Andrei Mardari / NewsMaker

VIDEO CSS a elaborat 8 recomandări în contextul inflației ridicate cu care se confruntă Republica Moldova

Consiliului Suprem de Securitate (CSS) a elaborat o serie de recomandări în contextul inflației ridicate cu care se confruntă Republica Moldova. Acestea au fost prezentate, pe 27 mai, de președinta țării Maia Sandu.

Șefa statului a precizat că, în cadrul ședinței CSS, au fost audiate rapoartele și analizele mai multor instituții.

Am cerut clarificări de la sectoare în care există semnale că nu s-a intervenit la timp sau acolo unde monopolurile există în continuare și își realizează această putere dominantă. Înainte de toate, trebuie să susținem eforturile întreprinderilor mici și mijlocii din toate sectoarele, inclusiv din domeniul agro-alimentar”, a declarat Sandu.

De asemenea, președinta țării a vorbit despre susținerea păturilor vulnerabile, care sunt cele mai afectate de creșterea prețurilor. La programele de ajutorare țintită lucrează Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Maia Sandu a mai menționat și consolidarea eficienței companiilor din domeniul energetic.

Vom face eforturi pentru a încuraja inițiativa privată, pentru ca oamenii de afaceri să poată să își crească întreprinderile, să producem mai mult pentru consumul propriu și export. Nu vom tolera încercările de monopolizare și de utilizare a poziției dominante pe piață, pentru extragerea poziției de supra-profit, mai ales în situații de criză”, a subliniat Sandu.

Recomandările CSS:

  1. Constituirea unei comisii parlamentare de examinare a procesului decizional pentru controlul inflației și politica monetară pe parcusul ultimelor 18 luni;
  2. Constituirea unei comisii parlamentare pentru examinării eficienței aplicării reglementărilor din sectorul combustibililor lichizi;
  3. Ministerul Economiei, împreună cu alte instituții responsabile urmează să analizeze și să elimine restricțiile și impedimentele pentru producătorii mici pe piețele locale și piețele improvizate;
  4. Eliminarea de către Guvern a lanțurilor de ineficiente de intermediari, care nu fac altceva decât să monopolizeze canalele de distribuire și să majoreze prețurile nejustificat;
  5. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale să dezvolte politici care să asigure eficientizarea cheltuielilor operaționale ale operatorilor de pe piața energetică; să dezvolte politici de transparentizare a acționariatului și raportărilor companiilor din sectorul energetic;
  6. Ministerul Muncii și Protecției Sociale să elaboreze un mecanism de țintire a compensațiilor pentru a combate creșterea prețurilor și alte forme de asistență socială;
  7. Ministerul Economiei să dezvolte un program de centralizare a asistenței pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, pentru a crește transparența și vizibilitatea oportunităților de finanțare;
  8. Guvernul, Ministerul Economiei, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale vor elabora și aplica reglementări comerciale specifice perioadei de urgență și așteptări inflaționiste atipice.

Șefa statului consideră că nu este corectă compararea inflației din Moldova cu cea din Ucraina.

Sunt alte țări cu care R. Moldova se poate compara și în raport cu care avem o rată a inflației mai înaltă. S-a vorbit despre factorii externi, dar noi cunoaștem – chiar directorul FMI a spus că cele mai afectate țări sunt cele care depind de importuri. Și noi, din păcate, în virtutea guvernării proaste din trecut, avem un sector de producere slab. Respectiv, depindem de importurile străine. Noi producem materie primă, ea se exportă, dar producția procesată nu se face aici. Inclusiv pe produsele alimentare. (…) Și importăm aceste bunuri la prețuri mai mari decât dacă s-ar fi produs aici, în R. Moldova”, a explicat președinta țării.

Potrivit șefei statului, un alt factor este creșterea prețurilor la resursele energetice: „Aici nu prea avem ce să facem, nu avem cum să schimbăm lucrurile, în afară de energia verde, regenerabilă, în care trebuie să investim mai mult. Aceste acțiuni vor produce rezultate pe termen lung. Al treilea factor este că suntem lângă Ucraina și ne afectează mai mult decât pe alte țări acest război. Am discutat elementele interne, pe care putem să le influențăm”

Maia Sandu a precizat că s-a analizat dacă politica Băncii Naționale a fost corectă, dacă cadrul legal, care reglementează importurile și vânzarea de carburanți este suficient de bun.

„Să eliminăm toate restricțiile pentru micii producători, care de multe ori se confruntă cu probleme de vânzare pe piață – o parte dintre intermediari sunt monopoliști și cumpără la un preț foarte mic, după care majorează prețul de 4-5 ori, nejustificat; facilitarea accesului la piețe locale”, a mai spus președinta țării.

Potrivit Președinției, membrii CSS au discutat subiecte precum efectele economice și sociale ale creșterii prețurilor și riscurile asupra economiei naționale; impactul creșterii prețurilor la resursele energetice; funcționarea mecanismelor concurențiale pentru asigurarea eficienței piețelor energetice și alimentare.

Maia Sandu a precizat că discuțiile pe acest subiect vor continua și săptămâna viitoare, când va avea loc o nouă ședință a CSS. Tot atunci, se va discuta despre securitatea alimentară.

Amintim că, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică pe 11 mai, nivelul anual al inflației în R. Moldova a depășit 27%. Produsele alimentare s-au scumpit cu 30,17%, mărfurile nealimentare – cu 19,13% și serviciile prestate populaţiei cu 34,40%

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Câți români, vorbitori de rusă, atei și musulmani sunt în Moldova? Date oficiale

Numărul celor care declară limba română drept limbă maternă este în creștere, în Republica Moldova. Totodată, tot mai mulți oameni se declară nereligioși, iar comunitatea musulmană s-a extins ușor. Datele au fost publicate de Biroul Național de Statistică pe 20 octombrie și fac parte din rezultatele Recensământului Populației și Locuințelor din 2024.

Potrivit recensământului, 76,7% dintre locuitorii Republicii Moldova (1 848 670 de persoane) s-au declarat „moldoveni” din punct de vedere etnic — o creștere față de anul 2014, când ponderea era de 74%. Totodată, a crescut semnificativ și numărul celor care se identifică drept „români” — 8% (193 197 de persoane), față de 6,6% acum zece ani. În schimb, ponderea altor grupuri etnice mari s-a redus: ucrainenii reprezintă 5,1% din populație (față de 6,6% în 2014), rușii — 3,4% (față de 4,1%), iar găgăuzii — 4% (față de 4,3%).

Cea mai pronunțată schimbare se observă în ceea ce privește limba maternă. Numărul celor care au numit „româna” drept limbă maternă a crescut semnificativ — până la 31,8% (765 838 de persoane), față de 22,6% acum zece ani. Ponderea celor care consideră „moldoveneasca” drept limbă maternă a scăzut de la 55,5% la 48,1% (1 159 857 de persoane). În total, categoria „moldovenească” + „română” însumează 79,9% din populație. Este de remarcat faptul că a crescut ponderea celor care au numit rusa drept limbă maternă — 11,6% (280 050), comparativ cu 9,6% în 2014. Ponderea limbii ucrainene s-a redus la 3%.

În capitală, româna a fost indicată ca limbă maternă de 47,7% dintre locuitori, în timp ce limba „moldovenească” — de 28,7%. Rusa rămâne limba maternă pentru 19,7% dintre locuitorii capitalei. În același timp, nordul țării domină limba „moldovenească” (62%), față de cea română (17,3%).

Analiza demografică arată că etnicii ruși (80,9%) și vorbitorii de limbă rusă (80,5%) locuiesc preponderent în mediul urban, în timp ce etnicii moldoveni (57,4%) — în mediul rural.

Datele privind apartenența religioasă au înregistrat, de asemenea, schimbări. Majoritatea covârșitoare a populației — 94,3% — se declară de religie ortodoxă, în creștere față de 90,5% în anul 2014. Numărul persoanelor care se declară atei a ajuns la 14 211 (0,6%), iar al celor care afirmă că nu au nicio religie — la 20 051 (0,8%). Totodată, proporția celor care au evitat să răspundă la întrebarea privind religia a scăzut semnificativ, de la 6,4% din populație (165 895 de persoane) la doar 0,8% (18 103) în 2024.

Deși proporțional ponderea persoanelor care mărturisesc religia islamică nu s-a schimbat (0,1%), în termeni numerici aceasta a crescut cel mai vizibil (de la 1 798 la 3 138 de persoane).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: