Максим Андреев, NewsMaker

Mai mulți jurnaliști solicită modificări la Codul electoral. Ce prevede proiectul de lege

Dezabaterile electorale organizate la posturile de televiziune și de radio ar putea să nu mai fie organizate la orele de maximă audiență și în direct. Un proiect de lege în acest sens a fost implementat de Asociația Presei Independente (API) în parteneriat cu Asociația Presei Electronice (APEL) și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și prezentat marți, 9 iunie.

Mai mulți jurnaliști s-au plâns pe obligativitatea difuzării dezbaterilor electorale în transmisiune directă și în orele de audiență.

„Dacă facem un calcul sumar al numărului de concurenți înscriși în cursa electorală și numărul de televiziuni sau posturi de radio care sunt obligate să facă dezbateri vom descoperi că să întâmplă des ca la aceeași oră, mai multe posturi să facă dezbateri. Candidații își demit reprezentanți pentru că fizic nu au cum să meargă. (…) Cum un om poate fi în atâtea locuri în orele de maximă audiență?”, a argumentat jurnalista Lorean Bogza.

Prin acest proiect de lege se propune modificarea articolelor 69 și 70 din Codul electoral, care au pus în mare dificultate furnizorii de servicii media la alegerile generale locale din 20 octombrie 2019, când aceștia au fost obligați să difuzeze dezbateri electorale „în regim de transmisiune directă” și „numai în orele de audiență maximă”. În proiectul de lege se propune ca formatul, durata, frecvența și ora difuzării dezbaterilor electorale să fie stabilite de către furnizorii de servicii media de sine stătător.

De asemenea, jurnaliștii au cerut ca radiodifuzorii să nu fie obligați să organizeze dezbateri electorale. Aceștia au argumentat că unele posturi de radio sau tv nu dispun de studiouri încăpătoare, iar închirierea altor spații presupune costuri suplimentare pe care, de multe ori, nu și le permit. O altă problemă ar fi că mai mulți furnizori de servicii media nu dispun de moderatori profesioniști care să dirijeze corect din punct de vedere deontologic dezbaterile electorale și să evite eventualele bâlbe și situații jenante.

„Obligativitatea de a impune radiodifuzorii să reflecte neapărat orice campanie electorală, cu timpul poate ar fi bine să fie eliminată din legislația electorală. Să rămână la discreția radiodifuzorilor dacă să organizeze, dacă consideră că este bine pentru publicul și activitatea lor economică. Dacă nu, mai sunt astfel de țări unde se practică să se rămână la latitudinea lor”, a argumentat Tatiana Djamarov, directoarea postului de Radio Orhei.

La fel, jurnaliștii din raionele țării au semnalat că, în cadrul dezbaterilor electorale, liderii de partide aleg să meargă la televiziuni mari, iar la cele regionale nu reușesc să ajungă. De multe ori, aceștia își trimit reprezentanți care nu prezintă interes pentru public.

„Este o situație caraghioasă când în același timp vedem același concurent electoral la mai multe posturi de televiziune. Unele dintre televiziuni înregistrează iar apoi difuzează în prime time. Una dintre solicitările noastre este să fie modificată această prevedere. Chiar dacă suntem din regiune, am vrea și noi să vedem acești concurenți electorali și în teritoriu, ar trebui să ajungă și la nord și la sud și la centru, iar atunci când se impune acest prime time pentru noi este dificil”, a opinat Renata Lupacescu, de la televiziunea locală din Căușeni.

De asemenea, în proiectul de lege se propune excluderea obligației de a realiza dezbateri electorale pentru furnizorii de servicii media tematici, adică posturile tv sau radio muzicale, pentru copii, cu tematică religioasă, sport etc. și precizarea că obligația respectivă se referă doar la serviciile media audiovizuale generaliste și de știri.

Proiectul de lege mai conține specificarea că tariful la publicitatea electorală nu poate depăși taxa încasată în mod obișnuit pentru publicitatea comercială, aplicată cu până la 6 luni înainte de data scrutinului și specificarea că furnizorii de servicii media care nu participă la reflectarea campaniei electorale nu vor avea dreptul de a plasa publicitate electorală contra plată. Totodată, furnizorii publici de servicii media nu vor putea difuza publicitate electorală contra plată.

De asemenea, autorii solicită unificarea noțiunilor utilizate în Codul electoral și în Codul serviciilor media audiovizuale.

Propunerile au fost elaborate în cadrul unui proiect de îmbunătățiri legislative finanțat de Fundația Soros-Moldova. Autorii acestuia sunt Ion Bunduchi și Vasile State.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

gov.md

Primarii din Găgăuzia cer mai multe proiecte și fonduri. Munteanu la prima vizită în regiune: „Beneficiile aderării la UE sunt pentru toți”

În prima sa vizită oficială în UTA Găgăuzia, premierul Alexandru Munteanu a evidențiat importanța colaborării între administrația centrală și cea locală și a prezentat realizările proiectelor derulate în regiune prin Programul „Satul European”, cu o valoare totală de peste 140 de milioane de lei. În același timp, primarii au apreciat investițiile Guvernului, dar au semnalat că localitățile au nevoie de mai multe proiecte de dezvoltare precum și fonduri suplimentare pentur bugetele locale.

În cadrul întâlnirilor cu primarii și consilierii locali, șeful Executivului a discutat despre beneficiile integrării europene și a prezentat realizările recente în regiune. Potrivit lui Munteanu, datorită colaborării între autorități și partenerii externi, în Găgăuzia au fost implementate multiple proiecte menite să modernizeze localitățile, să atragă investiții și să îmbunătățească calitatea vieții locuitorilor din raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești.

Un exemplu relevant este Programul „Satul European”, prin care au fost realizate sau sunt în curs de implementare 38 de proiecte.

Proiectele vizează eficientizarea energetică a instituțiilor de învățământ, asigurarea gospodăriilor cu apă potabilă și sisteme de canalizare, instalarea panourilor fotovoltaice, renovarea sălilor și terenurilor sportive, precum și modernizarea centrelor culturale. De asemenea, în ultimii ani, au fost renovate și dotate cu echipamente medicale moderne Spitalul Raional Comrat, Spitalul Raional Ceadîr-Lunga și Spitalul Raional Vulcănești.

„Guvernul, alături de partenerii externi, în cooperare cu administrația locală, investește în drumuri, apă și canalizare, educație și sănătate în UTA Găgăuzia, așa cum o facem în toată țara. Beneficiile aderării la UE sunt pentru toți cetățenii Republicii Moldova, iar efortul de integrare europeană cere participarea fiecăruia”, a subliniat premierul.

Primarii prezenți la discuții au apreciat investițiile Guvernului, menționând însă că localitățile se confruntă în continuare cu provocări precum lipsa sistemelor de apeduct și canalizare, drumurile neasfaltate, defrișările ilegale și problemele din educație. Aceștia au solicitat majorarea numărului de proiecte acceptate în cadrul Programului „Satul European” și au discutat despre necesitatea creșterii veniturilor bugetelor locale prin ajustarea taxelor.

Totodată, premierul Alexandru Munteanu a evidențiat importanța păstrării și promovării limbii și culturii găgăuze, reafirmând angajamentul Guvernului pentru menținerea păcii, stabilității și armoniei în întreaga țară.

***
Alexandru Munteanu a preluat oficial conducerea Guvernului pe 1 noiembrie 2025.

Referindu-se la Găgăuzia, Munteanu a dat asigurări că autonomia este o regiune „importantă” și că ar urma să fie unul dintre primele locuri pe care le va vizita. Totodată, el a explicat că nu a inclus bașcanul Găgăuziei în componența Guvernului, deoarece „nu are candidat la această poziție”. Potrivit legislației, bașcanul Găgăuziei este membru din oficiu al Cabinetului de miniștri, numit prin decret de șeful statului. Evghenia Guțul, aleasă guvernatoare a autonomiei în urma alegerilor din 2023, nu a fost inclusă în componența Guvernului. Anterior, președinta Maia Sandu a declarat că nu a semnat un decret în acest sens din cauza afilierii lui Guțul cu oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în dosarul „Frauda bancară”.
Menționăm că, pe 5 august 2025, Evghenia Guțul a fost condamnată în primă instanță la 7 ani de închisoare, după ce a fost găsită vinovată de finanțarea ilegală a ex-Partidului „ȘOR”. Dosarul în care figurează Guțul se află acum pe rol la Curtea de Apel Centru, iar bașcana este în arest preventiv până la pronunțarea unei decizii definitive.

Mai precizăm că, pe 14 noiembrie 2025, Dmitri Constantinov a anunțat că renunță la funcția de președinte al Adunării Populare a Găgăuziei. Decizia a fost făcută publică la mai puțin de o lună după vizita șefului Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață, în autonomie, unde cei doi au avut o întrevedere cu ușile închise. Constantinov a invocat motive de sănătate și a menționat că plecarea sa nu are legătură cu presiuni politice. Pe 5 decembrie s-a aflat că procurorii cer 13 ani de închisoare pentru Constantinov și că decizia va fi pronunţată la sfârşitul lunii decembrie. Între timp s-a decis că alegerile pentru legislativul local din Găgăuzia vor avea loc pe 22 martie 2026, iar turul doi, dacă va fi necesar, va fi organizat pe 5 aprilie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: