moldnova.eu

Mai multe restricții pentru studenții care stau la cămin. Anunțul Ministerului Educației

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării anunță că s-au luat măsuri suplimentare pentru prevenirea transmiterii infecției de coronavirus de tip nou în căminele instituțiilor de învățământ superior și profesional tehnic.

Într-un comunicat de presă publicat luni, 23 martie, reprezentanții instituției menționează că se interzice locatarilor care au părăsit căminul, după suspendarea procesului educațional, să revină în cămine până în momentul în care va fi reluat procesul educațional în incinta instituțiilor de învățământ. Ieșirile și intrările în cămine vor fi monitorizate într-un registru special.

De asemenea, va fi asigurată igienizarea sporită a tuturor încăperilor, conform normelor de profilaxie epidemiologică. Locatarii căminelor vor respecta cu strictețe măsurile de protecție și prevenire a răspândirii infecție COVID-19.

Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării a fost emis ca urmare a înregistrării unor cazuri de coronavirus de tip nou în rândul studenților.

Amintim că, în prezent, în Republica Moldova sunt 94 de persoane infectate cu coronavirusul de tip nou. Opt dintre acestea sunt copii. Pe 20 martie, 20 de studenți de la Universitatea Tehnică au fost transportați la spital pentru investigații, după ce o colegă de-a lor, originară din Hîncești, a fost diagnosticată cu COVID-19. Din fericire, potrivit rezultatelor testelor, niciunul dintre studenți nu s-a molipsit.

*IMPORTANT! Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat pandemie de coronavirus. Virusul se transmite mai ales pe cale respiratorie. 80% dintre pacienți suportă boala ca pe o răceală simplă, dar în 20% dintre cazuri pot avea loc complicații grave. Nivelul mediu de mortalitate este de 3,5%, însă în cazul persoanelor vârstnice poate ajunge la 14-15%. Pentru a vă proteja, urmați câteva recomandări simple:
1. Spălați mâinile în mod regulat cu apă și săpun sau dezinfectați-le cu soluții pe bază de spirt;
2. Păstrați distanța de minimum 1 metru față de alte persoane (în special față de cele care tușesc sau strănută);
3. Nu vă atingeți ochii, nasul, gura cu mâinile murdare;
4. În cazul în care tușiți sau strănutați, acoperiți-vă gura cu un șervețel sau cu încheietura cotului;
5. În cazul în care aveți febră, tuse uscată sau dificultăți de respirație – apelați serviciul 112. Atenție! Nu mergeți personal la spital sau clinică, pentru a nu pune în pericol alte persoane.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Congresul Național al Memoriei, dedicat foametei organizate și deportărilor staliniste. Grosu: Aceste tragedii nu sunt doar statistici

Cea de-a doua ediție a Congresului Național al Memoriei, dedicată foametei organizate din 1946-1947 și primului val al deportărilor staliniste, are loc astăzi, 28 iunie, la Chișinău. În cadrul evenimentului, participanții au vorbit despre importanța păstrării memoriei victimelor represiunilor sovietice și despre inițiativele legislative privind condamnarea negării acestor tragedii.

Congresul Național al Memoriei se desfășoară la Palatul Republicii din Chișinău. Ediția din acest an marchează 80 de ani de la foametea organizată din 1946-1947 și 85 de ani de la primul val al deportărilor sovietice din 1941.

La eveniment participă, între alții, președintele Parlamentului, Igor Grosu, ministrul Culturii, Cristian Jardan, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, ambasadorul Poloniei la Chișinău, Tomasz Kobzdej, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova, Alexandru Postica, istorici, cercetători și clerici.

Istoria, pe lângă faptul că este o înșiruire de date, înseamnă oameni, familii, destine. Iar istoria noastră poartă răni adânci. (…) Nu există sat în Republica Moldova în care să nu fi existat o familie deportată, nu există localitate care să nu păstreze amintirea foametei. Aceste tragedii nu sunt doar statistici, sunt parte a memoriei colective a poporului nostru. Și tocmai de aceea, istoricii, colegii mei, au o misiune aparte: să studieze trecutul și să transmită în continuare cultura memoriei”, a declarat Igor Grosu la eveniment.

Oficialul a menționat că Parlamentul consolidează cadrul legal în memoria victimelor represiunilor politice, menționând proiectul de lege care va introduce răspundere penală pentru persoanele care neagă public foametea și deportările din timpul regimului totalitar sovietic. Inițiativa legislativă urmează să fie dezbătută și votată în prima lectură.

Una din obligațiile statului este asigurarea dreptului la adevăr a cetățenilor săi, ca element important al respectării drepturilor omului. Dreptul la adevăr reprezintă dreptul victimelor și al societății de a cunoaște adevărul despre circumstanțele în care au fost comise încălcări grave ale drepturilor omului: cine a fost responsabil, ce s-a întâmplat și care a fost soarta victimelor. (…) Este un act de dreptate față de victime și o datorie față de generațiile care vin. Memoria nu trebuie folosită pentru a dezbina societatea. Memoria trebuie să ne unească în jurul adevărului și să aducă dreptate victimelor și urmașilor acestora”, a spus el.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: