Facebook/Democrația Acasă

Tânăr apatrid, născut în Moldova, nevoit să treacă printr-o procedură birocratică pentru a obține cetățenia. Costiuc: „Lege stupidă”

Un tânăr apatrid din Republica Moldova, în vârstă de 20 de ani, care dorește să obțină cetățenia moldovenească, se confruntă cu proces birocratic complex, impus de noua Lege a cetățeniei. Acesta va trebui să urmeze o procedură care implică, între altele, depunerea unui set de documente și susținerea examenului de cunoaștere a limbii române și prevederilor Constituției. Cazul a fost făcut public de deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care a criticat noua Lege a cetățeniei.

Costiuc a publicat un video în care a prezentat cazul tânărului, care nu a fost documentat de părinți până acum. Tânărul, care s-a născut în Republica Moldova și cunoaște limba română, are doar certificat de naștere și un livret militar.

Parlamentarul l-a însoțit la Agenția Servicii Publice, unde o angajată i-a explicat tânărului procedura necesară pentru obținerea cetățeniei Republicii Moldova. Astfel, acesta trebuie să scrie o autobiografie, să prezinte prezinte cazierul juridic și actele părinților și să susțină examenul de cunoașterea limbii române și prevederilor Constituției. Ulterior, acesta va trebui să se programeze la unul dintre Centrele multifuncționale din Chișinău pentru prestarea serviciilor în materie de cetățenie și în circa un an ar urma să o obțină.

„Până la 18 ani, dacă părinții veneau să documenteze copilul, nu avea să fie niciun impediment. El automat se socoate cetățean al Republicii Moldova dintr-un părinte cetățean al Republicii Moldova, până la 18 ani. Asta este stipulat în legea precedentă a cetățeniei și în legea prezentă care a intrat în vigoare. Dacă după 18 ani copilul nu a fost documentat, nu i s-a determinat cetățenia, atunci deja iată conform legii noi. Fix așa a fost și precedenta”, a precizat funcționara ASP.

Vasile Costiuc a criticat actuala Lege a cetățeniei și a anunțat că fracțiunea parlamentară „Democrația Acasă” va propune amendamente la aceasta.

„Noi o să venim, la rândul nostru, cu modificările necesare la această lege stupidă. Ca toți care sunt născuți aici, indiferent că au trecut de 18 ani, să poată să-și ia cetățenia fără procedurile acestea birocratice”, a spus parlamentarul.

Noua Lege a cetățeniei Republicii Moldova a intrat în vigoare pe 24 decembrie 2025. Aceasta a înăsprit procedura de obținere a cetățeniei moldovenești. Acum, solicitanții vor fi obligați să susțină un test de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției, să depună dosarele exclusiv personal, iar verificările vor deveni mai ample și mai riguroase (detalii – aici).

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: