Politică

Lilia Dabija pleacă de la Guvern, deși după demiterea din funcția de ministru i s-a propus cea de secretar de stat

Mihaela Conovali
| 19 iulie, 2023
11:09

Ex-ministra Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Lilia Dabija a fost numită în funcția de secretar general al Ministerului, ca ulterior să-și înceteze raporturile de serviciu în baza cererii de demisie. Potrivit deciziei Guvernului, Dabija a fost reîncadrată în funcția de secretar general din data de 17 iulie, după ce Spînu a preluat conducerea Ministerului. Iar din 19 iulie, Dabija și-a încheiat activitatea în baza cererii de demisie.

În cadrul ședinței Guvernului din 19 iulie, ministrul Andrei Spînu a propus membrilor Guvernului să accepte „reîncadrarea Liliei Dabija în funcția de secretar general al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din data de 17 iulie 2023 și conform procedurii în baza cererii de demisie se încetează raporturile de serviciu ale doamnei Lilia Dabija din funcția de secretar general al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din data de 19 iulie 2023”.

„Eu personal vreau să-i mulțumesc doamnei Dabija pentru efortul care a fost făcut la Ministerul Infrastructurii timp de doi ani și în mod special – în ultimele luni, când a asigurat buna funcționare a Ministerului și a făcut tot posibilul ca acele proiecte inițiate să fie continuate și duse unele la bun sfârșit. Doamna Dabija, conform celor menționate, se reîncadrează în funcția de secretar general și în baza cererii se încetează raporturile de serviciu”, a menționat Spînu.

„Vreau și eu să-i mulțumesc colegii noastre Dabija. A muncit cu mult suflet aici în cabinetul de miniștri a avut și un rol în dezvoltarea politicilor publice în domeniul infrastructurii”, a declarat premierul Dorin Recean.

Tot la ședința Guvernului au fost numiți doi secretari la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ana Mardare și Mircea Pascaluță. Potrivit reprezentanților Ministerului Infrastructurii, Mardare a deținut, în perioada august 2021 – februarie 2023, funcția de secretar de stat în domeniul dezvoltare regională. Iar Păscăluță a deținut funcția de secretar de stat, în domeniul transporturilor, la Ministerul Infrastructurii. De asemenea, acesta a activat în cadrul Direcției reglementării la Autoritatea Aeronautică Civilă.

***

Lilia Dabija a preluat funcția de ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în februarie 2023, după ce în fruntea Guvernului a venit premierul Dorin Recean. Anterior, din decembrie 2021, Dabija a deținut funcția de secretar general al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. De asemenea, Lilia Dabija a activat ca expert în cadrul mai multor organizații internaționale printre care Banca Mondială, Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Corporația Financiară Internațională (IFC), Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) etc.

Lilia Dabija a intrat în atenția publicului larg după ce a declarat, în cadrul unei emisiuni televizate, că este luată în calcul posibilitatea unei noi concesionări a Aeroportului Internațional Chișinău. Ulterior, aceasta a declarat că a fost înțeleasă greșit.

Pe 14 iulie, premierul Dorin Recean a anunțat remanieri guvernamentale. Trei miniștri și-au depus demisia: Ana Revenco – de la Ministerul Afacerilor Interne, Anatolie Topală – de la Ministerul Educației și Cercetării și Lilia Dabija – de la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. În locul Liliei Dabija, la minister a revenit din nou Andrei Spînu.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

andrei spînu, cerere de demisie, Dorin Recean, guvern, Lilia Dabija, reîncadrată, top

Știri similare

Viață

Comunitatea romă din Republica Moldova are un nou lider. Robert Cerari, ales baron

Viață

Cum va fi marcată Ziua Independenței la Chișinău? Guvernul a publicat programul evenimentelor

Externe

Noi tensiuni comerciale între Washington și Ottawa. Trump impune taxe de 50% pentru importuri din Canada

Ana-Maria Dolghii
| 22 august, 2026
14:36

Statele Unite ale Americii au impus, în noaptea de 21 spre 22 august, taxe vamale de 50% pentru mai multe categorii de produse importate din Canada, în valoare totală de aproximativ 20 de miliarde de dolari. Potrivit AFP, măsura va afecta circa 5,5% din exporturile canadiene către piața americană. Noile tarife au intrat în vigoare după ce Washingtonul și Ottawa nu au reușit să ajungă la un nou acord comercial în cadrul unor negocieri desfășurate timp de trei zile în capitala SUA.

Canada a fost reprezentată la discuții de ministrul responsabil pentru relațiile comerciale cu Statele Unite, Dominic LeBlanc, iar partea americană de reprezentantul pentru comerț, Jamieson Greer. După încheierea negocierilor din 21 august, Greer a declarat, în cadrul unui briefing la Casa Albă, că „Canada a refuzat să finalizeze acordul comercial în condițiile convenite la începutul acestei săptămâni”.

Potrivit BBC, Washingtonul era dispus să reducă taxele pentru oțelul și aluminiul canadian de la 50% la 25%, iar pentru automobile de la 25% la 15%. În schimb, Ottawa ar fi trebuit să permită din nou comercializarea băuturilor alcoolice americane pe piața canadiană.

Reuters, citând un oficial de rang înalt din administrația președintelui Donald Trump, scrie că oferta americană ar fi oferit Canadei cele mai avantajoase condiții tarifare dintre toți marii exportatori care livrează produse pe piața SUA. Totuși, autoritățile canadiene au cerut concesii suplimentare, inclusiv reduceri mai mari ale taxelor pentru oțel, aluminiu, automobile și cherestea. Același oficial a precizat că, după intrarea în vigoare a noilor tarife, nu este prevăzută reluarea negocierilor.

Mark Carney: Modificările propuse de SUA au fost „nedrepte”

Pe 21 august, după eșecul negocierilor, dar înainte ca noile taxe să intre în vigoare, premierul canadian Mark Carney a reacționat printr-o declarație publică. El a afirmat că, în ultimele săptămâni, Canada a înregistrat „progrese importante” în cadrul discuțiilor cu Statele Unite, însă acestea nu au fost suficiente pentru a obține rezultatul dorit.

„În această seară am decis să suspend negocierile comerciale cu Statele Unite și le-am cerut negociatorilor canadieni să revină la Ottawa. Modificările introduse de partea americană în ultimul moment au fost nedrepte, contrare principiilor economiei de piață și au ridicat semne de întrebare privind fiabilitatea oricărui acord”, a declarat Carney, transmite DW.

Premierul canadian estimează că noile taxe americane vor afecta produse canadiene în valoare de aproximativ 28 de miliarde de dolari. „Canada va răspunde dolar pentru dolar pentru a-și proteja lucrătorii și companiile”, a adăugat acesta.

Trump amenința cu taxe vamale încă din iulie

Donald Trump a semnat pe 20 iulie ordinele executive care prevedeau introducerea unor taxe suplimentare pentru mai multe produse canadiene. Liderul de la Casa Albă a justificat măsura prin ceea ce a numit „tratamentul discriminatoriu” aplicat de autoritățile canadiene băuturilor alcoolice, automobilelor și produselor lactate din Statele Unite.

Tarifele urmau să intre în vigoare pe 19 august, însă, cu puțin timp înainte de expirarea termenului, Trump a decis să amâne aplicarea lor cu trei zile, invocând progresele înregistrate la negocieri. Potrivit acestuia, una dintre înțelegerile preliminare dintre cele două părți viza reluarea proiectului conductei Keystone XL, destinată transportului de petrol din Canada către Statele Unite. Proiectul fusese abandonat în timpul administrației fostului președinte Joe Biden.