Politică

Lilia Dabija pleacă de la Guvern, deși după demiterea din funcția de ministru i s-a propus cea de secretar de stat

Mihaela Conovali
| 19 iulie, 2023
11:09

Ex-ministra Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Lilia Dabija a fost numită în funcția de secretar general al Ministerului, ca ulterior să-și înceteze raporturile de serviciu în baza cererii de demisie. Potrivit deciziei Guvernului, Dabija a fost reîncadrată în funcția de secretar general din data de 17 iulie, după ce Spînu a preluat conducerea Ministerului. Iar din 19 iulie, Dabija și-a încheiat activitatea în baza cererii de demisie.

În cadrul ședinței Guvernului din 19 iulie, ministrul Andrei Spînu a propus membrilor Guvernului să accepte „reîncadrarea Liliei Dabija în funcția de secretar general al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din data de 17 iulie 2023 și conform procedurii în baza cererii de demisie se încetează raporturile de serviciu ale doamnei Lilia Dabija din funcția de secretar general al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din data de 19 iulie 2023”.

„Eu personal vreau să-i mulțumesc doamnei Dabija pentru efortul care a fost făcut la Ministerul Infrastructurii timp de doi ani și în mod special – în ultimele luni, când a asigurat buna funcționare a Ministerului și a făcut tot posibilul ca acele proiecte inițiate să fie continuate și duse unele la bun sfârșit. Doamna Dabija, conform celor menționate, se reîncadrează în funcția de secretar general și în baza cererii se încetează raporturile de serviciu”, a menționat Spînu.

„Vreau și eu să-i mulțumesc colegii noastre Dabija. A muncit cu mult suflet aici în cabinetul de miniștri a avut și un rol în dezvoltarea politicilor publice în domeniul infrastructurii”, a declarat premierul Dorin Recean.

Tot la ședința Guvernului au fost numiți doi secretari la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ana Mardare și Mircea Pascaluță. Potrivit reprezentanților Ministerului Infrastructurii, Mardare a deținut, în perioada august 2021 – februarie 2023, funcția de secretar de stat în domeniul dezvoltare regională. Iar Păscăluță a deținut funcția de secretar de stat, în domeniul transporturilor, la Ministerul Infrastructurii. De asemenea, acesta a activat în cadrul Direcției reglementării la Autoritatea Aeronautică Civilă.

***

Lilia Dabija a preluat funcția de ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în februarie 2023, după ce în fruntea Guvernului a venit premierul Dorin Recean. Anterior, din decembrie 2021, Dabija a deținut funcția de secretar general al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. De asemenea, Lilia Dabija a activat ca expert în cadrul mai multor organizații internaționale printre care Banca Mondială, Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Corporația Financiară Internațională (IFC), Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) etc.

Lilia Dabija a intrat în atenția publicului larg după ce a declarat, în cadrul unei emisiuni televizate, că este luată în calcul posibilitatea unei noi concesionări a Aeroportului Internațional Chișinău. Ulterior, aceasta a declarat că a fost înțeleasă greșit.

Pe 14 iulie, premierul Dorin Recean a anunțat remanieri guvernamentale. Trei miniștri și-au depus demisia: Ana Revenco – de la Ministerul Afacerilor Interne, Anatolie Topală – de la Ministerul Educației și Cercetării și Lilia Dabija – de la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. În locul Liliei Dabija, la minister a revenit din nou Andrei Spînu.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

andrei spînu, cerere de demisie, Dorin Recean, guvern, Lilia Dabija, reîncadrată, top

Știri similare

Bani

Noi reguli pentru taxa de salubrizare din 2026 în Moldova

Politică

Viitorul Guvern nu va crea funcție specială pentru primarul Chișinăului: „Nu ar fi o utilizare rațională a resurselor”

Viață

Necesitatea surselor alternative de produse petroliere pentru Moldova, discutată de ANRE și Ambasada SUA

Mihaela Conovali
| 29 octombrie, 2025
16:46

Conducerea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a avut o întrevedere cu reprezentanții Ambasadei SUA în Republica Moldova. Potrivit ANRE, s-a discutat inclusiv despre sancțiunile SUA împotriva companiilor ruse Rosneft și Lukoil. Instituția a precizat că părțile au avut un schimb de opinii despre impactul sancțiunilor, precum și „necesitatea identificării unor surse și căi alternative de asigurare a Republicii Moldova cu produse petroliere”.

ANRE a fost reprezentată la întrevedere de directorul Consiliului de Administrație, Eugen Carpov.

„Discuțiile s-au axat pe subiecte de actualitate din sectorul energetic, cooperarea moldo-americană și evoluțiile din regiune, aportul autorităților americane la stabilitatea aprovizionării cu resurse energetice, inclusiv pe recentele sancțiuni impuse de către Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA împotriva companiilor ruse Rosneft și Lukoil”, au declarat reprezentanții Agenției.

Potrivit sursei citate, Carpov a prezentat structura logistică a pieței produselor petroliere din Republica Moldova, infrastructura existentă de import și distribuție, precum și principalele surse regionale de aprovizionare.

„Părțile au efectuat un schimb de opinii privind evaluarea impactului potențial al sancțiunilor asupra pieței regionale și a celei interne, precum și asupra necesității identificării unor surse și căi alternative de asigurare a Republicii Moldova cu produse petroliere. De asemenea, pentru a facilita o evaluare corectă a procedurilor de implementare a sancțiunilor economice și comerciale impuse de Statele Unite ale Americii, interlocutorii au convenit asupra menținerii unui dialog constant în perioada următoare”, au precizat reprezentanții ANRE.

***

Amintim că, pe 22 octombrie, pe lista neagră a Statelor Unite ale Americii au fost incluse cele mai mari companii petroliere ruse – „Rosneft” și „Lukoil” – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. Sancțiuni similare împotriva celor două companii petroliere ruse au fost introduse cu o săptămână mai devreme de către Marea Britanie.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova și ex-director al Rompetrol Moldova, Ion Sturza, a declarat că „Lukoil are în România 300 de stații peco, în Moldova 100”. „Specificul Moldovei — la motorină deține aproape 50% din import și 100% la jetul de aviație”, a adăugat Sturza.

Ministerul Energiei al Republicii Moldova a declarat că sancțiunile impuse de SUA împotriva companiei Lukoil nu vor afecta siguranța aprovizionării cu benzină și motorină a Republicii Moldova. De cealaltă parte, ANRE a anunțat că „analizează, împreună cu alte autorități de stat responsabile, modalitatea de aplicare și efectele sancțiunilor”, precum și „potențialul impact al acestora asupra pieței produselor petroliere din Republica Moldova”. Totodată, instituția a declarat că, pe 23 octombrie, a invitat „în regim operativ reprezentanții companiei Lukoil-Moldova, pentru a clarifica aspecte ce vizează situația”.

Pe 24 octombrie, ANRE a anunțat că sancțiunile SUA împotriva Lukoil și Rosneft aduc creșteri de prețuri la benzină și motorină în Republica Moldova.

Pe 27 octombrie, BBC a scris că Lukoil va vinde activele sale internaționale ca urmare a sancțiunilor impuse de SUA și Regatul Unit, care i-au înghețat activele și au interzis noi tranzacții.