Andrei Mardari / NewsMaker

VIDEO CSS a elaborat 8 recomandări în contextul inflației ridicate cu care se confruntă Republica Moldova

Consiliului Suprem de Securitate (CSS) a elaborat o serie de recomandări în contextul inflației ridicate cu care se confruntă Republica Moldova. Acestea au fost prezentate, pe 27 mai, de președinta țării Maia Sandu.

Șefa statului a precizat că, în cadrul ședinței CSS, au fost audiate rapoartele și analizele mai multor instituții.

Am cerut clarificări de la sectoare în care există semnale că nu s-a intervenit la timp sau acolo unde monopolurile există în continuare și își realizează această putere dominantă. Înainte de toate, trebuie să susținem eforturile întreprinderilor mici și mijlocii din toate sectoarele, inclusiv din domeniul agro-alimentar”, a declarat Sandu.

De asemenea, președinta țării a vorbit despre susținerea păturilor vulnerabile, care sunt cele mai afectate de creșterea prețurilor. La programele de ajutorare țintită lucrează Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Maia Sandu a mai menționat și consolidarea eficienței companiilor din domeniul energetic.

Vom face eforturi pentru a încuraja inițiativa privată, pentru ca oamenii de afaceri să poată să își crească întreprinderile, să producem mai mult pentru consumul propriu și export. Nu vom tolera încercările de monopolizare și de utilizare a poziției dominante pe piață, pentru extragerea poziției de supra-profit, mai ales în situații de criză”, a subliniat Sandu.

Recomandările CSS:

  1. Constituirea unei comisii parlamentare de examinare a procesului decizional pentru controlul inflației și politica monetară pe parcusul ultimelor 18 luni;
  2. Constituirea unei comisii parlamentare pentru examinării eficienței aplicării reglementărilor din sectorul combustibililor lichizi;
  3. Ministerul Economiei, împreună cu alte instituții responsabile urmează să analizeze și să elimine restricțiile și impedimentele pentru producătorii mici pe piețele locale și piețele improvizate;
  4. Eliminarea de către Guvern a lanțurilor de ineficiente de intermediari, care nu fac altceva decât să monopolizeze canalele de distribuire și să majoreze prețurile nejustificat;
  5. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale să dezvolte politici care să asigure eficientizarea cheltuielilor operaționale ale operatorilor de pe piața energetică; să dezvolte politici de transparentizare a acționariatului și raportărilor companiilor din sectorul energetic;
  6. Ministerul Muncii și Protecției Sociale să elaboreze un mecanism de țintire a compensațiilor pentru a combate creșterea prețurilor și alte forme de asistență socială;
  7. Ministerul Economiei să dezvolte un program de centralizare a asistenței pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, pentru a crește transparența și vizibilitatea oportunităților de finanțare;
  8. Guvernul, Ministerul Economiei, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale vor elabora și aplica reglementări comerciale specifice perioadei de urgență și așteptări inflaționiste atipice.

Șefa statului consideră că nu este corectă compararea inflației din Moldova cu cea din Ucraina.

Sunt alte țări cu care R. Moldova se poate compara și în raport cu care avem o rată a inflației mai înaltă. S-a vorbit despre factorii externi, dar noi cunoaștem – chiar directorul FMI a spus că cele mai afectate țări sunt cele care depind de importuri. Și noi, din păcate, în virtutea guvernării proaste din trecut, avem un sector de producere slab. Respectiv, depindem de importurile străine. Noi producem materie primă, ea se exportă, dar producția procesată nu se face aici. Inclusiv pe produsele alimentare. (…) Și importăm aceste bunuri la prețuri mai mari decât dacă s-ar fi produs aici, în R. Moldova”, a explicat președinta țării.

Potrivit șefei statului, un alt factor este creșterea prețurilor la resursele energetice: „Aici nu prea avem ce să facem, nu avem cum să schimbăm lucrurile, în afară de energia verde, regenerabilă, în care trebuie să investim mai mult. Aceste acțiuni vor produce rezultate pe termen lung. Al treilea factor este că suntem lângă Ucraina și ne afectează mai mult decât pe alte țări acest război. Am discutat elementele interne, pe care putem să le influențăm”

Maia Sandu a precizat că s-a analizat dacă politica Băncii Naționale a fost corectă, dacă cadrul legal, care reglementează importurile și vânzarea de carburanți este suficient de bun.

„Să eliminăm toate restricțiile pentru micii producători, care de multe ori se confruntă cu probleme de vânzare pe piață – o parte dintre intermediari sunt monopoliști și cumpără la un preț foarte mic, după care majorează prețul de 4-5 ori, nejustificat; facilitarea accesului la piețe locale”, a mai spus președinta țării.

Potrivit Președinției, membrii CSS au discutat subiecte precum efectele economice și sociale ale creșterii prețurilor și riscurile asupra economiei naționale; impactul creșterii prețurilor la resursele energetice; funcționarea mecanismelor concurențiale pentru asigurarea eficienței piețelor energetice și alimentare.

Maia Sandu a precizat că discuțiile pe acest subiect vor continua și săptămâna viitoare, când va avea loc o nouă ședință a CSS. Tot atunci, se va discuta despre securitatea alimentară.

Amintim că, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică pe 11 mai, nivelul anual al inflației în R. Moldova a depășit 27%. Produsele alimentare s-au scumpit cu 30,17%, mărfurile nealimentare – cu 19,13% și serviciile prestate populaţiei cu 34,40%

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Transparența decizională, afectată în cazul a 20 din 21 de proiecte de lege adoptate”. Promo-LEX după ultimele ședințe ale Parlamentului 

În cazul a 20 din cele 21 de proiecte de lege adoptate în cadrul ședințelor plenare ale Parlamentului din 23 și 24 iulie, transparența decizională a fost afectată. Constatarea aparține Asociației Promo-LEX.

Potrivit Asociației, în cadrul celor două ședințe au fost adoptate 21 de proiecte de lege și două proiecte de hotărâri. Dintre proiectele de lege, 14 au fost adoptate în prima lectură, 6 – în lectura a doua, iar un proiect a fost adoptat în ambele lecturi. Promo-LEX a precizat că majoritatea parlamentară și opoziția au votat în consens cel puțin opt proiecte de lege.

Conform Asociației, transparența decizională a fost afectată în cazul a 20 dintre cele 21 de proiecte de lege adoptate în cadrul celor două ședințe, ceea ce reprezintă 95,2% din totalul proiectelor votate. Principalele deficiențe constatate au fost: nerespectarea termenului minim de 10 zile lucrătoare pentru prezentarea recomandărilor părților interesate în cazul a 12 proiecte de lege; nepublicarea înaintea ședințelor plenare a rapoartelor comisiilor parlamentare, a avizelor Direcției Generale Juridice și a altor documente aferente pentru toate cele 20 de proiecte vizate; aprobarea rapoartelor comisiilor parlamentare chiar în ziua examinării în plen pentru 13 proiecte de lege; examinarea în plen, la doar două zile de la înregistrare, a 12 proiecte de lege, fapt criticat de reprezentanții a cinci fracțiuni parlamentare din opoziție.

Amintim că, pe 24 iulie, opoziția parlamentară a acuzat că se votează legi în grabă. Dacă unii deputați au propus organizarea zilnică a ședințelor și examinarea a cel mult cinci proiecte pe zi, alții au venit cu un „simbol” al ședinței din 24 iulie – 1 113 foi, care însumau cele peste 20 de proiecte aflate pe ordinea de zi. Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, i-a îndemnat pe deputați să se apuce de lucru. „Văd că așa de tare vi-i a lucra, că iaca de 24 de minute tot discutăm când lucrăm”, a adăugat Grosu. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: