Lilian Carp

Lilian Carp, despre factorii care au determinat Wizz Air să revină în Moldova: Siguranța spațiului aerian e mai mare

Revenirea companiei low-cost Wizz Air în Republica Moldova se datorează nivelului mai mare de securitate din spațiul aerian al țării noastre. Precizarea a fost făcută de deputatul Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) Lilian Carp în cadrul ediției din 23 noiembrie a emisiunii „Moldova Live”, de la Exclusiv TV. Parlamentarul a declarat că în Moldova urmează să ajungă în curând al doilea radar aerian, iar în continuare autoritățile vor investi în apărarea antiaeriană pentru a crea condiții mai sigure pentru investitorii și companiile avia străine. Acesta a precizat că prețul unui sistem de apărare antiaeriană eficient pentru Republica Moldova poate ajunge la circa $2 miliarde. 

Întrebat dacă revenirea Wizz Air pe piața avia din Moldova înseamnă că țara noastră stă mai bine decât în trecut la capitolul securitate națională, Carp a spus: „Cu siguranță. Noi avem și un nou radar mobil care oferă monitorizarea spațiului aerian. Ceea ce trebuie să facem noi este să investim în apărarea antiaeriană, în viitorul apropiat. Cu cât mai mult vom investi în siguranță, cu atât mai multe șanse avem ca să aducem investitori în Republica Moldova și companii low-cost, care să presteze servicii pentru cetățenii noștri”.

Lilian Carp a menționat că Moldova dispune deja de un radar aerian funcțional, iar încă unul urmează să ajungă în țara noastră în viitorul apropiat.

Următoarea etapă: vom crește siguranța prin apărarea antiaeriană. Când lumea întreabă pentru ce avem nevoie, repet de zeci de ori: cu cât mai multă siguranță va fi în Republica Moldova, cu atât șansele de a veni investitori serioși în Republica Moldova cresc. Un investitor mare când alege să meargă într-o regiune, să investească într-un stat ca Republica Moldova, el se informează care sunt riscurile, își poate pierde averea, nu-și poate pierde averea. Iar când există șansele ca tu să-i oferi siguranță, desigur că el ia o decizie mai repede pentru a putea veni”, a adăugat parlamentarul.

Deputatul PAS a declarat că autoritățile discută cu partenerii externi în privința finanțării apărării antiaeriene pentru țara noastră, însă aceastea se află la etapa incipientă. Lilian Carp a mai precizat că o apărare antiaeriantă eficientă pentru Republica Moldova ar costa circa două miliarde de dolari.

Noi suntem deabia în faza inițială a discuțiilor. Ea nu costă ieftin. Atunci când am declarat pentru prima dată, cu un an în urmă, că apărarea antiaeriană a Republicii Moldova – una foarte eficientă – poate să coste în jur de $2 miliarde, s-au găsit foarte mulți sceptici: „De unde ați luat cifrele astea?” și așa mai departe. Foarte bine ar fi să deschideți, să vedeți cât costă o apărare antiaeriană eficientă de tip Patriot – costă în jur de $1 miliard. Dar dacă vorbim de infrastructură și tot, costurile sunt mai multe. Iar o singură baterie nu este destul pentru Republica Moldova. Desigur că există și alte posibilități de apărare mai ieftină”, a spus acesta.

Wizz Air: plecarea și revenirea

Precizăm că Wizz Air a suspendat toate zborurile din și spre Chișinău începând cu 14 martie 2023. Compania a precizat că decizia a fost luată ca „urmare a evoluțiilor recente din Moldova și a riscului ridicat, dar nu iminent, din spațiul aerian al țării”.

Pe 15 noiembrie 2023, premierul Dorin Recean a anunțat că Wizz Air, revine pe piața avia din Moldova. Astfel, zborurile vor fi reluate începând cu 14 decembrie decembrie și vor fi operate trei destinații: spre Italia (Roma și Milano) și Marea Britanie (Londra).

Frecvența zborurilor

Chișinău – Londra – Chișinău, cu frecvența de 3 ori pe săptămână, în fiecare zi de marți, joi și sâmbătă;

Chișinău – Milano – Chișinău, cu frecvența de două ori pe săptămână, în fiecare zi de joi și duminică;

Chișinău – Roma – Chișinău, cu frecvența de două ori pe săptămână, în fiecare zi de joi și duminică.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: