Andrei Mardari/NewsMaker

Grosu, despre introducerea limbii române în Constituția R. Moldova: „Pot să vă promit să vom face tot posibilul”

Modificarea articolului numărul 13 din Constituție și introducerea glotonimului „limba română” nu poate fi realizată în prezent din cauza că inițiativa nu va avea suficientă susținere în Parlament. Declarația a fost făcută de către președintele Legislativului Igor Grosu, după depunerile de flori cu ocazia Zilei Limbii Române.

„Desigur că, pentru noi, limba pe care o vorbim este româna. Da, este acest articol în Constituție, dar până acolo mai trebuie să avem și voturi. Părerea mea este că nu ar fi corect din partea noastră, a majorității parlamentare, pur și simplu să bifăm că am încercat, ca într-un final să nu reușim. Mai e nevoie de ceva voturi pentru a putea face acest lucru”, a răspuns Grosu.

Igor Grosu a dat de înțeles că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) își dorește implementarea inițiativei, însă numărul de voturi de care dispune majoritatea parlamentară este insuficient pentru modificarea Constituției.

„La modul practic, e greu să îmi imaginez că, din cele două fracțiuni (PSRM și P. „ȘOR” – n.red.) cineva ar vrea să facă acest lucru, deși ar fi o surpriză plăcută. Să vedem, timpul va arăta cât de mult s-au transformat, pentru că ei înțeleg foarte bine, dincolo de clivaje și diferențe ideologice, mă refer la Blocul Comuniștilor-Socialiștilor și la cealaltă fracțiune, că vorbim româna. (…) Plus că o parte dintre ei sunt foarte practici și pragmatici și au și cetățenie română”, a adăugat Grosu.

Întrebat de jurnaliști de câți ani mai este nevoie pentru ca legea supremă a statului să fie modificată în acest sens, Grosu a răspuns: „Vreți să o fac pe prorocul? Nu o voi face. Pot să vă promit să vom face tot posibilul ca să ajungem, la un moment dat, să putem schimba acest lucru în Constituție. Cel mai important e ca majoritatea cetățenilor, prin felul de a se comporta, vorbesc limba română, să facă acea presiune pe politicieni”.

Articolul 13 din Constituție prevede că, în Republica Moldova, „limba de stat este limba moldovenească, funcţionînd pe baza grafiei latine”. În 2013, Curtea Constituţională a concluzionat că limba de stat a Republicii Moldova este limba română pentru că anume această denumire e prevăzută în Declaraţia de Independenţă, act care e mai presus decât Constituţia.

Academia de Științe a lansat un apel către șefa statului, premier și președintele parlamentului de a schimba articolul 13 din Constituție care se referă la denumirea limbii de stat. Pentru modificarea Constituției este nevoie de 67 de voturi în Parlament. În prezent, fracțiunea PAS cuprinde 63 de parlamentari.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Sprijin pentru foștii deținuți din Transnistria. Promo-LEX a sesizat Comitetul ONU împotriva Torturii despre situația din Moldova

Asociația Promo-LEX solicită autorităților Republicii Moldova să creeze, prin lege, un mecanism de asistență medicală și psihologică pentru persoanele eliberate din detenție în regiunea transnistreană. Organizația a prezentat problema experților Comitetului ONU împotriva Torturii, la o întrevedere desfășurată pe 16 noiembrie, la Geneva.

Potrivit Promo-LEX, la 1 ianuarie 2026, administrația de facto din stânga Nistrului deținea 1.325 de persoane în locuri de detenție care nu au putut fi vizitate niciodată de reprezentanții mecanismului național de prevenire a torturii. Totodată, persoanele eliberate nu beneficiază de sprijin medical sau psihologic din partea statului.

Organizația propune adoptarea, în 2027, a unei legi care să prevadă un mecanism de asistență pentru aceste persoane. De asemenea, Promo-LEX cere ca accesul monitorilor în locurile de detenție să devină o condiție pentru orice înțelegere dintre autoritățile constituționale și administrația din regiune.

„Republica Moldova a rămas singurul stat de la care acestea mai pot solicita protecție juridică. De aceea, am insistat în fața Comitetului asupra necesității de a aborda situația din regiune”, a declarat Alexandru Postica, șeful departamentului de analiză și cercetare al Promo-LEX.

În cadrul întrevederii au fost prezentate și problemele din sistemul penitenciar. Promo-LEX a atras atenția asupra suprapopulării Penitenciarului nr. 13 din Chișinău, unde, în decembrie 2025, erau deținuți 939 de oameni, deși instituția are o capacitate de 570 de locuri. Potrivit datelor prezentate de organizație, deținuții petreceau 23 de ore pe zi în celule.

Deși construcția unui nou penitenciar este promisă din 2013, lucrările nu au început nici până în mai 2026, când Curtea de Conturi a constatat acest lucru. În acest context, Promo-LEX solicită stabilirea unui calendar obligatoriu pentru construcție și alocarea unui buget separat.

O altă problemă semnalată vizează lipsa personalului medical din penitenciare. În 2025, în fiecare dintre instituțiile penitenciare vizitate de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii postul de medic era vacant. Totodată, trei deținuți aflați în fază terminală a bolii au murit înainte ca instanțele să se pronunțe asupra cererilor lor de eliberare.

Pentru soluționarea problemei, Promo-LEX cere adoptarea, în 2027, a unei legi care să prevadă transferul unităților medicale din sistemul penitenciar în subordinea Ministerului Sănătății și extinderea asigurării medicale asupra tuturor deținuților. Procesul de transfer este discutat încă din 2008, dar nu a fost finalizat.

Comitetul ONU împotriva Torturii examinează raportul periodic al Republicii Moldova în perioada 17-18 noiembrie, în cadrul celei de-a 85-a sesiuni, desfășurate la Geneva. În urma examinării, experții vor adopta observații finale și vor formula recomandări pentru autoritățile Republicii Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: