Andrei Mardari / NewsMaker

MAEIE convoacă însărcinatul cu afaceri ad interim al Federației Ruse la Chișinău, după declarațiile lui Lavrov

Chișinăul îi reamintește Moscovei că legislația Republicii Moldova garantează drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Reacția Ministerului Afacerilor Externe de la Chișinău vine urmare a declarațiilor ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, care susține că Rusia urmărește „cu atenție situația din Republica Moldova” în ceea ce privește respectarea drepturilor vorbitorilor de limba rusă și a cetățenilor ruși din Moldova.

„Vorbitorilor de limbă rusă, ucraineană, găgăuză, bulgară și ai altor minorități etnice le sunt respectate drepturile în conformitate cu principiile democratice, iar în cazul vorbitorilor de limba rusă menționați în declarație nu au fost semnalate la instituțiile abilitate în țara noastră încălcări ale drepturilor acestora”, a declarat pentru NM purtătorul de cuvânt al MAEIE, Daniel Vodă.

Chișinăul reiterează, în context, „atașamentul pentru metodele pașnice, diplomatice și bazate pe dialog” atât pentru reintegrarea țării, cât și în dialogul cu Federația Rusă privind retragerea trupelor ruse staționate ilegal pe teritoriul țării noastre.

„Oricare alte speculații le considerăm neîntemeiate. Pentru clarificarea celor expuse de către șeful diplomației ruse și exprimarea poziției autorităților noastre, ministrul de Externe Nicu Popescu a dispus convocarea la MAEIE în cursul zilei de astăzi a însărcinatului cu afaceri ad interim al Federației Ruse la Chișinău”, a mai declarat Vodă.

Precizăm că, pe 31 august, Lavrov a declarat că Rusia și Transnistria pledează în favoarea reluării dialogului direct cu Chișinăul. Într-o intervenție la canalul rusesc RT, Lavrov a amintit și de Găgăuzia, care, potrivit lui, „reclamă un statut special”. Șeful diplomației ruse a criticat politica Chișinăului. Potrivit lui Lavrov, guvernarea ar evita în mod deliberat un dialog direct cu Tiraspolul și Rusia. Șeful Ministerului de Externe al Rusiei a amintit de UTA Găgăuzia, care ar reclama, spune el, un statut „special”. Lavrov a menționat că Rusia urmărește „cu atenție situația din Republica Moldova” și dă asigurări că va face „tot ce este posibil” pentru ca vorbitorii de limba rusă și cetățenii ruși din Moldova să „nu aibă de suferit”.

„Cred că autoritățile de la Chișinău vor proceda  corect dacă vor renunța jocurile geo-politice cu Occidentul și se vor gândi la oameni. La etapa actuală vom insista anume asupra acestui aspect”, a declarat ieri Serghei Lavrov.

Avertizările din partea Moscovei au continuat să vină și ulterior. Canalele rusești de Telegram au distribuit în dimineața zilei un nou video cu șeful diplomației ruse, în care Lavrov atenționează Moldova că orice potențială amenințare la adresa securității așa-numitor pacificatori ruși din Transnistria va fi considerată un atac asupra Rusiei. „Acolo se află pacificatorii noștri, acolo se află militarii noștri care păzesc cel mai mare depozit de muniții din Europa, care se află la Cobasna. Toți trebuie să înțeleagă că o situație de amenințare la adresa securității forțelor rusești de menținere a păcii din Transnistria va fi considerată un atac asupra Rusiei”, a declarat Lavrov.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Maia Sandu salută sprijinul UE pentru Ucraina și noile sancțiuni împotriva Rusiei: „Este calea către o Europă mai sigură”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, salută împrumută de 90 de miliarde de euro aprobat de Uniunea Europeană în sprijinul Ucrainei și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Șefa statului susține că, prin decizia luată, UE a arătat, din nou, că „unitatea înseamnă putere”.

„Astăzi, Uniunea Europeană arată încă o dată că unitatea înseamnă putere. Salut împrumutul de 90 de miliarde de euro în sprijinul Ucrainei și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Mai mult sprijin pentru Ucraina și mai multă presiune asupra agresorului reprezintă calea către o Europă mai sigură și mai securizată”, a scris șefa statului pe X.

Precizăm, decizia a fost luată joi,  23 aprilie, după ce Ungaria a renunțat la veto-ul care împiedica acordul, scrie Reuters. Ambasadorii statelor membre aprobaseră deja acest pas printr-un vot exprimat miercuri, 22 aprilie. Detalii – AICI.

Ce presupune împrumutul

Uniunea Europeană va acorda Ucrainei împrumuturi fără dobândă pentru perioada 2026–2027, finanțate din fonduri atrase de pe piețele de capital. Ungaria, Slovacia și Republica Cehă, considerate mai apropiate de Moscova, au obținut derogări și nu vor participa la acest mecanism comun.

Rambursarea nu va fi suportată din bugetul Ucrainei, ci este planificată după încheierea războiului, din despăgubirile pe care Rusia ar urma să le plătească. În acest context, sunt vizate și activele băncii centrale ruse, înghețate în UE, estimate la circa 210 miliarde de euro.

Pachetul de 90 de miliarde de euro va acoperi aproximativ două treimi din necesarul financiar al Ucrainei pentru următorii doi ani, estimat la 135 de miliarde. Din această sumă, câte 45 de miliarde de euro vor fi alocate anual, în 2026 și 2027.

În fiecare an, aproximativ 28 de miliarde de euro vor fi direcționate către cheltuieli militare, iar 17 miliarde către necesități bugetare generale. Restul finanțării ar urma să fie asigurat de alți aliați internaționali, care și-au anunțat deja contribuțiile pentru 2026.

Ce presupune noul pachet de sancțiuni

Noul pachet de restricții împotriva Moscovei, din cauza războiului împotriva Ucrainei, este cel mai amplu din ultimii doi ani, au declarat reprezentanții Consiliului UE. Pe listele de sancțiuni au fost adăugate 120 de persoane și organizații, iar noile „sancțiuni dure, pe mai multe niveluri” vizează sectoare-cheie ale economiei ruse care finanțează războiul, scrie DW.

Lista „flotei fantomă” a Rusiei a fost extinsă cu 46 de nave. Noul pachet introduce, de asemenea, verificări de conformitate la vânzarea tancurilor petroliere, pentru a îngreuna extinderea acestei flote. În plus, în statele UE este interzisă mentenanța pentru spărgătoarele de gheață rusești și pentru petrolierele care transportă gaz natural lichefiat (GNL), iar din 2027 va fi interzisă furnizarea de servicii ale terminalelor GNL pentru companiile legate de Rusia.

Au fost impuse restricții asupra tranzacțiilor cu porturile din Tuapse și Murmansk, 20 de bănci rusești și patru instituții financiare din țări terțe, se arată în comunicatul Consiliului UE. Interdicții au fost introduse și în domeniul criptoactivelor – în special împotriva stablecoin-ului A7A5 susținut de Rusia și a criptomonedei RUBx. De asemenea, UE interzice companiilor europene să sprijine dezvoltarea rublei digitale.

Sub sancțiuni au fost incluse și 58 de companii cu legături cu complexul militar-industrial rus. Printre acestea se numără 16 organizații din China, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan, Kazahstan și Belarus. UE a interzis, de asemenea, exportul de mașini-unelte cu comandă numerică și echipamente radio către Kârgâzstan, deoarece acestea sunt adesea redirecționate ulterior către Rusia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: