Максим Андреев, NewsMaker

Mai mulți jurnaliști solicită modificări la Codul electoral. Ce prevede proiectul de lege

Dezabaterile electorale organizate la posturile de televiziune și de radio ar putea să nu mai fie organizate la orele de maximă audiență și în direct. Un proiect de lege în acest sens a fost implementat de Asociația Presei Independente (API) în parteneriat cu Asociația Presei Electronice (APEL) și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și prezentat marți, 9 iunie.

Mai mulți jurnaliști s-au plâns pe obligativitatea difuzării dezbaterilor electorale în transmisiune directă și în orele de audiență.

„Dacă facem un calcul sumar al numărului de concurenți înscriși în cursa electorală și numărul de televiziuni sau posturi de radio care sunt obligate să facă dezbateri vom descoperi că să întâmplă des ca la aceeași oră, mai multe posturi să facă dezbateri. Candidații își demit reprezentanți pentru că fizic nu au cum să meargă. (…) Cum un om poate fi în atâtea locuri în orele de maximă audiență?”, a argumentat jurnalista Lorean Bogza.

Prin acest proiect de lege se propune modificarea articolelor 69 și 70 din Codul electoral, care au pus în mare dificultate furnizorii de servicii media la alegerile generale locale din 20 octombrie 2019, când aceștia au fost obligați să difuzeze dezbateri electorale „în regim de transmisiune directă” și „numai în orele de audiență maximă”. În proiectul de lege se propune ca formatul, durata, frecvența și ora difuzării dezbaterilor electorale să fie stabilite de către furnizorii de servicii media de sine stătător.

De asemenea, jurnaliștii au cerut ca radiodifuzorii să nu fie obligați să organizeze dezbateri electorale. Aceștia au argumentat că unele posturi de radio sau tv nu dispun de studiouri încăpătoare, iar închirierea altor spații presupune costuri suplimentare pe care, de multe ori, nu și le permit. O altă problemă ar fi că mai mulți furnizori de servicii media nu dispun de moderatori profesioniști care să dirijeze corect din punct de vedere deontologic dezbaterile electorale și să evite eventualele bâlbe și situații jenante.

„Obligativitatea de a impune radiodifuzorii să reflecte neapărat orice campanie electorală, cu timpul poate ar fi bine să fie eliminată din legislația electorală. Să rămână la discreția radiodifuzorilor dacă să organizeze, dacă consideră că este bine pentru publicul și activitatea lor economică. Dacă nu, mai sunt astfel de țări unde se practică să se rămână la latitudinea lor”, a argumentat Tatiana Djamarov, directoarea postului de Radio Orhei.

La fel, jurnaliștii din raionele țării au semnalat că, în cadrul dezbaterilor electorale, liderii de partide aleg să meargă la televiziuni mari, iar la cele regionale nu reușesc să ajungă. De multe ori, aceștia își trimit reprezentanți care nu prezintă interes pentru public.

„Este o situație caraghioasă când în același timp vedem același concurent electoral la mai multe posturi de televiziune. Unele dintre televiziuni înregistrează iar apoi difuzează în prime time. Una dintre solicitările noastre este să fie modificată această prevedere. Chiar dacă suntem din regiune, am vrea și noi să vedem acești concurenți electorali și în teritoriu, ar trebui să ajungă și la nord și la sud și la centru, iar atunci când se impune acest prime time pentru noi este dificil”, a opinat Renata Lupacescu, de la televiziunea locală din Căușeni.

De asemenea, în proiectul de lege se propune excluderea obligației de a realiza dezbateri electorale pentru furnizorii de servicii media tematici, adică posturile tv sau radio muzicale, pentru copii, cu tematică religioasă, sport etc. și precizarea că obligația respectivă se referă doar la serviciile media audiovizuale generaliste și de știri.

Proiectul de lege mai conține specificarea că tariful la publicitatea electorală nu poate depăși taxa încasată în mod obișnuit pentru publicitatea comercială, aplicată cu până la 6 luni înainte de data scrutinului și specificarea că furnizorii de servicii media care nu participă la reflectarea campaniei electorale nu vor avea dreptul de a plasa publicitate electorală contra plată. Totodată, furnizorii publici de servicii media nu vor putea difuza publicitate electorală contra plată.

De asemenea, autorii solicită unificarea noțiunilor utilizate în Codul electoral și în Codul serviciilor media audiovizuale.

Propunerile au fost elaborate în cadrul unui proiect de îmbunătățiri legislative finanțat de Fundația Soros-Moldova. Autorii acestuia sunt Ion Bunduchi și Vasile State.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / Newsmaker

„Avem suficienți bani”: Munteanu explică de ce Moldova a ratat creditul de circa 3 miliarde lei de la FMI

Republica Moldova dispune de suficiente resurse financiare și nu se află într-o situație de criză, motiv pentru care nu a primit ultima tranșă din programul Fondului Monetar Internațional (FMI). Explicațiile au fost oferite de premierul Alexandru Munteanu în cadrul emisiunii „În Context” de la Moldova 1. Mai mult, șeful Guvernului a negat faptul că Moldova nu a primit ultimii bani de la FMI din cauza unor probleme din justiție.

„Într-adevăr, Fondul Monetar a încercat să înțeleagă care este procesul, dar faptul că ultima tranșă n-a venit în Republica Moldova n-a fost cauzată de careva probleme pe planul de justiție, din cauza alegerilor și altor condiții mai mult subiective, iar programul expiră acum în decembrie. Uitați-vă, mesajul Fondului Monetar a fost că avem suficienți bani; noi nu avem nevoie de Fondul Monetar, fiindcă Fondul Monetar vine în situații de urgență, de crize macroeconomice și, practic, e precursor la restul programelor cu care vin donatorii bilaterali și multilaterali”, a declarat oficialul.

Alexandru Munteanu a subliniat că FMI are rolul de a analiza starea macroeconomică a unei țări și de a oferi un fel de certificare privind sănătatea economică generală.

„Deci, în cazul nostru, Fondul Monetar ne-a spus: «Voi, cred că vă descurcați, vreți un program». Eu și colegii împreună ne-am consultat și le-am spus: «Da, cu siguranță vrem să avem un program. Nu e neapărat să vină cu o finanțare, dar din punctul de vedere al unui certificat, pe care îl obținem din partea Fondului Monetar, acesta arată că ne aflăm într-o stare macroeconomică pozitivă»”, a mai explicat prim-ministrul”, a mai explicat prim-ministrul.

Săptămâna trecută, pe 17 decembrie, la încheirea vizitei sale la Chișinău, șefa Misiunii FMI, Alina Iancu a declarat că ratarea ultimei tranșe de aproximativ 170 de milioane de dolari din partea Fondului Monetar Internațional este direct legată de restanțele Republicii Moldova în domeniul guvernanței, al luptei împotriva corupției și de capacitățile limitate în gestionarea banilor publici. Deși autoritățile au făcut progrese pe parcursul programului, care a durat patru ani, acestea nu au fost suficiente în etapa finală, iar unele instituții-cheie, precum Procuratura Anticorupție, au rămas fragile, potrivit acesteia.

Reprezentanții FMI, au mai spus că autoritățile de la Chișinău au reușit să încheie cu succes șase revizuiri ale programului, însă, în faza finală, nu a mai existat timp suficient pentru a recupera întârzierile în domenii-cheie.

FMI avertizează și asupra creșterii deficitului bugetar în anii următori, în contextul unor investiții publice mai mari. Potrivit Alinei Iancu, investițiile sunt necesare, însă trebuie prioritizate atent, având în vedere că Republica Moldova „rămâne cea mai săracă țară aflată în proces de aderare la UE”.

Fondul a constatat probleme și în planificarea bugetară, inclusiv rectificări frecvente și realocări din bugetul neexecutat către cheltuieli curente. „Planificarea bugetară trebuie să fie făcută într-un mod mai riguros, executarea să fie făcută eficient și cu respectarea normelor juridice. Posibil ulterior să fie necesară o revizuire a normelor juridice, dar la moment trebuie să fie cel puțin respectate”, a conchis Iancu.
Concluziile detaliate ale misiunii FMI urmează să fie publicate la începutul lunii martie 2026.
***
NewsMaker a analizat anterior de ce Moldova a ratat finanțarea de aproximativ 170 de milioane de dolari din partea FMI, care a fost rolul Procuraturii Anticorupție în această deciziei și din ce surse Guvernul acoperă lipsa fondurilor externe. Detalii – AICI. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: