Andrei Mardari/NM

Liberalii din CMC îi cer lui Ceban să retragă autorizația pentru protestul lui Șor din fața Parlamentului. „O bătaie de joc”

Fracțiunea Partidului Liberal (PL) din cadrul Consiliului Municipal Chișinău (CMC) îi cere primarului general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, să retragă autorizația pentru protestul cu corturi din fața Parlamentului, organizat de deputatul fugar Ilan Șor. PL susține că oamenii care manifestează din 18 septembrie ar fi, de fapt, folosiți, pentru a crea destabilizare și provocări.

„Oamenii sunt folosiți pentru a face tot felul de provocări. (…) Nu există niciun spirit protestatar azi. Fracțiunea PL din CMC cere primarului să retragă autorizația pentru așa-numitul protest. Protest și revoluție cu karaoke nu poate fi. Ceea ce se întâmplă acolo e o provocare prin care se vede mâna serviciilor secrete, în special a celor ruse. E o bătaie de joc”, a declarat consilierul municipal din partea PL, Ion Cebanu, în cadrul ședinței CMC de azi, 28 septembrie.

„Nu trebuie să acuzați oamenii din Republica Moldova și să îi deziceți de dreptul constituțional de a protesta împotriva prețurilor ridicate”, a declarat, în replică, vicepreședintele fracțiunii municipale a Partidului „ȘOR”, Dinari Cojocaru.

Amintim că mii de simpatizanți și membri ai Partidului „ȘOR”, condus de deputatul fugar Ilan Șor, s-au adunat pe 18 septembrie în fața Președinției. Manifestanții au scandat lozinci împotriva președintei Maia Sandu și a Guvernului Gavrilița, cerând demisia conducerii de vârf a țării și declararea alegerilor parlamentare și prezidențiale anticipate. Atunci, fruntașii formațiunii politice au declarat proteste continue în fața Parlamentului, până când guvernarea nu va da curs revendicărilor înaintate. În acest sens, Partidul „ȘOR” a instalat zeci de corturi în fața Legislativului, de unde protestează deja a 11 zi la rând.

La rândul lor, PAS – partid aflat la guvernare – a precizat într-un comentariu pentru NM că nu intenționează să renunțe la guvernare. Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a declarat că Șor ar organiza manifestațiile din „bani murdari”. În context, formațiunea politică aflată la guvernare a cerut autorităților de drept să investigheze proveniența banilor.

Precizăm în context că Poliția a reclamat, pe 25 septembrie, un comportament „antisocial” al protestatarilor care și-au instalat corturi în fața Parlamentului Republicii Moldova, la comanda Partidului „ȘOR”. Aceștia sunt acuzați că ar bloca trecerea pentru pietoni, ar fuma în locuri nepermise sau ar arunca deșeurile în locuri publice. Poliția a anunțat atunci că a sesizat Primăria Chișinău în legătură cu neregulile admise de manifestanții lui Șor, însă așa și nu ar fi fost luate măsuri în acest sens. Mai mult, Poliția a anunțat atunci că a solicitat intervenția Primăriei mun. Chișinău pentru a recomanda organizatorilor modificarea condițiilor de desfășurare a întrunirii declarate privind locul, forma, ora de desfășurare a întrunirii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: