The Kyiv Independent

Lideri europeni, declarație după întâlnirea Trump-Putin: „Vom face mai mult pentru a menține Ucraina puternică”

Opt lideri europeni, care au avut o discuție telefonică cu președintele SUA, Donald Trump, după întâlnirea acestuia cu omologul rus, Vladimir Putin, la care a fost discutată invazia rusă din Ucraina, au publicat o declarație comună. Aceștia au menționat că Ucraina trebuie să aibă „garanții de securitate solide” pentru a-și apăra eficient suveranitatea și integritatea teritorială, să nu-i fie impuse limitări în privința armatei sale, iar Rusia să nu aibă dreptul să-i împiedice drumul spre aderarea la UE și NATO. Semnatarii au subliniat că vor continua să sprijine statul ucrainean și vor consolida presiunea asupra Federației Ruse, inclusiv prin sancțiuni.

Declarația a fost semnată de președintele Franței, Emmanuel Macron, prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, premierul Marii Britanii, Keir Starmer, președintele Finlandei, Alexander Stubb, prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Liderii europeni au subliniat că, în timpul conversației cu Donald Trump, au salutat eforturile acestuia de a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de a obține o pace justă și durabilă.

Este clar pentru noi că Ucraina trebuie să aibă garanții de securitate solide pentru a-și putea apăra eficient suveranitatea și integritatea teritorială. Salutăm declarația președintelui Trump conform căreia SUA sunt pregătite să ofere garanții de securitate. Coaliția Doritorilor este gata să joace un rol activ. Nu trebuie impuse limitări asupra forțelor armate ale Ucrainei sau asupra cooperării acesteia cu țări terțe. Rusia nu poate avea drept de veto asupra parcursului Ucrainei către UE și NATO. Ucraina va lua decizii cu privire la propriul teritoriu. Granițele internaționale nu trebuie schimbate prin forță”, se arată în declarație.

De asemenea, semnatarii au reiterat că vor continua să sprijine Ucraina.

Suntem hotărâți să facem mai mult pentru a menține Ucraina puternică, în vederea obținerii încetării luptelor și a unei păci juste și durabile. Atâta timp cât uciderile din Ucraina continuă, suntem pregătiți să menținem presiunea asupra Rusiei. Vom continua să consolidăm sancțiunile și măsurile economice mai largi pentru a pune presiune asupra economiei de război a Rusiei până la obținerea unei păci juste și durabile. Ucraina poate conta pe solidaritatea noastră de neclintit, pe măsură ce lucrăm pentru o pace care să protejeze interesele vitale de securitate ale Ucrainei și ale Europei”, au mai spus aceștia.

Amintim că, pe 15 august, Donald Trump și Vladimir Putin s-au întâlnit la baza militară Elmendorf-Richardson din orașul Anchorage, statul Alaska, SUA. Cei doi șefi de stat au discutat despre invazia rusă din Ucraina, însă acestea s-au încheiat fără să se fi ajuns la o înțelegere privind o încetare a focului, pe care liderul de la Casă Albă intenționa să o obțină în urma întrevederii.

După summit-ul din Alaska, Trump a discutat la telefon cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, timp de o oră. Apoi, conversației s-au alăturat Emmanuel Macron, Donald Tusk, Alexander Stubb, Keir Starmer, Friedrich Merz, Giorgia Meloni, Ursula von der Leyen și Antonio Costa. În urma apelului, Vladimir Zelenski a anunțat că a fost invitat de Trump la Washington, iar vizita urmează să aibă loc pe 18 august. Liderul de la Kiev a menționat că, în timpul deplasării în SUA, va vorbi cu Trump despre „toate detaliile privind oprirea omorurilor și a războiului”.

Ulterior, Donald Trump a publicat un mesaj pe platforma Truth Social în care a menționat că atât întâlnirea sa cu Putin, cât și discuția telefonică cu Vladimir Zelenski și liderii europeni au decurs „foarte bine”. El a mai spus că „cea mai bună” cale de a opri războiul din Ucraina este să fie încheiat din start un acord de pace decât un armistițiu mai întâi. Acest lucru pare să fi marcat o schimbare de poziție, întrucât până acum liderul de la Casa Albă insista asupra unei încetări imediate a focului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Coaliția Civică pentru Alegeri, declarație după scrutinul din 28 septembrie: a fost „parțial liber” și „parțial corect”

Alegerile parlamentare din 28 septembrie au fost „parțial libere” și „parțial corecte”. Constatarea aparține Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC), formată dintr-o rețea de organizații neguvernamentale care monitorizează procesele electorale din țara noastră de peste două decenii.

Potrivit CALC, scrutinul parlamentar s-a desfășurat „într-un climat complex, caracterizat de polarizare socială și politică accentuată, precum și tentative de influență externă ce se înscriu în tiparele războiului hibrid, inclusiv prin utilizarea extensivă a instrumentelor de manipulare informațională și corupere a alegătorilor”.

Coaliția precizează că, în pofida acestui „fond tensionat”, procesul electoral a fost administrat „profesionist” de către Comisia Electorală Centrală, în termenii prevăzuți de lege. CALC a remarcat, de asemenea, o mobilizare „semnificativă” a autorităților în jurul combaterii finanțării netransparente și a corupției electorale.

„Instituțiile statului au demonstrat reziliență la interferențele externe, iar cetățenii au participat activ la vot, atât în țară, cât și peste hotare, contribuind astfel semnificativ la protejarea integrității procesului democratic”, precizează CALC în declarația emisă pe 2 octombrie.

***

Republica Moldova a organizat pe 28 septembrie alegeri parlamentare. Scrutinul a avut loc  pe fundalul unor tentative de corupere a alegătorilor, campanii de dezinformare și încercări de perturbare a procesului electoral, inclusiv prin alerte cu bombă atât pe teritoriul țării, cât și peste hotare. Detalii – AICI.

Conform rezultatelor preliminare, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) ar putea obține 55 de mandate – suficiente pentru a guverna de unul singur și în următorii patru ani. Pe locul doi se află Blocul Patriotic, căruia ar urma să îi revină 26 de mandate, blocul „Alternativa” – 8, iar Partidul Nostru și Democrația Acasă – câte 6 mandate.

În reacția sa oficială, Uniunea Europeană a salutat rezultatul alegerilor parlamentare din Republica Moldova și a condamnat atacurile hibride „neobosite” ale Rusiei, menite să submineze statul de drept și procesul democratic în țara noastră. UE a lăudat, totodată, moldovenii pentru „determinarea lor de a rezista ingerinței maligne a Moscovei”, iar instituțiile statului – pentru forturile de a asigura integritatea alegerilor, „în pofida manipulării și presiunii externe susținute”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: