Andrei Mardari / NewsMaker

VIDEO CSS a elaborat 8 recomandări în contextul inflației ridicate cu care se confruntă Republica Moldova

Consiliului Suprem de Securitate (CSS) a elaborat o serie de recomandări în contextul inflației ridicate cu care se confruntă Republica Moldova. Acestea au fost prezentate, pe 27 mai, de președinta țării Maia Sandu.

Șefa statului a precizat că, în cadrul ședinței CSS, au fost audiate rapoartele și analizele mai multor instituții.

Am cerut clarificări de la sectoare în care există semnale că nu s-a intervenit la timp sau acolo unde monopolurile există în continuare și își realizează această putere dominantă. Înainte de toate, trebuie să susținem eforturile întreprinderilor mici și mijlocii din toate sectoarele, inclusiv din domeniul agro-alimentar”, a declarat Sandu.

De asemenea, președinta țării a vorbit despre susținerea păturilor vulnerabile, care sunt cele mai afectate de creșterea prețurilor. La programele de ajutorare țintită lucrează Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Maia Sandu a mai menționat și consolidarea eficienței companiilor din domeniul energetic.

Vom face eforturi pentru a încuraja inițiativa privată, pentru ca oamenii de afaceri să poată să își crească întreprinderile, să producem mai mult pentru consumul propriu și export. Nu vom tolera încercările de monopolizare și de utilizare a poziției dominante pe piață, pentru extragerea poziției de supra-profit, mai ales în situații de criză”, a subliniat Sandu.

Recomandările CSS:

  1. Constituirea unei comisii parlamentare de examinare a procesului decizional pentru controlul inflației și politica monetară pe parcusul ultimelor 18 luni;
  2. Constituirea unei comisii parlamentare pentru examinării eficienței aplicării reglementărilor din sectorul combustibililor lichizi;
  3. Ministerul Economiei, împreună cu alte instituții responsabile urmează să analizeze și să elimine restricțiile și impedimentele pentru producătorii mici pe piețele locale și piețele improvizate;
  4. Eliminarea de către Guvern a lanțurilor de ineficiente de intermediari, care nu fac altceva decât să monopolizeze canalele de distribuire și să majoreze prețurile nejustificat;
  5. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale să dezvolte politici care să asigure eficientizarea cheltuielilor operaționale ale operatorilor de pe piața energetică; să dezvolte politici de transparentizare a acționariatului și raportărilor companiilor din sectorul energetic;
  6. Ministerul Muncii și Protecției Sociale să elaboreze un mecanism de țintire a compensațiilor pentru a combate creșterea prețurilor și alte forme de asistență socială;
  7. Ministerul Economiei să dezvolte un program de centralizare a asistenței pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, pentru a crește transparența și vizibilitatea oportunităților de finanțare;
  8. Guvernul, Ministerul Economiei, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale vor elabora și aplica reglementări comerciale specifice perioadei de urgență și așteptări inflaționiste atipice.

Șefa statului consideră că nu este corectă compararea inflației din Moldova cu cea din Ucraina.

Sunt alte țări cu care R. Moldova se poate compara și în raport cu care avem o rată a inflației mai înaltă. S-a vorbit despre factorii externi, dar noi cunoaștem – chiar directorul FMI a spus că cele mai afectate țări sunt cele care depind de importuri. Și noi, din păcate, în virtutea guvernării proaste din trecut, avem un sector de producere slab. Respectiv, depindem de importurile străine. Noi producem materie primă, ea se exportă, dar producția procesată nu se face aici. Inclusiv pe produsele alimentare. (…) Și importăm aceste bunuri la prețuri mai mari decât dacă s-ar fi produs aici, în R. Moldova”, a explicat președinta țării.

Potrivit șefei statului, un alt factor este creșterea prețurilor la resursele energetice: „Aici nu prea avem ce să facem, nu avem cum să schimbăm lucrurile, în afară de energia verde, regenerabilă, în care trebuie să investim mai mult. Aceste acțiuni vor produce rezultate pe termen lung. Al treilea factor este că suntem lângă Ucraina și ne afectează mai mult decât pe alte țări acest război. Am discutat elementele interne, pe care putem să le influențăm”

Maia Sandu a precizat că s-a analizat dacă politica Băncii Naționale a fost corectă, dacă cadrul legal, care reglementează importurile și vânzarea de carburanți este suficient de bun.

„Să eliminăm toate restricțiile pentru micii producători, care de multe ori se confruntă cu probleme de vânzare pe piață – o parte dintre intermediari sunt monopoliști și cumpără la un preț foarte mic, după care majorează prețul de 4-5 ori, nejustificat; facilitarea accesului la piețe locale”, a mai spus președinta țării.

Potrivit Președinției, membrii CSS au discutat subiecte precum efectele economice și sociale ale creșterii prețurilor și riscurile asupra economiei naționale; impactul creșterii prețurilor la resursele energetice; funcționarea mecanismelor concurențiale pentru asigurarea eficienței piețelor energetice și alimentare.

Maia Sandu a precizat că discuțiile pe acest subiect vor continua și săptămâna viitoare, când va avea loc o nouă ședință a CSS. Tot atunci, se va discuta despre securitatea alimentară.

Amintim că, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică pe 11 mai, nivelul anual al inflației în R. Moldova a depășit 27%. Produsele alimentare s-au scumpit cu 30,17%, mărfurile nealimentare – cu 19,13% și serviciile prestate populaţiei cu 34,40%

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: