin semnalarea cazurilor în care copiii nu sunt documentați din cauza neglijenței sau iresponsabilității adulților”, a mai declarat Agenția Servicii Publice.

Reacții

Deputatul fracțiunii parlamentare „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, a declarat, în timpul unei conferințe de presă din 26 ianuarie, că va solicita audieri parlamentare pe această temă. Potrivit deputatului, audierile trebuie să fie organizate pe platforma Comisiei juridice, numiri și imunități, din care face parte și el.

„La audieri invit: reprezentanți ai Ministerului Justiției, reprezentanți ai Agenției Servicii Publice, experți din societatea civilă, juriști specializați în dreptul cetățeniei”, a comunicat deputatul, menționând că este „necesar de a interveni și de a modifica cel puțin două articole din Legea cu privire la cetățenie”. El a mai spus că, în paralel, va lucra la elaborarea unui proiect de lege care „să vină să repare acea greșeală care a fost făcută de către majoritatea PAS de anul trecut”.

A comentat subiectul și fosta deputată, Olesea Stamate. Pe o rețea de socializare, Stamate s-a referit la „ciudățeniile noii legi a cetățeniei”. „Art. 20 prevede temeiurile pierderii cetățeniei: renunțare, retragere, sau în temeiul acordurilor internaționale la care este parte Republica Moldova. Articolele următoare prevăd situațiile pentru fiecare temei în parte. În niciunul dintre acestea nu veți găsi: ”neperfectarea actelor de identitate la vîrsta de 18 ani”. Astfel, conform prevederilor legii, un cetățean al Republicii Moldova nu o poate pierde prin simplul fapt că nu și-a perfectat actele la timp”, a scris Stamate.

Mai mult decât atât, a adăugat ea, „art. 22 alin (3), prevede că Retragerea cetăţeniei Republicii Moldova în temeiurile prevăzute la alin.(1) nu se admite dacă, în urma retragerii, persoana va deveni apatrid, cu excepţia celor prevăzute la alin.(1) lit.a)–d)”.

„Atenție! Retragerea în sensul legii se aseamănă unei sancțiuni, care se aplică pentru fapte comise împotriva interesului țării. Adică chiar și retragerea cetățeniei (prin Decretul președintelui) care se aplică în cazuri excepționale, nu este admisă în anumite situații, dacă în urma retragerii persoana va deveni apatrid (!). În situația cu cetățenii noștri care nu și-au perfectat la timp buletinul situația este absurdă. Deși legea nu prevede niciun temei legal pentru lipsirea acestora de cetățenie, și de jure ei nu sunt lipsiți prin retragere. Adică o situație bizară în care se consideră că ei nici nu au pierdut-o (conform legii), dar nici nu o mai au. Iar de facto ei nu-și pot perfecta acte de identitate și le este eliberat certificat de apatrid”, a adăugat Stamate.

Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, a declarat că, prin situația creată, „zeci de mii de tineri născuți în Republica Moldova sunt plasați într-o situație juridică incertă”. „Potrivit informațiilor vehiculate în spațiul public, aproximativ 30.000 de copii și tineri se află în această situație, nu ca urmare a unei prevederi exprese din lege, ci ca rezultat al unor artificii administrative care deturnează sensul normei legale”, a declarat partidul.

Deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care a făcut public cazul tânărului, a declarat că „se cere o anchetă amplă, iar în urma acestei anchete cineva va trebui să răspundă penal”.

„Acest cetățean, din surse și din ceea ce cunoaștem noi, a votat făcând serviciul militar. Întrebarea noastră este: cum a votat acest cetățean fără buletin de identitate? (…) Din sursele noastre, sunt foarte mulți tineri, astăzi, care s-au pomenit fără cetățenie”, a spus Costiuc, adăugând că va înregistra o interpelare adresată Guvernului și Ministerului Afacerilor Interne, precum și Ministerului Apărării, pentru a afla mai multe detalii în contextul acestui caz.

Actualizare: Solicitat de NewsMaker pentru o reacție, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, a declarat că nu cunoaște asemenea detalii relatate de Costiuc. Întrebat dacă ar fi fost posibil ca tânărul să voteze fără buletin de identitate, Postica a spus: „Eu nu vreau să intru în zona speculațiilor și ipotezelor. (…) Atât timp cât nu avem detaliile acestei persoane, unde ar fi votat… deci acestea sunt doar speculații, pure speculații”.

Amintim că tânărul născut în Republica Moldova și care a efectuat serviciul militar pe teritoriul țării a fost declarat apatrid. S-a întâmplat după ce nu și-ar fi perfectat buletinul de identitate până la împlinirea vârstei de 18 ani. După intrarea în vigoare a modificărilor la Legea cetățeniei, la sfârșitul anului 2025, tânărul nu mai este recunoscut ca cetățean și trebuie să urmeze o procedură de redobândire a cetățeniei Republicii Moldova. Cazul a fost făcut public pe 22 ianuarie, de deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care a criticat noua Lege a cetățeniei. Detalii – AICI.

Pe 26 ianuarie, Ministerul Apărării a respins acuzațiile apărute în spațiul public privind o presupusă încorporare ilegală în Armata Națională. Instituția a precizat că încorporarea nu este condiționată exclusiv de deținerea buletinului de identitate. Potrivit Ministerului, tânărul a fost încorporat în baza certificatului de naștere.

***

Noua Lege a cetățeniei Republicii Moldova a intrat în vigoare pe 24 decembrie 2025. Aceasta a înăsprit procedura de obținere a cetățeniei moldovenești. Acum, solicitanții vor fi obligați să susțină un test de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției, să depună dosarele exclusiv personal, iar verificările vor deveni mai ample și mai riguroase (detalii – AICI).

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

agenția servicii publice, asp, buletin de identitate, legea cetățeniei, Moldova, top

Știri similare

Viață

Ex-vicepreședintele raionului Hîncești, Dumitru Vartic, are statut de bănuit în procesul penal pornit după moartea soției. Copiii familiei vor fi audiați

Video

(VIDEO) În Moldova motorina e ieftină?/ Amenzi pentru mașini cu numere străine/ Fost ambasador, în judecată

Viață

Un proiect cultural al Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros”, s-a transformat într-un bloc de locuit. Investigație RISE

Ana-Maria Dolghii
| 11 martie, 2026
19:31

Asociației „Lăutarii”, care este condusă de dirijorul și deputatul PAS Nicolae Botgros, i-a fost oferit un teren pentru construcția unui „centru internațional folcloric”. Ulterior, i s-a mai permis să ridice și „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. Însă ceea ce pe hârtie s-a numit „centru socio-cultural” s-a dovedit a fi un bloc locativ, iar beneficiarii construcției nu au nicio legătură nici cu „Lăutarii” lui Nicolae Botgros, nici cu domeniul artelor, arată o investigație publicată de RISE Moldova.

La scurt timp după parlamentarele din septembrie 2025, în urma cărora Nicolae Botgros a ajuns deputat pe lista partidului de guvernare, Cristian Rizea l-a acuzat că „Primăria i-a dat un teren să facă un centru cultural-artistic pentru copii. I l-a dat gratuit. (…) Și ce credeți că a făcut Botgros, deputat acum? A făcut blocuri. S-a înhăitat cu un derbedeu și ăla a trântit vreo patru-cinci blocuri pe terenul ăla, i-a dat și lui câteva apartamente”.

În realitate, terenul nu a fost alocat de primărie, iar Botgros nu a primit niciun apartament. Cel puțin nu direct. În schimb, „Lăutarii”, o asociație obștească la care actualul deputat este președinte, a obținut un bloc întreg de aproape 1 500 de metri pătrați.

La acel moment, construcția valora la preț de piață 1,2 milioane de euro, echivalentul a 23 de milioane de lei. Cei care într-un final au devenit beneficiarii construcției nu au nicio legătură cu „Lăutarii” lui Botgros.

Singurul teren pentru construcții pe care îl deține Nicolae Botgros în prezent se află în centrul or. Cahul, între clădirea procuraturii și Palatul de Cultură care îi poartă numele. Are aproape trei ari și l-a obținut în 2006, printr-o decizie a autorităților locale.

Botgros mai deține un apartament de 120 de metri pătrați, care i-a intrat în proprietate în 2008, precum și patru garaje achiziționate în perioada 2007-2009, cu o suprafață cumulativă de 99 de metri pătrați. Toate proprietățile se află în sectorul Ciocana al capitalei.

În același timp, datele oficiale arată că Botgros nu are pe numele său niciun automobil. Dar în prima sa declarație de avere pentru anul 2024, depusă la Autoritatea Națională de Integritate, el a indicat un Mercedes-Benz fabricat în 2023 și cumpărat cu 75 000 de euro.

Botgros s-a retras de la cârma orchestrei odată devenit deputat, însă nu a renunțat și la o altă funcție, deși legea prevede un termen maxim de o lună. Datele oficiale consultate de RISE arată că Botgros este până în prezent administrator al unei asociații obștești cu denumirea aidoma orchestrei pe care a condus-o 50 de ani – Asociația cultural-artistică „Lăutarii”. Aceasta a fost fondată în 2006, are sediul juridic într-un apartament din Chișinău pe care Botgros l-a deținut până în 2011 și „nu are nimic absolut” în comun cu orchestra „Lăutarii”, a dat asigurări însuși maestrul.

În 2007, Asociația cultural-artistică „Lăutarii” a obținut gratuit de la Guvern un teren public de aproape 30 de ari. Terenul se află nu departe de Gara Feroviară din Chișinău și a fost rupt de la Palatul de Cultură a Feroviarilor, în ideea creării unui Centru internațional folcloric „Lăutarii”, „pe modelul deja existent în mai multe județe din România”. Acesta ar fi urmat să includă o școală lăutărească, studio de imprimare audio, cramă-muzeu, precum și spații hoteliere, relatează ZdG.

Pentru construcție, în 2016 a fost semnat un contract cu Estate Invest Company SRL, companie controlată de familia lui Iurie Dîrda, la acel moment deputat din partea Partidului Liberal.

Planul inițial presupunea construcția „unui complex social-cultural cu spații hoteliere”, „pentru artiștii care vin în turnee, dar și pentru artiștii care sunt necăjiți”. Însă jumătate de an mai târziu, în conceptul proiectului prezentat public, au mai apărut și „blocuri locative”.

În pofida mai multor critici publice aduse proiectului, în cele din urmă compania a mers la primărie pentru autorizațiile necesare, dar a fost refuzată. Motivul – construcțiile planificate nu corespund destinației prevăzute în hotărârea Guvernului. Așa, în 2019, intervine Guvernul democratului Pavel Filip. Cu o săptămână înainte de ziua de naștere a lui Botgros, executivul modifică hotărârea din 2007, permițând „lăutarilor” să construiască inclusiv „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”.

Decizia executivului a venit în plină campanie pentru parlamentarele organizate în februarie 2019, precum și a referendumului consultativ privind micșorarea numărului de deputați la 61 de mandate. În acea perioadă, Botgros a fost unul dintre promotorii referendumului inițiat de democrați, precum și al formațiunii.

Odată cu acoperirea legală oferită de hotărârea Guvernului Filip, compania obține autorizațiile necesare pentru „construirea unui obiectiv multifuncțional (social-cultural, spații locative și comerciale)”. Noul complex a fost numit Estate Art Residence: „Atunci când arta se împletește cu natura și confortul”, cum îl lăuda compania de construcții.

La scurt timp, compania a și anunțat vânzarea apartamentelor în proiectul „constituit din două blocuri locative” cu nouă niveluri. În realitate, pe terenul rupt de la Palatul de Cultură al Feroviarilor a mai fost înălțată și o a treia clădire, cu șase nivele. Anume aceasta ar fi trebuit să devină un „centru socio-cultural” despre care s-a anunțat la prezentarea proiectului în 2017.

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Clădirea cu șase nivele s-a dovedit a fi și ea ea un bloc locativ, secționat în 20 de apartamente și două spații comerciale. Blocul însumează o suprafață de aproape 1 500 de metri pătrați și a revenit integral Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros.

Contactați de RISE, reprezentanții companiei de construcții au evitat să se pronunțe pe marginea contractului încheiat cu „Lăutarii”, menționând într-un răspuns că „nu mai gestionează și nu administrează acest imobil”. Nici Nicolae Botgros nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor.

Investigația RISE Moldova poate fi citită aici.