NM

„Limba română nu a beneficiat de statutul pe care îl merita”. Mesajul președintei CC de Ziua Limbii Române

Președinta Curții Constituționale (CC) Domnica Manole este de părere că limba română nu a beneficiat de statutul pe care îl merita pe teritoriul pe care se află astăzi Republica Moldova. Într-un mesaj adresat cu ocazia Zilei Limbii Române, aceasta a menționat că, anterior, CC a oferit soluții cu privire la problema statutului limbii române și a forței ei juridice.

„Limba unui popor reprezintă unul dintre elementele principale ale identității sale naționale. Timp de mai multe decenii, în teritoriul pe care se află astăzi Republica Moldova, limba română nu a beneficiat de statutul pe care îl merita, deși era vorbită de majoritatea cetățenilor de aici. În ultimii ani, problema statutului și a forței ei juridice a fost abordată și la Curtea Constituțională, care a oferit soluții conforme cu spiritul Constituției și al Declarației de Independență. Nu ne rămâne decât să depunem eforturi să vorbim și să scriem corect în limba română și să o prețuim”, se arată în declarația președintei CC Domnica Manole.

Amintim că articolul 13 din Constituție prevede că, în Republica Moldova, „limba de stat este limba moldovenească, funcţionînd pe baza grafiei latine”. În 2013, Curtea Constituţională a concluzionat că limba de stat a Republicii Moldova este limba română pentru că anume această denumire e prevăzută în Declaraţia de Independenţă, act care e mai presus decât Constituţia.

Academia de Științe a lansat un apel către șefa statului, premier și președintele parlamentului de a schimba articolul 13 din Constituție care se referă la denumirea limbii de stat. Președintele Legislativului Igor Grosu a dat de înțeles că PAS își dorește implementarea inițiativei, însă, pentru modificarea Constituției, este nevoie de 67 de voturi în Parlament. În prezent, fracțiunea PAS cuprinde 63 de parlamentari.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

X/Maia Sandu

Maia Sandu participă la lansarea președinției cipriote a Consiliului UE

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa pe 7 ianuarie la lansarea oficială a președinției cipriote a Consiliului Uniunii Europene. Anunțul a fost făcut de instituția prezidențială de la Chișinău într-un comunicat.

Evenimentul, găzduit de președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, va reuni oficiali europeni, printre care președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Cipru a preluat, începând cu 1 ianuarie curent, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă de șase luni.

Amintim că, pe 12 decembrie, Maia Sandu a întreprins o vizită la Nicosia, unde s-a întâlnit cu omologul său cipriot, Nikos Christodoulides, pentru a discuta despre procesul de integrare europeană al Republicii Moldova. Oficialul a declarat atunci că avansarea Republicii Moldova în procesul de negocieri pentru aderare la UE va fi o prioritate pentru Cipru în timpul mandatului său la cârma Consiliului Uniunii Europene.

Republica Moldova este țară-candidată la aderare la Uniunea Europeană din iunie 2022 și își propune să semneze tratatul de aderare până în 2028.

În septembrie 2025, Moldova finalizat procesul de screening bilateral. Următoarea etapă este deschiderea negocierilor pe clustere, ceea ce necesită acordul tuturor celor 27 de state-membre ale UE. Ungaria se opune însă deschiderii negocierilor pe clustere cu Ucraina, iar blocajul afectează inclusiv Republica Moldova, care, actualmente, merge în tandem cu statul ucrainean în procesul de integrare europeană.

Pe 15 decembrie, în timp ce deschiderea oficială a negocierilor pe clustere rămâne încă blocată de poziția Ungariei, Bruxelles a anunțat că Republica Moldova va începe discuțiile la nivel tehnic cu Comisia Europeană pe trei clustere de negociere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”. Presa internațională a scris că aceasta este o cale de alternativă prin care Bruxelles-ul încearcă să mențină procesul de negociere în mișcare în condițiile blocajului politic.

Negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea pot fi împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: