Facebook/Cristina Gherasimov

Liderii UE susțin avansarea procesului de aderare al R. Moldova „când sunt îndeplinite condițiile”. Reacții la Chișinău

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au invitat Consiliul Uniunii Europene să treacă la următoarele etape în procesul de aderare al Republicii Moldova, prin deschiderea grupurilor tematice, „atunci când sunt îndeplinite condițiile”. Această concluzie a fost adoptată la Summitul Consiliului European din 26 iunie. În document, Consiliul European felicită Republica Moldova „pentru ritmul reformelor sale legate de aderare și progresele semnificative înregistrate”. Președinta Maia Sandu a salutat concluziile Consiliului European, menționând că apreciază recunoașterea progreselor noastre în materie de reforme.

Concluziile Consiliului European

La reuniunea din 26 iunie, Consiliul European a adoptat mai multe concluzii, unele dintre ele vizând Republica Moldova.

„Consiliul European așteaptă cu interes primul summit Republica Moldova-UE care va avea loc la 4 iulie 2025 și reiterează sprijinul ferm al Uniunii Europene pentru suveranitatea, integritatea teritorială, reziliența și dezvoltarea economică a Republicii Moldova”, se arată în punctul dedicat țării noastre.

Totodată, liderii europeni au declarat că „Uniunea Europeană va continua să colaboreze îndeaproape cu Republica Moldova pentru a consolida reziliența și stabilitatea acestei țări care se confruntă cu activități de destabilizare persistente desfășurate de Rusia, inclusiv atacuri hibride, menite să submineze instituțiile democratice ale țării”.

„Consiliul European reiterează sprijinul ferm al Uniunii Europene pentru Republica Moldova în cadrul procesului său de aderare. Consiliul European felicită Republica Moldova pentru ritmul reformelor sale legate de aderare, salută progresele semnificative înregistrate și încurajează Republica Moldova și Comisia să intensifice lucrările în cadrul procesului de aderare. Consiliul European invită Consiliul să treacă la următoarele etape în procesul de aderare în concordanță cu abordarea bazată pe merit, fiind deschise grupuri tematice atunci când sunt îndeplinite condițiile. Acesta ia act de evaluarea Comisiei potrivit căreia grupul tematic al elementelor fundamentale este gata să fie deschis”, se mai arată în declarația Consiliului European.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Reacții la Chișinău

„Salut cu căldură concluziile Consiliului European, care reafirmă sprijinul ferm pentru suveranitatea, reziliența și parcursul european al Moldovei. Apreciem recunoașterea progreselor noastre în materie de reforme și rămânem angajați în construirea unui viitor european pentru toți moldovenii”, se arată în mesajul președintei Maia Sandu.

„Mulțumim celor 27 de lideri de state care au reiterat ieri, în cadrul reuniunii Consiliului European, sprijinul ferm al UE pentru parcursul european al Republicii Moldova, au felicitat țara noastră pentru ritmul reformelor legate de aderare și au invitat Consiliul să treacă la următoarea etapă în procesul de negocieri, subliniind că Moldova este gata de deschiderea primului grup de capitole privind valorile fundamentale. Este o recunoaștere fără precedent a eforturilor noastre și un semnal important că, în parcursul său european, Moldova se bucură de susținerea plenară a tuturor celor 27 de state membre ale UE”, a spus viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov.

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, alături de Ucraina, în iunie 2022, iar aprobarea Consiliului European pentru deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024.

În mai 2025, Guvernul de la Chișinău a aprobat Programul Național de Aderare la UE pentru perioada 2025–2029, care urmărește pregătirea Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană. Documentul vizează 33 de capitole de negociere, grupate în șase clustere tematice, și prevede transpunerea a peste 3 000 de acte ale UE prin aproape 1 800 de măsuri legislative și peste 1 000 de acțiuni de implementare.

Pe 4 iunie 2025, premierul Dorin Recean și membri ai Guvernului au participat la Bruxelles la cea de-a noua reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova – UE. Evenimentul a vizat evaluarea progreselor înregistrate de Moldova în parcursul său european. Atunci, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a anunțat că Republica Moldova a îndeplinit toate condițiile necesare pentru deschiderea primelor clustere de negociere cu UE.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Мардарь / NewsMaker

„Un pas înapoi în relația Chișinău-Comrat” vs „o decizie absolut necesară”: reacții la decizia Curții Constituționale privind Găgăuzia

„Decizia Curții Constituționale era previzibilă”, „o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze”, „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză”, „un pas înapoi în relațiile dintre Chișinău și Comrat” sau „o decizie absolut necesară” – sunt câteva dintre reacțiile la hotărârea din 9 iulie prin care Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile ce permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să formeze organul electoral local și să participe la aprobarea subdiviziunilor teritoriale ale poliției, Serviciului de Informații și Securitate și Direcției Justiției din Găgăuzia. Unele reacții au inclus acuzații la adresa partidului de guvernare, iar NewsMaker a solicitat comentarii. Vă prezentăm o sinteză a reacțiilor apărute după decizia Curții.

Lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a declarat că „PAS distruge Găgăuzia și dezbină Republica Moldova”. „Pentru a-și atinge obiectivele politice, este gata să umilească un întreg popor și să anuleze peste 30 de ani de dialog dintre Chișinău și Comrat”, a adăugat Vlah, în contextul deciziei Curții Constituționale.

Doctorul în drept și conferențiar la Universitatea de Stat din Comrat, Igor Ianac, a declarat că „decizia Curții Constituționale, bazată pe principiul unității materiei constituțional-juridice, era previzibilă”. „Totuși, rolul nostru acum este să oferim o evaluare riguros fundamentată științific tuturor acțiunilor și deciziilor care au precedat acest rezultat. Dreptul nu tolerează improvizația. Analiza critică a parcursului legislativ este singura cale spre o autonomie responsabilă și stabilă”, a adăugat acesta.

Partidul Socialiștilor a declarat că „decizia Curții Constituționale reprezintă o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze și ale statalității Republicii Moldova”. „Sub pretextul „armonizării legislației cu Constituția”, autoritățile Republicii Moldova privează în mod sistematic poporul găgăuz de dreptul la o autoadministrare reală. (…) Actualul regim de guvernare a ales definitiv calea construirii unui „stat unitar” în cel mai negativ sens al acestui concept, în care drepturile regiunilor sunt ignorate, iar orice opinie diferită este suprimată prin intermediul instituțiilor politice obediente. (…) Vom utiliza toate mijloacele legale parlamentare și politice de care dispunem pentru a împiedica punerea în aplicare a acestor inițiative antistatale”, a adăugat partidul.

Potrivit fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, „Curtea Constituțională a pronunțat una dintre cele mai importante hotărâri din ultimii ani”. „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză și nici nu i-a restrâns competențele legitime. Ea a reafirmat un principiu fundamental al oricărui stat unitar: Autonomia poate administra propriile interese, dar nu poate controla instituțiile prin care statul își exercită suveranitatea – acesta este, de fapt, argumentul central al hotărârii”, a comunicat Tănase.

Deputata comunistă, Diana Caraman, a spus că „decizia Curții Constituționale care limitează competențele Găgăuziei provoacă o îngrijorare serioasă și condamnare”. „Este vorba nu doar despre anumite proceduri, ci despre garanțiile statutului juridic special și principiile relațiilor dintre centru și autonomie. Orice modificare a echilibrului existent al competențelor trebuie să consolideze statul, și nu să creeze noi linii de tensiune. Respectarea statutului Găgăuziei, dialogul și respectarea strictă a legii reprezintă condiții necesare pentru unitatea RM”, a adăugat aceasta.

Partidul Liberal a declarat că salută decizia Curții Constituționale. „Era absolut necesară pentru a reafirma unul dintre principiile fundamentale ale statului și pentru a restabili claritatea juridică. Autonomia acordată UTA Găgăuzia, cel puțin la nivel declarativ, a avut ca scop protejarea și promovarea culturii, limbii și tradițiilor găgăuze, nu subminarea suveranității Republicii Moldova și nici transformarea regiunii într-un factor de destabilizare. (…) Curtea Constituțională a confirmat că autonomia nu poate depăși limitele stabilite de Constituție și de lege, iar competențele autorităților din regiune nu pot intra în conflict cu cele ale instituțiilor centrale”, a comunicat partidul.

Fostul deputat, Petru Vlah, a spus că „decizia de astăzi a Curții Constituţionale, care a declarat neconstituționale prevederile din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (…) era previzibilă”. „Cred că decizia Curții Constituţionale este mai degrabă un pas înapoi decât un pas înainte în relațiile dintre Chișinău și Comrat”, a mai spus acesta.

Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, în prezent – deputat „Alternativa”, a declarat că „timp de peste treizeci de ani, soluționarea pașnică a conflictului din sudul țării și crearea autonomiei Găgăuze au fost considerate una dintre puținele realizări incontestabile ale Republicii Moldova”. „Autonomia găgăuză a devenit un element fundamental și un simbol al statalității Republicii Moldova. Ea trebuia să devină modelul pentru soluționarea conflictului transnistrean. Nu cred că restrângerea competențelor Găgăuziei va consolida statalitatea Republicii Moldova sau va fi în concordanță cu principiile integrării europene a țării noastre. Dar cel mai grav e că acesta este un semnal extrem de negativ pentru Transnistria”, a spus acesta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: