Nikolai Petrov/BelTA Pool Photo via AP

Lukașenko: Mesajul despre alerta cu bomba la bordul aeronavei Ryanair a fost primit din Elveția

Președintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukașenko, a declarat că mesajul despre alerta cu bomba la bordul aeronavei Ryanair a fost primit din Elveția, informează agenția de știri „Belta”

Lukașenko a mai spus că mesajul a fost transmis concomitent la aeroporturile din Atena, Vilnius și Minsk.

„Pentru că în acel moment avionul a trecut granița Belarusului și se afla în spațiul nostru aerian, am anunțat piloții despre aceste informații. Echipajul a avut timpul pentru a lua o decizie. 123 de persoane și 6 membri ai echipajului se aflau în pericol. În zona zborului este situată centrala nucleară „БелАЭС”. Dacă s-ar fi întâmplat ceva? Nu ne ajunge ce s-a întâmplat la Cernobîl?”, a spus Lukașenko.

„Problema nu este doar în acel avion de vânătoare, care a fost ridicat în aer în conformitate cu toate regulile. La comanda mea, toate sistemele de protecție ale centralei nucleare, inclusiv apărarea antiaeriană, au fost fost aduse în stare de luptă. Conform sarcinilor mele oficiale, trebuia să protejez oamenii, m-am gândit la securitatea țării. Dacă avionul ar fi fost minat și teroriștii ar fi vrut să-l arunce în aer, puțin probabil că noi am fi putut ajuta. Însă, eu nu am putut să permit ca avion să cadă pe capul oamenilor noștri. Din acest motiv, nu trebuie să-mi reproșați nimic. Am acționat legal, protejându-mi oamenii”, a mai spus Lukașenko.

***

Pe 23 mai, avionul companiei Ryanair, care efectua cursa Atena-Vilnius, a efectuat o aterizare de urgență la Minsk în urma unei alerte cu bombă la bordul aparatului de zbor. Pentru însoțirea aeronavei a fost ridicat un avion miliar MiG-29. După aterizare, forțele beloruse l-au reținut pe jurnalistul Roman Protasevici, care se afla la bordul avionului. Acesta este acuzat de crearea unei entități extremiste și organizarea dezordinilor în masă după alegerile prezidențiale din august 2020.

Informația privind plasarea unei bombe la bordul avionului nu s-a confirmat. Ulterior, autoritățile beloruse au declarat că alerta falsă a fost făcută prin-o scrisoare expediată din numele mișcării palestiniene HAMAS. De cealaltă parte, reprezentanții grupării au negat orice implicare.

Pe 24 mai, presa din Belarus a publicat o înregistrare video cu Roman Protasevici. Tatăl său susține că tânărul a fost machiat în încercarea de a fi mascate leziunile pe care le-a suferit și că acesta ar avea nasul spart.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ion Creangă, fostul funcționar din Parlament acuzat de trădare de patrie, cere recuzarea judecătorului care-i examinează dosarul

Fostul șef al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, învinuit de trădare de patrie, a cerut recuzarea judecătorului Veaceslav Cernalev, care examinează cauza penală. Creangă a acuzat magistratul de atitudine subiectivă și a susținut că nu i-ar permite să-și prezinte cererile și să-și exercite pe deplin dreptul la apărare, transmite IPN.

În cadrul ședinței de joi, instanța a prezentat mai multe cereri formulate de Creangă, inclusiv cu privire la claritatea învinuirii și la unele aspecte din rechizitoriu. Instanța a dispus anexarea acestora la materialele cauzei, urmând să fie analizate ulterior. Nemulțumit de modul în care s-a desfășurat examinarea, inculpatul a solicitat recuzarea judecătorului, invocând încălcarea dreptului la apărare.

Cauza este examinată în procedură generală, iar în cadrul ședinței a continuat cercetarea probelor acuzării. Procurorul de caz, Dumitru Ștefîrță, a prezentat materiale care vizează presupusele întâlniri și discuții dintre Ion Creangă și Dmitri Chelov, precum și informațiile și documentele pe care Creangă i le-ar fi transmis acestuia. Procurorul susține că fostul funcționar ar fi transmis și informații privind UTA Găgăuzia și regiunea transnistreană, precum și mai multe documente ce țineau de domeniul apărării.

Printre materialele despre care acuzarea susține că ar fi fost transmise se numără proiecte de legi și acte din domeniul apărării și securității statului, documente bugetar-fiscale și materiale legate de procesul de aderare la Uniunea Europeană. De asemenea, procurorii susțin că, în cadrul unor întâlniri conspirative, ar fi fost transmis inclusiv proiectul de hotărâre a executivului cu privire la strategia națională de apărare pentru perioada 2024-2034.

Acuzarea a solicitat apoi amânarea ședinței pentru a asigura prezența martorilor care urmează să fie audiați, iar instanța a admis cererea. Procurorul nu a făcut publice numele persoanelor care urmează să fie audiate, dar a precizat că printre martorii acuzării se numără angajați ai Parlamentului și alte persoane, inclusiv persoane publice.

***

Amintim că Ion Creangă a fost reținut în iulie 2024, într-un dosar pentru trădare de patrie și complot împotriva Republicii Moldova. Potrivit acuzării, în perioada 2023-2024, Creangă ar fi furnizat asistentului atașatului militar al ambasadei Federației Ruse la Chișinău de la acea vreme informații pentru a fi folosite în dauna intereselor Republicii Moldova, contra cost. Acesta a fost reținut în flagrant, atunci când primea de la diplomatul rus 500 de dolari. PCCOCS a transmis cauza penală în instanță în noiembrie 2024.

În dosar mai sunt vizați un polițist de frontieră și soția acestuia. Polițistul de frontieră, care a fost suspendat din funcție, ar fi avut întâlniri conspirative repetate cu același angajat al misiunii diplomatice ruse, iar soția lui ar fi facilitat întrevederile celor doi.

Pe 2 august 2024, Ion Creangă a fost plasat în arest preventiv, iar în februarie 2025 a fost transferat în arest la domiciliu. Începând cu 12 august 2025, fostul funcționar a fost eliberat din arest la domiciliu și se află sub control judiciar, fără drept de a părăsi municipiul Chișinău.

Ex-funcționarul parlamentar pledează nevinovat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: