www.dw.com

Legea privind „agenții străini” din Georgia, adoptată în lectură finală. Președinta ar urma să aplice veto

Parlamentul Georgiei a adoptat în lectură finală proiectul de lege „privind transparența influenței străine”, în cadrul ședinței plenare din 14 mai. Documentul, care este elaborat de deputați din partidul de guvernământ „Visul Georgian”, a fost adoptat pe fonul protestelor masive din capitala țării, Tbilisi, care continuă și la această oră. 

După ce au avut loc schimburi de replici acide și o bătaie din cauza proiectului de lege „privind transparența influenței străine”, documentul a fost adoptat în a treia lectură – cea finală. 84 de deputați au votat pentru inițiativa legislativă, iar 30 – contra.

Între timp, mii de oameni continuă să protesteze împotriva proiectului de lege în fața Parlamentului de la Tbilisi. Sediul legislativului a fost înconjurat cu un gard de metal. Forțele de ordine încearcă să disperseze mulțimea, iar mai multe persoane au fost reținute deja. Numărul exact nu a fost făcut public, deocamdată, de autorități, scrie Paper Kartuli.

Precizăm că, în urmă cu două zile, președinta Georgiei Salome Zurabașvili, care se află în opoziție față de „Visul Georgian”, a declarat că va aplica veto pe proiectul de lege, dacă acesta va fi adoptat.

Legea privind „agenții străini” din Georgia

Proiectul de lege „privind transparența influenței străine” – numită inițial „legea agenților străini” – a fost înregistrat în parlamentul Georgiei repetat de partidul de guvernământ „Visul Georgian” pe 8 aprilie 2024. Reprezentanții partidului au declarat că inițiativa a fost introdusă cu același text ca și proiectul de lege, care a fost retras în primăvara lui 2023, după proteste.

Proiectul prevedea crearea unui registru al „agenților străini”, care să indice toate persoanele juridice fără scop lucrativ și instituțiile media finanțate din străinătate cu peste 20%. Aceștia vor fi obligați să publice un raport financiar anual. În noua versiune a proiectului de lege s-a decis înlocuirea termenului „agent de influență străină” cu „o organizație care urmărește interesele unei puteri străine”. 

Criticii inițiativei legislative cerd că acesta este o copie a legii ruse privind „agenții străini”. Guvernul georgian a respins orice comparație a proiectului cu legislația rusă.

***

În decembrie 2023, Georgia a obținut statut de țară candidat la Uniunea Europeană. Pe 25 aprilie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție, în care se menționează că Georgia nu va putea începe negocierile de aderare la UE, dacă legea privind „agenții străini” va intra în vigoare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reprezentantul Rusiei la OSCE acuză Chișinăul de „epurare politică”: „Opriți persecutarea opoziției”

Reprezentantul permanent al Rusiei în Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Maksim Buiakevici, a acuzat autoritățile de la Chișinău că ar desfășura o „epurare a spațiului public de orice formă de disidență” și ar încerca „să elimine din competiția electorală potențialii adversari politici ai guvernării”. Declarațiile au fost făcute pe 24 iulie, în cadrul ședinței Consiliului Permanent al OSCE, dar un comunicat despre eveniment a fost publicat pe pagina Ministerului rus de Externe pe 30 iulie.

Asistăm din nou la încercarea unor țări de a folosi tribuna Consiliului Permanent pentru a spăla imaginea guvernului condus de Maia Sandu și a justifica abuzurile sale, îndreptate în primul rând spre lichidarea oricărei forme de disidență în țară. Scopul pașilor întreprinși de Chișinău este evident – pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare, să curețe câmpul politic de potențialii concurenți”, a declarat oficialul rus.

Buiakevici a invocat cazul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, și ai deputaților Marina Tauber și Alexandr Nesterovschi, despre care spune că ar fi victime ale unor „represalii politice”.

Oficialul rus a mai acuzat autoritățile de la Chișinău, că „prin unele reforme, ar concentra puterea în mâinile lor”, făcând referire la proiectul de consolidare a atribuțiilor Consiliului Suprem de Securitate și trecerea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării în subordinea Preşedinţiei, pe care îl numește „instrument de represiune politică”.

Diplomatul rus a mai acuzat utoritățile de la Chișinău că urmăresc „instituirea un control total asupra spațiului informațional”.

Totodată, Buiakevici a insistat că soluționarea conflictului transnistrean este posibilă doar în formatul de negocieri „5+2”, sugerând că „încercările de a rezolva problemele sistemice din țară prin integrarea în UE sunt sortite eșecului”.

„Declarațiile Chișinăului despre progresele în calea reformelor pentru integrarea europeană par pur și simplu batjocoritoare. Toată lumea știe ce preț a plătit Ucraina pentru aceasta. Promovarea agresivă a intereselor neocoloniale ale capitalelor occidentale în țările pe care încearcă să le fixeze ca „teritorii de linia întâi” în confruntarea cu Rusia duce întotdeauna la consecințe tragice. În cazul Moldovei, acest lucru se suprapune și cu revanșismul istoric al unor state UE. Un „cocktail” periculos.

Suntem nevoiți să cerem din nou Chișinăului să oprească persecutarea politică a opoziției, să se abțină de la acțiuni care încalcă obligațiile în domeniul drepturilor omului și al libertăților democratice. Facem apel la apărătorii guvernului Maia Sandu din rândul statelor membre OSCE să înceteze să acopere sfidarea demonstrativă a normelor și principiilor Organizației noastre”, a mai declarat oficialul rus.

NewsMaker a solicitat comentarii atât de la Guvern, cât și de la Președinție, referitor la aceste acuzații. La momentul publicării știrii, nu am primit un răspuns.

***

Amintim că în iunie, Parlamentul Republicii Moldova a votat un proiect de lege care oferă Consiliului Suprem de Securitate (CSS) statutul de „organ central de coordonare și decizie în domeniul securității naționale”.

Ulterior, în iulie, Legislativul a decis ca Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării să fie reorganizat și transferat în subordinea directă a Președinției. Instituția va purta o nouă denumire – Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării.

***

Amintim că, în aprilie 2024, Procuratura Anticorupție a trimis în instanța de judecată cauza împotriva Evgheniei Guțul. Conform procurorilor, Guțul – activând în cadrul Departamentului de monitorizare, planificare și control al ex-Partidului „ȘOR” – a introdus sistematic bani de contrabandă în Moldova, preponderent din Rusia, în perioada 2019-2022. De asemenea este învinuită că a coordonat activitatea unor Oficii Teritoriale ale ex-Partidului „ȘOR”, fiind responsabilă de verificarea, confirmarea listelor și remunerarea participanților la protestele organizate la Chișinău de fosta formațiune. Astfel, prin această activitate, Guțul ar fi acceptat finanțarea ex-partidului din partea unei grupări criminale organizate cu 42,4 milioane de lei.

Acuzații similare au fost înaintate și împotriva Svetlanei Popan. Potrivit actului de acuzare, în perioada septembrie-noiembrie 2022, aceasta a acceptat cu bună știință 9,7 milioane de lei de la o grupare criminală organizată. Mijloacele financiare ar fi fost utilizate pentru a achita protestatarii ex-partidului, precum și salarii necontabilizate (în plicuri) membrilor de oficii teritoriale.

***

Procurorii anticorupție cer 13 ani de închisoare pentru deputata Marina Tauber, acuzată de finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”. Aceștia solicită, totodată, anunțarea în căutare a parlamentarei, care a părăsit Republica Moldova acum aproximativ șase luni și nu a mai revenit.

Marina Tauber este cercetată pe cinci capete de acuzate – falsificarea rapoartelor privind finanțarea campaniei electorale și a partidului politic, acceptarea finanțării ilegale din partea unui grup criminal organizat, precum și amestecul în înfăptuirea justiției.

Deputata a părăsit Republica Moldova pe 7 ianuarie 2025, prin Aeroportul Chișinău, cu destinația Istanbul. Plecarea a avut loc chiar înaintea unei ședințe de judecată în dosarul respectiv. De atunci, Tauber nu s-a mai întors în țară. Ea se declară nevinovată și spune că dosarul în care este învinuită ar fi fost pornit la „comandă politică”.

***

Deputatul neafiliat Alexandr Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare dosarul în care este învinuit de corupere pasivă în proporții deosebit de mari și pregătirea finanțării partidelor politice din partea unui grup criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Sentința a fost pronunțată pe 19 martie de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Instanța l-a recunoscut vinovat pe Alexandr Nesterovschi de corupere pasivă în proporții deosebit de mari, în interesul unui grup criminal organizat și pregătirea finanțării partidelor politice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: