Mai multe șanse pentru pacienții care suferă de cancer: Institutul Oncologic, dotat cu un aparat performant, unic în Moldova

Chișinăul a găzduit miercuri, 29 aprilie, Conferința Internațională „Păstrarea, dezvoltarea și promovarea limbii găgăuze în spațiul multilingv al Republicii Moldova”. În cadrul evenimentului, participanții au discutat despre consolidarea măsurilor de sprijin pentru limba găgăuză, prin intervenții în educație, investiții în resurse didactice și extinderea cooperării cu parteneri naționali și internaționali.

La eveniment au participat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciu, președinta Maia Sandu, experți, cadre didactice, diplomați străini și reprezentanți ai organizațiilor internaționale, printre care Consiliul Europei, OSCE, UNESCO și CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari.

„Limba găgăuză a fost păstrată și transmisă din generație în generație prin povești, cântece și vorbirea de zi cu zi. Astăzi, ea își găsește locul firesc în întregul parcurs educațional – de la grădinițe și școli, până la colegii și universitate în cadrul autonomiei, consolidând identitatea culturală și contribuind la diversitatea lingvistică a Republicii Moldova. În spatele acestui parcurs sunt oameni dedicați – profesori, scriitori, cercetători și părinți – care au crezut că limba maternă merită să trăiască și să se dezvolte. Responsabilitatea noastră este să continuăm acest efort – nu doar să păstrăm limba găgăuză, ci să o facem mai relevantă și atractivă pentru copii și tineri din autonomie. O limbă trăiește cu adevărat atunci când este vorbită zilnic, cu încredere”, a spus Dan Perciun.

La rândul său, președinta Sandu a declarat că „că singura șansă reală pentru ca limba găgăuză să dăinuie și pentru generațiile viitoare este o schimbare profundă de paradigmă și mentalitate”. „Totul începe acasă, limba maternă se învață de la părinți, apoi trebuie să continuăm la grădiniță, la școală, cu un accent real pe studierea limbii”, a adăugat șefa statului.

În prezent, limba găgăuză este predată în 41 de școli și 56 de grădinițe din autonomie, fiind studiată de 17 301 de copii și elevi, cu sprijinul a 133 de profesori. Pentru anul de studii 2024-2025, au fost tipărite 9 400 de exemplare de manuale pentru gimnaziu, în valoare de peste 3,5 milioane de lei.

Potrivit unui comunicat MEC, în 2024, au fost introduse programe pilot introduse pentru ciclul primar și gimnazial, care vizează dezvoltarea competențelor lingvistice și integrarea dimensiunii culturale. Primele rezultate indică faptul că peste 47% dintre elevii din clasele primare implicate au atins un nivel înalt de competență în limba găgăuză.

În același timp, MEC a majorat numărul de ore dedicate limbii materne și a extins modelul educației multilingve, care permite predarea unor discipline nonlingvistice în limba găgăuză și în limba română. Din cele 39 de instituții implicate în pilotare, 27 sunt din Găgăuzia.

Intervențiile vizează și educația timpurie, prin introducerea oficială a funcției de profesor de limba găgăuză în grădinițe, precum și consolidarea formării cadrelor didactice. Peste 100 de profesori au participat la programe de formare continuă, organizate în parteneriat cu Universitatea de Stat din Comrat.

MEC subliniază că un pas „strategic” îl reprezintă elaborarea Planului național de acțiuni pentru învățarea și promovarea limbii găgăuze în autonomie pentru anii 2026-2027. Documentul prevede măsuri integrate, inclusiv dezvoltarea materialelor didactice, organizarea de activități educaționale și campanii de promovare, precum și programe dedicate adulților.

Agenda Conferinței internaționale a cuprins și prezentarea rezultatelor unui chestionar privind situația limbii găgăuze în autonomie, precum și paneluri tematice dedicate educației și păstrării identității lingvistice. Discuțiile au vizat atât progresele înregistrate, cât și provocările existente, inclusiv necesitatea modernizării curriculumului, formării continue a cadrelor didactice și valorificării bunelor practici internaționale.