LG: Uscătorul de rufe LG – soluția ideală pentru uscarea hainelor

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că unii politicieni preferă să transforme subiectul închiderii școlilor într-un instrument de manipulare. „Adevărul este că deciziile sunt luate de consilierii raionali din toate partidele, reieșind din realitățile demografice și din dorința de a asigura copiilor acces la o educație de calitate”, a adăugat ministrul. Precizările au fost făcute în contextul unei analize realizate de Ziarul de Gardă, care a arătat că, în ultimii cinci ani, peste 50 de instituții de învățământ au fost închise sau reorganizate. Totodată, publicația a prezentat și lista partidelor care domină consiliile raionale ce au votat aceste decizii.

Ziarul de Gardă a scris că, în ultimii cinci ani, peste 50 de instituții de învățământ din Republica Moldova au fost închise sau reorganizate. În 2020 și 2021 au fost închise câte cinci instituții. Potrivit sursei citate, situația s-a schimbat brusc în 2022, când deciziile raionale au accelerat reorganizarea unităților școlare mici. Astfel, în 2022 au fost închise 13 instituții. Tendința s-a menținut și în 2023, când au fost închise zece școli, iar în 2024 numărul acestora a ajuns din nou la 13. În 2025, alte șase școli au fost închise.

Analiza publicației a arătat că Partidul Socialiștilor domină lista consiliilor raionale care au votat pentru închiderea școlilor în ultimii cinci ani. În această perioadă, 14 consilii raionale cu majoritate PSRM au aprobat decizii de închidere, fiind urmate de cele controlate de PAS – 11 la număr. Blocul ACUM a fost responsabil pentru 5 astfel de decizii, PDM – pentru 2, iar Partidul Nostru – pentru o decizie. În restul cazurilor, închiderile au fost decise de consilii cu componențe mixte, fără o majoritate politică clară.

„Datele arată că închiderea școlilor este un fenomen mult mai larg, transpartinic, care se manifestă în raioane conduse de partide diferite, inclusiv de cele care promovează acum narațiunea că „guvernarea închide școlile””, se arată în analiza publicației. Totodată, se precizează că deciziile privind închiderea sau reorganizarea școlilor aparțin consiliilor raionale, nu Guvernului.

Comentariul ministrului Educației

„Adevărul este că deciziile privind rețeaua școlară sunt luate de consilierii raionali din toate partidele, reieșind din realitățile demografice și din dorința de a asigura copiilor acces la o educație de calitate. Cu toate acestea, unii politicieni preferă să transforme acest subiect într-un instrument de manipulare, speculând cu emoțiile părinților și ignorând situația reală din școli”, a scris ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, pe Facebook.

Potrivit lui Perciun, „consolidarea rețelei școlare nu trebuie politizată”.

„Suntem în așteptarea momentului în care vreun deputat socialist își va trimite copilul la o instituție unde un singur profesor este nevoit să predea șase discipline. În multe localități, aceasta este realitatea dură – nu o poveste de campanie electorală. Consolidarea rețelei școlare nu trebuie politizată. Copiii nu pot fi transformați în prizonierii intereselor politice ale celor care, în fond, nu manifestă preocupare autentică pentru calitatea studiilor, ci doar pentru capitalul politic pe care îl pot obține. Educația are nevoie de soluții responsabile, nu de scandaluri fabricate. Copiii noștri merită școli moderne, profesori bine pregătiți și un sistem educațional care să le ofere cu adevărat șanse pentru viitor”, a mai declarat ministrul.

***

Amintim că, pe 26 noiembrie, Partidul Socialiștilor a cerut instituirea unui moratoriu asupra închiderii școlilor. Solicitarea a venit la câteva zile după ce Consiliul Raional Florești a decis să închidă cinci instituții de învățământ. Socialiștii au calificat această decizie drept „o greșeală strategică” și „un proces de lichidare a educației în mediul rural”.

Cu o zi înainte, ministrul Educației, Dan Perciun, a declarat la Rlive că, la nivelul consiliilor raionale, deciziile privind reorganizarea instituțiilor de învățământ sunt luate, de regulă, prin consultarea mai multor partide, iar reprezentanții locali abordează aceste probleme mult mai pragmatic decât se vehiculează la tribuna Parlamentului sau în mass-media din Chișinău.