Максим Андреев, NewsMaker

Mai mulți jurnaliști solicită modificări la Codul electoral. Ce prevede proiectul de lege

Dezabaterile electorale organizate la posturile de televiziune și de radio ar putea să nu mai fie organizate la orele de maximă audiență și în direct. Un proiect de lege în acest sens a fost implementat de Asociația Presei Independente (API) în parteneriat cu Asociația Presei Electronice (APEL) și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și prezentat marți, 9 iunie.

Mai mulți jurnaliști s-au plâns pe obligativitatea difuzării dezbaterilor electorale în transmisiune directă și în orele de audiență.

„Dacă facem un calcul sumar al numărului de concurenți înscriși în cursa electorală și numărul de televiziuni sau posturi de radio care sunt obligate să facă dezbateri vom descoperi că să întâmplă des ca la aceeași oră, mai multe posturi să facă dezbateri. Candidații își demit reprezentanți pentru că fizic nu au cum să meargă. (…) Cum un om poate fi în atâtea locuri în orele de maximă audiență?”, a argumentat jurnalista Lorean Bogza.

Prin acest proiect de lege se propune modificarea articolelor 69 și 70 din Codul electoral, care au pus în mare dificultate furnizorii de servicii media la alegerile generale locale din 20 octombrie 2019, când aceștia au fost obligați să difuzeze dezbateri electorale „în regim de transmisiune directă” și „numai în orele de audiență maximă”. În proiectul de lege se propune ca formatul, durata, frecvența și ora difuzării dezbaterilor electorale să fie stabilite de către furnizorii de servicii media de sine stătător.

De asemenea, jurnaliștii au cerut ca radiodifuzorii să nu fie obligați să organizeze dezbateri electorale. Aceștia au argumentat că unele posturi de radio sau tv nu dispun de studiouri încăpătoare, iar închirierea altor spații presupune costuri suplimentare pe care, de multe ori, nu și le permit. O altă problemă ar fi că mai mulți furnizori de servicii media nu dispun de moderatori profesioniști care să dirijeze corect din punct de vedere deontologic dezbaterile electorale și să evite eventualele bâlbe și situații jenante.

„Obligativitatea de a impune radiodifuzorii să reflecte neapărat orice campanie electorală, cu timpul poate ar fi bine să fie eliminată din legislația electorală. Să rămână la discreția radiodifuzorilor dacă să organizeze, dacă consideră că este bine pentru publicul și activitatea lor economică. Dacă nu, mai sunt astfel de țări unde se practică să se rămână la latitudinea lor”, a argumentat Tatiana Djamarov, directoarea postului de Radio Orhei.

La fel, jurnaliștii din raionele țării au semnalat că, în cadrul dezbaterilor electorale, liderii de partide aleg să meargă la televiziuni mari, iar la cele regionale nu reușesc să ajungă. De multe ori, aceștia își trimit reprezentanți care nu prezintă interes pentru public.

„Este o situație caraghioasă când în același timp vedem același concurent electoral la mai multe posturi de televiziune. Unele dintre televiziuni înregistrează iar apoi difuzează în prime time. Una dintre solicitările noastre este să fie modificată această prevedere. Chiar dacă suntem din regiune, am vrea și noi să vedem acești concurenți electorali și în teritoriu, ar trebui să ajungă și la nord și la sud și la centru, iar atunci când se impune acest prime time pentru noi este dificil”, a opinat Renata Lupacescu, de la televiziunea locală din Căușeni.

De asemenea, în proiectul de lege se propune excluderea obligației de a realiza dezbateri electorale pentru furnizorii de servicii media tematici, adică posturile tv sau radio muzicale, pentru copii, cu tematică religioasă, sport etc. și precizarea că obligația respectivă se referă doar la serviciile media audiovizuale generaliste și de știri.

Proiectul de lege mai conține specificarea că tariful la publicitatea electorală nu poate depăși taxa încasată în mod obișnuit pentru publicitatea comercială, aplicată cu până la 6 luni înainte de data scrutinului și specificarea că furnizorii de servicii media care nu participă la reflectarea campaniei electorale nu vor avea dreptul de a plasa publicitate electorală contra plată. Totodată, furnizorii publici de servicii media nu vor putea difuza publicitate electorală contra plată.

De asemenea, autorii solicită unificarea noțiunilor utilizate în Codul electoral și în Codul serviciilor media audiovizuale.

Propunerile au fost elaborate în cadrul unui proiect de îmbunătățiri legislative finanțat de Fundația Soros-Moldova. Autorii acestuia sunt Ion Bunduchi și Vasile State.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Максим Андреев, NewsMaker

Filat, după ce a fost dat în căutare internațională: „Sunt pe loc. Nu mă eschivez”

Vlad Filat, fost prim-ministru și lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova, a venit cu o reacție după ce a fost anunțat în căutare internațională în urma unei condamnări în Franța într-un dosar de corupție. Politicianul a spus că a contestat decizia judecătorească și că până la epuizarea tuturor căilor de atac, cauza penală „nu poate” fi transmisă autorităților Republicii Moldova pentru executare. Totodată, el a menționat că este „pe loc” și „nu se eschivează”.

Hotărârea respectivă nu este definitivă. Ea a fost contestată prin apel, iar până la epuizarea tuturor căilor legale de atac nu poate produce efecte juridice finale. În aceste condiții, dosarul nu poate fi transmis Republicii Moldova pentru recunoaștere sau executare, atât timp cât procedurile judiciare din Franța sunt în desfășurare”, a scris Vlad Filat pe Facebook.

Politicianul a mai spus că prezentarea acestei decizii judecătorești drept un verdict definitiv este „prematur” și „contrar principiilor statului de drept”.

Fac o precizare clară: Așa cum am procedat tot timpul, sunt pe loc, nu mă eschivez și nu evit nicio procedură. Îmi exercit drepturile legale în mod deschis și transparent”, a adăugat el.

Amintim că, pe 8 decembrie, Tribunalul corecțional din Paris l-a condamnat pe Vlad Filat la 2 ani de închisoare într-un dosar de corupție. Instanța a constatat că Filat ar fi fost implicat într-un mecanism de spălare de bani legat de mituirea unui funcționar public străin. Conform anchetatorilor, în anii 2012 și 2014, el și fosta sa soție ar fi achiziționat mai multe proprietăți imobiliare în Franța, în special în regiunea Haute-Savoie, prin intermediul unor companii și al unui interpus, folosind fonduri provenite de la o companie canadiană. Aceasta obținuse, în 2011, contractul de gestionare a Loteriei Naționale a Republicii Moldova, pe perioada în care Filat era prim-ministru.

Anterior, politicianul a calificat sentința ca fiind „motivată politic” și „puternic influențată din Republica Moldova”.

Pe 26 decembrie, Biroul Central Internațional INTERPOL Paris a emis un mandat de arestare internațional pe numele fostului prim-ministru. Informația a fost confirmată de Inspectoratul General al Poliției

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: