Litvinenco: Trebuie să excludem oligarhii din procesul de decizii politic, audiovizual și economic

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a participat pe 13 decembrie la Forumul pentru integrare europeană a Republicii Moldova în cadrul panelului dedicat reformei justiției și anticorupție. În intervenția sa, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a vorbit despre angajamentele Republicii Moldova în contextul aderării ca stat candidat la Uniunea Europeană.

Sergiu Litvinenco a vorbit despre angajamentul de deoligarhizare a statului, care, de fapt, este și un angajament al guvernării față de cetățenii Republicii Moldova.

„Până la finele anului, trebuie să avem un concept și o viziune clară, cum anume vom realiza această deoligarhizare. Esența conceptului este de a exclude oligarhii din procesul de decizii în domenii, precum cel politic, audiovizual și economic”, a spus Sergiu Litvinenco.

De asemenea, Litvinenco, a menționat despre un angajament important al Republicii Moldova, care vizează activitatea instituțiilor statului în domeniul combaterii corupției și aplicării sancțiunilor.

„Trebuie să ajungem la o finalitate, atunci când vorbim despre dosarele de mare corupție. În acest sens, dincolo de accelerarea dosarelor de mare corupție, noi trebuie să fortificăm sistemul de justiție. Încă din 2019, a fost înaintată propunerea de a da start evaluării externe extraordinare a judecătorilor și procurorilor. Nu a fost atunci posibil, deoarece Guvernul Maia Sandu a fost dat jos de partidele lui Dodon și Plahotniuc. După alegerile din iulie 2021, am revenit la ceea ce nu am reușit atunci. Am început cu așa numitul „pre-vetting”, adică cu evaluarea integrității candidaților care vor să acceadă în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), astfel ca, să creăm structuri noi și integre. Comisia „pre-vetting„ este la finalul lucrărilor privitor la noii membri ai CSM, și, sper, ca la începutul anului 2023 să avem deja o nouă componență”, a mai precizat ministrul Justiției.

Sergiu Litvinenco a mai adăugat că după realizarea reformei „pre-vetting”, urmează să fie reformată și Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

„Ministerul Justiției are deja un proiect de lege, care a obținut un aviz pozitiv din partea Comisiei de la Veneția, iar în primăvara anului 2023, să inițiem și reformarea CSJ”, a punctat ministrul Justiției în cadrul evenimentului.

Forumul anual de integrare europeană a Republicii Moldova este o platformă de discuţii pe marginea celor mai critice provocări pe care le are în faţă Republica Moldova pe calea integrării europene.

Evenimentul este organizat de Friedrich Ebert Stiftung Moldova (FES), Asociația pentru Politica Externă APE, Institutul pentru Politici și Reforme Europene, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova.

Amintim că autoritățile Republicii Moldova au, în premieră, un proiect de țară, pe care sunt datoare să îl ducă la bun sfârșit. Declarația a fost făcută de către prim-ministrul Natalia Gavrilița, în cadrul Forumului anual de integrare europeană a Republicii Moldova. La eveniment a participat și ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova Janis Mazeiks, care a lăudat eforturile Executivului, dar și al societății civile în procesul de integrare în UE.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

UE a aprobat al 18-lea pachet de sancțiuni contra Rusiei: „Lovim în inima mașinii de război a Kremlinului”

Uniunea Europeană a aprobat vineri, 18 iulie, cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, care introduce măsuri fără precedent. Printre acestea se numără plafonarea prețului petrolului, interzicerea conductelor Nord Stream și restricții impuse băncilor chineze care ajută Moscova să ocolească sancțiunile.

Potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters, plafonul G7 pentru prețul petrolului rusesc va fi coborât la 47,6 dolari pe baril.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, a declarat că prin cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni Uniunea Europeană lovește „în inima mașinii de război a Rusiei”.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a transmis pe rețeaua X că „este unul dintre cele mai puternice pachete de sancțiuni de până acum”.

„Reducem și mai mult bugetul de război al Kremlinului, urmărind încă 105 nave ale flotei fantomă și pe cei care le susțin și limitând accesul băncilor rusești la finanțare. Conductele Nord Stream vor fi interzise. Va fi un plafon mai mic pentru prețul petrolului. Exercităm o presiune mai mare asupra industriei militare rusești, asupra băncilor chineze care facilitează eludarea sancțiunilor și blocăm exporturile tehnologiei utilizate în drone. Pentru prima dată, includem în lista sancțiunilor un registru de pavilioane și cea mai mare rafinărie Rosneft din India. Sancțiunile noastre îi vizează și pe cei care îndoctrinează copiii ucraineni. Vom continua să îi creștem costurile, astfel încât oprirea agresiunii să devină singura cale de urmat pentru Moscova”, a adăugat Kallas.

Cu o zi înainte, premierul Slovaciei, Robert Fico, a declarat că Bratislava nu va mai bloca adoptarea noului pachet de sancțiuni ale UE împotriva Federației Ruse. Potrivit acestuia, decizia Slovaciei a fost influențată de negocierile purtate cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind garanțiile legate de livrările de gaze.

Anterior, Slovacia s-a opus impunerii noilor sancțiuni din cauza unei propuneri a Comisiei Europene de a interzice complet importul de gaze rusești începând cu anul 2028. Autoritățile slovace au considerat că o astfel de măsură ar putea duce la un deficit de gaze, la creșterea prețurilor și a taxelor de tranzit, precum și la eventuale procese din partea companiei ruse Gazprom.

Amintim că luna trecută, Comisia Europeană a propus cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pentru invazia Ucrainei din 2022, care vizează veniturile energetice, băncile și industria militară a Moscovei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: