Максим Андреев, NewsMaker

Mai mulți jurnaliști solicită modificări la Codul electoral. Ce prevede proiectul de lege

Dezabaterile electorale organizate la posturile de televiziune și de radio ar putea să nu mai fie organizate la orele de maximă audiență și în direct. Un proiect de lege în acest sens a fost implementat de Asociația Presei Independente (API) în parteneriat cu Asociația Presei Electronice (APEL) și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și prezentat marți, 9 iunie.

Mai mulți jurnaliști s-au plâns pe obligativitatea difuzării dezbaterilor electorale în transmisiune directă și în orele de audiență.

„Dacă facem un calcul sumar al numărului de concurenți înscriși în cursa electorală și numărul de televiziuni sau posturi de radio care sunt obligate să facă dezbateri vom descoperi că să întâmplă des ca la aceeași oră, mai multe posturi să facă dezbateri. Candidații își demit reprezentanți pentru că fizic nu au cum să meargă. (…) Cum un om poate fi în atâtea locuri în orele de maximă audiență?”, a argumentat jurnalista Lorean Bogza.

Prin acest proiect de lege se propune modificarea articolelor 69 și 70 din Codul electoral, care au pus în mare dificultate furnizorii de servicii media la alegerile generale locale din 20 octombrie 2019, când aceștia au fost obligați să difuzeze dezbateri electorale „în regim de transmisiune directă” și „numai în orele de audiență maximă”. În proiectul de lege se propune ca formatul, durata, frecvența și ora difuzării dezbaterilor electorale să fie stabilite de către furnizorii de servicii media de sine stătător.

De asemenea, jurnaliștii au cerut ca radiodifuzorii să nu fie obligați să organizeze dezbateri electorale. Aceștia au argumentat că unele posturi de radio sau tv nu dispun de studiouri încăpătoare, iar închirierea altor spații presupune costuri suplimentare pe care, de multe ori, nu și le permit. O altă problemă ar fi că mai mulți furnizori de servicii media nu dispun de moderatori profesioniști care să dirijeze corect din punct de vedere deontologic dezbaterile electorale și să evite eventualele bâlbe și situații jenante.

„Obligativitatea de a impune radiodifuzorii să reflecte neapărat orice campanie electorală, cu timpul poate ar fi bine să fie eliminată din legislația electorală. Să rămână la discreția radiodifuzorilor dacă să organizeze, dacă consideră că este bine pentru publicul și activitatea lor economică. Dacă nu, mai sunt astfel de țări unde se practică să se rămână la latitudinea lor”, a argumentat Tatiana Djamarov, directoarea postului de Radio Orhei.

La fel, jurnaliștii din raionele țării au semnalat că, în cadrul dezbaterilor electorale, liderii de partide aleg să meargă la televiziuni mari, iar la cele regionale nu reușesc să ajungă. De multe ori, aceștia își trimit reprezentanți care nu prezintă interes pentru public.

„Este o situație caraghioasă când în același timp vedem același concurent electoral la mai multe posturi de televiziune. Unele dintre televiziuni înregistrează iar apoi difuzează în prime time. Una dintre solicitările noastre este să fie modificată această prevedere. Chiar dacă suntem din regiune, am vrea și noi să vedem acești concurenți electorali și în teritoriu, ar trebui să ajungă și la nord și la sud și la centru, iar atunci când se impune acest prime time pentru noi este dificil”, a opinat Renata Lupacescu, de la televiziunea locală din Căușeni.

De asemenea, în proiectul de lege se propune excluderea obligației de a realiza dezbateri electorale pentru furnizorii de servicii media tematici, adică posturile tv sau radio muzicale, pentru copii, cu tematică religioasă, sport etc. și precizarea că obligația respectivă se referă doar la serviciile media audiovizuale generaliste și de știri.

Proiectul de lege mai conține specificarea că tariful la publicitatea electorală nu poate depăși taxa încasată în mod obișnuit pentru publicitatea comercială, aplicată cu până la 6 luni înainte de data scrutinului și specificarea că furnizorii de servicii media care nu participă la reflectarea campaniei electorale nu vor avea dreptul de a plasa publicitate electorală contra plată. Totodată, furnizorii publici de servicii media nu vor putea difuza publicitate electorală contra plată.

De asemenea, autorii solicită unificarea noțiunilor utilizate în Codul electoral și în Codul serviciilor media audiovizuale.

Propunerile au fost elaborate în cadrul unui proiect de îmbunătățiri legislative finanțat de Fundația Soros-Moldova. Autorii acestuia sunt Ion Bunduchi și Vasile State.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Comisia Electorală Centrală

CEC sesizează Ministerul Justiției: patru partide riscă limitarea activității sau dizolvarea

Comisia Electorală Centrală (CEC) a constatat, în cadrul ședinței din 19 iulie, că 58 de formațiuni politice din totalul de 66 au prezentat în termen rapoartele privind gestiunea financiară pentru primul semestru al anului 2025. Totodată, CEC a decis să sesizeze Ministerul Justiției despre încălcările repetate privind finanțarea activității partidelor politice comise de către Partidul Socialist din Moldova, Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, Partidul Conservator și Partidul Politic „Şansă”.

Potrivit CEC, Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa „PACE” a depus raportul cu depășirea termenului. Alte șapte formațiuni politice nu au prezentat raportul privind gestiunea financiară pentru primul semestru al anului 2025:

  • Partidul Socialist din Moldova
  • Partidul Conservator
  • Partidul Politic „Șansă”
  • Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei
  • Partidul Politic „FENIX MOLDOVA”
  • Partidul Regiunilor din Moldova (dizolvat)
  • Partidul „Moldova Unită – Единая Молдова” (dizolvat)

CEC menționează că Partidul Socialist din Moldova a transmis raportul pe suport de hârtie, semnat de o persoană neconfirmată oficial ca trezorier, iar Partidul Politic „Șansă” a trimis documentul cu întârziere, tot în format fizic, fiind semnat electronic doar de președintele partidului – ceea ce contravine prevederilor legale.

În acest context, CEC a decis să sesizeze suplimentar Ministerul Justiției cu privire la încălcările repetate comise de patru formațiuni, pentru anexarea la probatoriul existent în cadrul litigiilor aflate pe rolul instanțelor de judecată a constatărilor făcute de CEC:

  • Partidul Socialist din Moldova și Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei – în vederea limitării activității acestora;
  • Partidul Conservator și Partidul Politic „Șansă” – în vederea dizolvării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: