Macron s-a adresat națiunii: „Viitorul Europei nu trebuie decis la Washington și Moscova”

Președintele Franței, Emmanuel Macron, s-a adresat națiunii în seara zilei de 5 martie. El a declarat că Rusia a devenit o amenințare pentru întreaga Europă, iar pacea în Ucraina „nu poate fi obținută cu orice preț și sub dictatul Rusiei”, relatează publicația Le Figaro. În discursul său, Macron a menționat Moldova și România.

„Intrăm într-o nouă eră”, a declarat Macron la începutul discursului său. Potrivit lui Macron, Rusia a transformat războiul din Ucraina într-un „conflict global”.

„A mobilizat soldați nord-coreeni, echipamente iraniene. […] Rusia președintelui Putin încalcă granițele noastre pentru a ucide opozanți, manipulează alegerile în România, Moldova, organizează atacuri cibernetice asupra spitalelor noastre pentru a le bloca activitatea”, a declarat președintele francez.

El a mai spus că Statele Unite ale Americii „și-au schimbat poziția” față de războiul din Ucraina.

„Drumul către pace nu poate fi fără Ucraina. Pacea nu poate fi obținută prin capitularea Ucrainei”, a declarat Macron.

El a anunțat că săptămâna viitoare va reuni șefii de stat care doresc să participe la crearea unei „păci durabile”. Potrivit lui Macron, acest plan a fost pregătit de Franța împreună cu Ucraina și alți parteneri europeni.

„Indiferent dacă pacea în Ucraina va fi obținută rapid sau nu, statele europene trebuie să fie capabile să se apere mai bine. Este necesar să ne consolidăm apărarea. În acest sens, rămânem loiali NATO, dar trebuie să ne întărim independența. Viitorul Europei nu trebuie să fie decis la Washington și Moscova”, a declarat Macron.

În plus, Macron a anunțat că a decis să înceapă o discuție despre utilizarea armelor nucleare ale țării pentru apărarea întregii Uniuni Europene.

Amintim, pe 4 martie, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat că trăim în era înarmării și a anunțat o serie de măsuri pe care Comisia Europeană le propune pentru consolidarea capacității de apărare a UE, pe fondul războiului din Ucraina și al schimbărilor în curs din politica SUA. Ursula von der Leyen a prezentat un plan de înarmare a UE și alte măsuri de consolidare a capacității de apărare, estimat la 800 de miliarde de euro.

***

Pe 1 martie, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că dacă preşedintele rus Vladimir Putin, care a invadat Ucraina în 2022, nu este oprit, „va merge sigur în Republica Moldova şi poate mai departe, în România”.

Pe 5 martie, premierul Dorin Recean a comentat avertismentul lui Macron. Oficialul moldovean a spus că, în prezent, autoritățile naționale nu văd cum Federația Rusă, care poartă de trei ani un război de agresiune în Ucraina, ar putea ataca militar Republica Moldova. El a menționat că Republica Moldova participă la discuțiile comunității internaționale despre securitate, pentru a se pune „la adăpost”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Mihai Popșoi

Ce crede România despre o separare a Moldovei și Ucrainei în procesul de integrare europeană? Țoiu: „Trebuie să găsim o soluție”

Ministra Afacerilor Externe de la București, Oana Țoiu, a declarat că România este de părere că procesul de integrare al Republicii Moldova și Ucrainei trebuie evaluat după principiul meritelor fiecărei țări în parte. Diplomata a spus că Republica Moldova a înregistrat progrese „extraordinare”, iar Ucraina a făcut progrese „semnificative” și a sugerat că, până la sfârșitul acestui an, trebuie să fie identificată o soluție cu privire la continuarea procesului de aderare a celor două țări în tandem sau separat, astfel încât să poată fi deschise clustere de negocieri. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă cu omologul său din R. Moldova, Mihai Popșoi, din 22 iulie, la Chișinău.

Mihai Popșoi și Oana Țoiu au fost întrebați ce părere au despre o potențială decuplare a Republicii Moldova și Ucrainei în procesul de integrare europeană și dacă aceasta este „necesară”.

Șeful diplomației de la Chișinău a declarat că Republica Moldova își dorește să fie țară-membră a Uniunii Europene „împreună cu Ucraina”. „Ucraina este scutul care ne ferește de mai bine de trei ani de urgia agresorului. Și noi sprijinim Ucraina nu doar prin ajutorul umanitar pe care-l oferim, prin generozitatea de care au dat dovadă cetățenii Republicii Moldova vizavi de criza refugiaților, ceea ce ne-a oferit drept răspuns din partea comunității internaționale titlurile de știri „țară mică cu inimă mare”. Da această deschidere generozitate pe care au oferit-o cetățenii noștri este apreciată atât la Kiev, cât și în capitalele europene. Și avem ferma convingere că vom continua acest parcurs european așa încât să ajungem în mare familie europeană împreună, pentru că doar așa putem asigura pacea, stabilitatea și prosperitatea în întreaga regiune”, a adăugat Mihai Popșoi.

La rândul său, Oana Țoiu a spus că, din punctul de vedere al României, în procesul de integrare trebuie respectat „principiul de evaluare pe baza meritelor fiecărei țări”.

Dar când vorbim de meritele fiecărei țări, trebuie să fie foarte clar că Moldova a făcut niște progrese extraordinare, care sunt recunoscute de statele membre ale Uniunii Europene. Trebuie să fie foarte clar că Ucraina a făcut progrese semnificative. Și că, din perspectiva meritelor fiecărei țări, trebuie să găsim o soluție până la sfârșitul acestui an, astfel încât să fie deschise negocierile, și nu doar clusterul 1. Noi credem că există temei pentru deschiderea mai multor clustere pe parcursul acestui an”, a precizat ministra de Externe a României.

Amintim că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări-candidate la aderarea la UE în iunie 2022, iar aprobarea Consiliului European pentru deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024.

În prezent, cele două țări parcurg împreună procesul de aderare la UE, aflându-se în faza de screening bilateral. Pe 26 iunie, în cadrul Summit-ului Consiliului European, liderii celor 27 de state-membre ale blocului comunitar au adoptat o declarație în care remarcă, între altele, „progresele semnificative” înregistrate de Republica Moldova în procesul său de aderare și a încurajat Consiliul UE să treacă la următoarele etape, prin deschiderea grupurilor tematice, „atunci când sunt îndeplinite condițiile”. De asemenea, aceștia au luat act de evaluarea Comisiei Europene, potrivit căreia grupul tematic al elementelor fundamentale este gata să fie deschis.

În cazul Ucrainei, însă, Ungaria se opune începerii negocierilor de aderare.

Pe 26 iunie, aflat într-o vizită la Chișinău, eurodeputatul Nicu Ștefănuță a declarat că Parlamentul European exercită presiune asupra Budapestei pentru a debloca începerea negocierilor de aderare cu Ucraina – un blocaj care ar putea afecta și Republica Moldova. El a mai spus că nu este corect ca cele două țări să depindă una de alta în procesul de aderare la Uniunea Europeană, întrucât Moldova înregistrează progrese de două ori mai rapide decât oricare alt stat, iar acest lucru ar trebui să se reflecte în modul de desfășurare a negocierilor.

Iar pe 7 iulie, vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că Republica Moldova va parcurge un traseu separat de Ucraina, în procesul de aderare, după deschiderea primului cluster de negocieri.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: