Externe

„Mai avem 107 zile până la alegeri”. Kamala Harris, după ce Biden a anunțat că o susține pentru președinția SUA

Mihaela Conovali
| 22 iulie, 2024
08:53

După ce a anunțat că iese din cursa electorală, președintele SUA a spus că sprijină candidatura vicepreședintei Kamala Harris la alegerile prezidențiale americane. Harris a declarat că acceptă cu recunoștință sprijinul lui Joe Biden, care a refuzat să participe în cursa prezidențialelor și a recomandat să o nominalizeze drept candidată din partea Partidului Democrat, relatează BBC News.

„Sunt onorată să am sprijinul președintelui și intenționez să obțin nominalizarea. Voi face tot ce îmi stă în putere pentru a uni Partidul Democrat și a ne uni națiunea – pentru a-l învinge pe Donald Trump. Mai avem 107 zile până în ziua alegerilor. Vom lupta împreună și vom câștiga împreună”, a menționat Harris.

Potrivit ei, decizia lui Biden de a se retrage din alegeri este un exemplu de patriotism. „Președintele Biden face ceea ce a făcut toată viața în funcție: pune interesele poporului american și ale țării noastre pe primul loc”, a comunicat ea.

Potrivit sursei, democrații nu au încă o candidatura oficială în ciuda faptului că Biden și-a exprimat sprijinul pentru Harris. Un vot în acest sens ar putea avea loc pe 19 august.

Fostul preşedinte american Bill Clinton şi soţia sa Hillary Clinton, fost secretar de stat, s-au exprimat deja în favoarea candidaturii lui Harris: „Acum este momentul să o susținem pe Kamala Harris și să luptăm cu tot ce avem pentru a o alege”.

Iar Donald Trump a spus că i-ar fi mai ușor să o învingă pe vicepreședinta Harris decât pe Biden.

Cine este Kamala Harris

Kamala Devi Harris s-a născut în Oakland din California, pe 20 octombrie 1964. Părinții ei sunt Shamala Gopalan – născută în India, și imigrantul jamaican Donald Harris. Ambii erau activiști în susținerea drepturilor egale, participând constant la mitinguri. Părinții lui Harris au divorțat când ea avea șapte ani. Mama ei a crescut-o atât pe ea, cât și pe sora ei mai mică.

În 1990, Kamala Harris a susținut examenul de calificare în avocatură. Ulterior, ea a decis să se alăture biroului procurorului districtual al comitatului Alameda din Oakland. În 2003, ea a câștigat alegerile pentru funcția de procuror district din San Francisco, primind 56,5% din voturi, devenind prima femeie afro-americană care a ocupat această funcție. În 2010, Harris a candidat pentru funcția de procuror general în California. În cele din urmă a obținut funcția.

În 2004, Harris a fost primul oficial din California care a susținut public candidatura lui Barack Obama la funcția senator. Prietenia care a început atunci continuă și astăzi, potrivit sursei.

În 2016, Harris a câștigat alegerile și a preluat scaunul de senator în California. În toamna lui 2019, Harris și-a anunțat participarea la campania prezidențială din partea Partidului Democrat. În decembrie 2019, Harris și-a anunțat retragerea din cursă. Principalul motiv, potrivit analiștilor, a fost ratingurile scăzute și lipsa unor donații suficiente pentru campanie.

***

Pe 21 iulie, președintele SUA, democratul Joe Biden, a anunțat că iese din cursa electorală. El își va duce până la final actualul mandat de președinte, însă nu va candida pentru unul nou. Biden a promis să vină cu mai multe detalii mai târziu.

Retragerea lui Joe Biden din alegerile prezidențiale vine pe fundalul mai multor săptămâni de apeluri din partea membrilor Partidului Democrat și susținătorilor săi să-și retragă candidatura. Acestea sunt motivate de prestația slabă la dezbaterea electorală cu ex-președintele SUA, republicanul Donald Trump, care pretinde la un nou mandat, de la sfârșitul lunii iunie. Prestația slabă a actualului șef de la Casa Albă a provocat îndoieli cu privire la aptitudinea sa de a conduce SUA, precum și temeri că Donald Trump ar putea câștiga scrutinul prezidențial.

Alegerile prezidențiale din SUA vor avea loc pe 5 noiembrie.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

alegeri, biden, Kamala Harris, prezidențiale, SUA, top

Știri similare

Viață

Survolări neautorizate în creștere în Moldova: 44 de cazuri înregistrate în 2026, față de 4 în 2022

Transnistria

Ce au discutat Chiveri și Ignatiev la Tiraspol. Au convenit să organizeze o nouă întrevedere „1+1″

Promo

Acciza pe băuturile carbogazoase şi energizante ar putea duce la scumpiri de până la 34%

P.
| 24 septembrie, 2026
16:30

Industria băuturilor nealcoolice din Republica Moldova solicită retragerea accizei propuse pentru 2027 asupra băuturilor carbogazoase cu zahăr sau îndulcitori, inclusiv fără zahăr, precum și asupra băuturilor energizante. Reprezentanții sectorului avertizează că măsura ar putea duce la scumpiri, reducerea vânzărilor și pierderea unor locuri de muncă.

Din 2027, produsele vizate ar urma să fie taxate suplimentar cu 1,60 lei pentru fiecare litru. Tot în aceeași perioadă urmează să devină funcțional Sistemul de Depozit pentru Ambalaje, care presupune achitarea unei sume separate pentru ambalaj și recuperarea acesteia după returnare. Legislația stabilește un depozit de minimum 2 lei pentru ambalajele incluse în sistem.

Industria susține Sistemul de Depozit, dar consideră că introducerea simultană a celor două măsuri ar crea costuri suplimentare atât pentru companii, cât și pentru cumpărători. Implementarea sistemului presupune investiții în colectare, logistică, trasabilitate și infrastructură, iar autoritățile confirmă că producătorii, importatorii și comercianții vor avea obligații și costuri de conformare.

Potrivit unei evaluări comandate de sector, prețul mediu pe litru al produselor vizate ar putea crește cu aproximativ 15,5%, iar cea mai mare parte a acestei majorări ar fi provocată de acciză.

La aceasta se adaugă suma achitată pentru ambalaj. Studiul industriei estimează că, dacă este luat în calcul și un depozit de 2 lei plătit la cumpărare, suma achitată la casă ar putea fi cu 32%-34% mai mare, în funcție de produs. Acești bani pot fi recuperați ulterior, dar numai după returnarea recipientului.

„Nu contestăm obiectivele statului în domeniul sănătății publice. Considerăm însă că, dacă obiectivul real este reducerea consumului de zahăr, politica trebuie construită în jurul conținutului de zahăr și al aportului total din alimentație, nu în jurul apartenenței unui produs la o anumită industrie”, susțin reprezentanții sectorului.

Una dintre principalele obiecții privește includerea băuturilor cu îndulcitori. Astfel, noua taxă poate ajunge să fie aplicată și produselor fără zahăr. Industria consideră că această abordare poate descuraja companiile să dezvolte alternative cu mai puțin zahăr sau fără zahăr.

În același timp, alte alimente cu un conținut ridicat de zahăr nu sunt vizate de aceeași măsură. În opinia sectorului, există astfel riscul ca un cumpărător să renunțe la o băutură care s-a scumpit și să aleagă un alt produs netaxat, fără ca aportul său total de zahăr să se reducă.

Scumpirile ar putea influența direct și vânzările. Evaluarea prezentată de industrie estimează că volumele comercializate ar putea scădea cu aproximativ 14,8%. Dacă și suma achitată pentru ambalaj va influența decizia de cumpărare, reducerea ar putea ajunge până la 31%.

Efectele unei asemenea scăderi nu s-ar opri la producători. De acest sector depind și distribuitori, transportatori, furnizori, magazine, restaurante și cafenele. Mai puține produse vândute înseamnă venituri mai mici de-a lungul întregului lanț.

Potrivit aceleiași analize, impactul cumulat ar putea duce la pierderea a aproximativ 300 de locuri de muncă. Circa 100 ar putea fi afectate direct în sectorul băuturilor, iar alte aproximativ 200 în retail, distribuție și activitățile conexe.

Industria atrage atenția și asupra banilor pe care statul i-ar putea încasa efectiv. Veniturile brute estimate din noua taxă sunt de aproximativ 189,7 milioane de lei. Dacă vânzările scad, însă, se reduc și încasările din acciză, TVA și alte impozite.

În acest scenariu, evaluarea comandată de sector estimează că venitul fiscal net ar putea coborî la aproximativ 113,3 milioane de lei. În plus, analiza indică posibile pierderi de circa 37 de milioane de lei din veniturile gospodăriilor și salarii și aproximativ 30 de milioane de lei din profiturile întreprinderilor.

Aceste cifre reprezintă estimări prezentate de industrie, nu efecte deja produse, iar impactul real va depinde de modul în care consumatorii și companiile vor reacționa dacă măsura va intra în vigoare.

Producătorii mai precizează că o asemenea acciză pe băuturile nealcoolice nu face parte din categoriile de accize armonizate obligatoriu la nivelul Uniunii Europene. Regimul comun al UE vizează alcoolul, tutunul și produsele energetice.

În aceste condiții, Asociația Producătorilor de Apă și Băuturi din Moldova solicită retragerea accizei în forma propusă pentru 2027 și prioritizarea implementării Sistemului de Depozit pentru Ambalaje.

Reprezentanții sectorului propun ca o eventuală taxă destinată reducerii consumului de zahăr să fie analizată ulterior, după evaluarea efectelor noului sistem de depozit pentru ambalaje, iar taxa propusă să fie progresiva, pe baza conținutului efectiv de zahăr din produse.

Impactul noii accize nu se limitează, așadar, la cei 1,60 lei aplicați pentru fiecare litru. Industria cere ca, înainte de adoptarea măsurii, să fie analizat efectul complet asupra prețurilor, locurilor de muncă, afacerilor locale și veniturilor pe care statul le-ar putea încasa în realitate.