AFP

„Mai avem 107 zile până la alegeri”. Kamala Harris, după ce Biden a anunțat că o susține pentru președinția SUA

După ce a anunțat că iese din cursa electorală, președintele SUA a spus că sprijină candidatura vicepreședintei Kamala Harris la alegerile prezidențiale americane. Harris a declarat că acceptă cu recunoștință sprijinul lui Joe Biden, care a refuzat să participe în cursa prezidențialelor și a recomandat să o nominalizeze drept candidată din partea Partidului Democrat, relatează BBC News

„Sunt onorată să am sprijinul președintelui și intenționez să obțin nominalizarea. Voi face tot ce îmi stă în putere pentru a uni Partidul Democrat și a ne uni națiunea – pentru a-l învinge pe Donald Trump. Mai avem 107 zile până în ziua alegerilor. Vom lupta împreună și vom câștiga împreună”, a menționat Harris. 

Potrivit ei, decizia lui Biden de a se retrage din alegeri este un exemplu de patriotism. „Președintele Biden face ceea ce a făcut toată viața în funcție: pune interesele poporului american și ale țării noastre pe primul loc”, a comunicat ea. 

Potrivit sursei, democrații nu au încă o candidatura oficială în ciuda faptului că Biden și-a exprimat sprijinul pentru Harris. Un vot în acest sens ar putea avea loc pe 19 august. 

Fostul preşedinte american Bill Clinton şi soţia sa Hillary Clinton, fost secretar de stat, s-au exprimat deja în favoarea candidaturii lui Harris: „Acum este momentul să o susținem pe Kamala Harris și să luptăm cu tot ce avem pentru a o alege”.

Iar Donald Trump a spus că i-ar fi mai ușor să o învingă pe vicepreședinta Harris decât pe Biden.

Cine este Kamala Harris

Kamala Devi Harris s-a născut în Oakland din California, pe 20 octombrie 1964. Părinții ei sunt Shamala Gopalan – născută în India, și imigrantul jamaican Donald Harris. Ambii erau activiști în susținerea drepturilor egale, participând constant la mitinguri. Părinții lui Harris au divorțat când ea avea șapte ani. Mama ei a crescut-o atât pe ea, cât și pe sora ei mai mică. 

În 1990, Kamala Harris a susținut examenul de calificare în avocatură. Ulterior, ea a decis să se alăture biroului procurorului districtual al comitatului Alameda din Oakland. În 2003, ea a câștigat alegerile pentru funcția de procuror district din San Francisco, primind 56,5% din voturi, devenind prima femeie afro-americană care a ocupat această funcție. În 2010, Harris a candidat pentru funcția de procuror general în California. În cele din urmă a obținut funcția. 

În 2004, Harris a fost primul oficial din California care a susținut public candidatura lui Barack Obama la funcția senator. Prietenia care a început atunci continuă și astăzi, potrivit sursei. 

În 2016, Harris a câștigat alegerile și a preluat scaunul de senator în California. În toamna lui 2019, Harris și-a anunțat participarea la campania prezidențială din partea Partidului Democrat. În decembrie 2019, Harris și-a anunțat retragerea din cursă. Principalul motiv, potrivit analiștilor, a fost ratingurile scăzute și lipsa unor donații suficiente pentru campanie.

***

Pe 21 iulie, președintele SUA, democratul Joe Biden, a anunțat că iese din cursa electorală. El își va duce până la final actualul mandat de președinte, însă nu va candida pentru unul nou. Biden a promis să vină cu mai multe detalii mai târziu.

Retragerea lui Joe Biden din alegerile prezidențiale vine pe fundalul mai multor săptămâni de apeluri din partea membrilor Partidului Democrat și susținătorilor săi să-și retragă candidatura. Acestea sunt motivate de prestația slabă la dezbaterea electorală cu ex-președintele SUA, republicanul Donald Trump, care pretinde la un nou mandat, de la sfârșitul lunii iunie. Prestația slabă a actualului șef de la Casa Albă a provocat îndoieli cu privire la aptitudinea sa de a conduce SUA, precum și temeri că Donald Trump ar putea câștiga scrutinul prezidențial.

Alegerile prezidențiale din SUA vor avea loc pe 5 noiembrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Expert Amnesty International: M-a uimit cât de calm vorbesc jurnaliștii despre autocenzură

Cel mai alarmant semnal despre starea libertății presei din Republica Moldova a devenit autocenzura, despre care jurnaliștii vorbesc „cu calm”, a declarat coautoarea studiului Amnesty International, Anna Wright, în timpul emisiunii NM RealPolitik. Declarația a fost făcută după ce organizația pentru drepturile omului a prezentat un raport critic despre situația mass-media și libertatea de exprimare în țară.

Potrivit coautorei studiului, cercetătorii au discutat cu aproximativ 30 de jurnaliști și angajați ai mass-media, precum și cu oficiali, au studiat legile și deciziile autorităților, însă „tocmai discuțiile cu jurnaliștii au arătat cele mai grave probleme”.

„M-a uimit cât de calm vorbeau oamenii despre autocenzura pe care o aplică asupra lor înșiși. Câteva persoane au repetat aceeași expresie: „Între două rele, alegem pe cel mai mic”. Alții spuneau că știu care este alternativa și, pentru a evita această alternativă, sunt nevoiți să se oprească – să se gândească de două ori de fiecare dată dacă merită să critice autoritățile actuale și dacă merită să publice un anumit material”, a declarat Wright.

Autoarea studiului a subliniat că a fost „în special îngrijorată” de modul în care mulți jurnaliști încearcă să se „obișnuiască” cu o astfel de situație. „Ai impresia că mulți încearcă cumva să normalizeze această situație. Și acest lucru este trist și îngrijorător”, a spus ea.

Wright a menționat că de aproximativ trei ani se ocupă de tema drepturilor omului în Moldova și că anterior observase în țară o dezvoltare democratică sigură. „Aveam impresia că țara se îndreaptă în mod sigur spre democrație, că aici există libertăți, oamenii sunt protejați, se simt în siguranță și nu se gândesc la ceea ce pot spune și la ceea ce nu pot spune. Aceasta a fost o descoperire șocantă pentru mine. A trebuit să revizuiesc multe lucruri și să privesc situația dintr-un alt unghi”, a subliniat autoarea studiului.

Totodată, Wright a subliniat că nu consideră că Moldova s-a abătut de la calea democratică. „În niciun caz nu spun că Moldova nu se îndreaptă spre democrație. Dar, din păcate, există și procese îngrijorătoare”, a adăugat Wright.

***

Pe 17 noiembrie, organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a publicat un raport despre situația mass-media și libertatea de exprimare în Republica Moldova. Raportul a arătat că presa din Moldova este fragilă și se confruntă cu autocenzură, inclusiv din cauza unor măsuri luate de autorități, cum ar fi suspendarea licențelor mai multor posturi TV în perioada stării de urgență, instituită după invazia Rusiei în Ucraina. Organizația a cerut autorităților să revizuiască întreaga legislație privind mass-media în conformitate cu standardele internaționale și să garanteze dreptul fundamental la libertatea de exprimare pe întreg teritoriul țării, inclusiv în Găgăuzia și regiunea transnistreană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: