Politico

Maia Sandu a fost inclusă în topul Politico – 28 cei mai puternici și influenți lideri europeni, la categoria „visători”

Președinta țării Maia Sandu a fost inclusă în clasamentul celor mai influenți oameni din Europa, întocmit de portalul Politico. Lista a fost împărțită în trei categorii: cei care acționează, visători și perturbatori. Maia Sandu a fost inclusă la categoria „visători”, pe locul 6. În top mai figurează personalități precum prim-procurorul șef al Uniunii Europene, Laura Codruța Kovesi, noul cancelar al Germaniei Olaf Scholz sau președintele Franței, Emmanuel Macron. Politicianul italian tehnocrat Mario Draghi este cotat în acest an drept „cea mai puternică persoană din Europa”.

Jurnaliștii de la Politico au descris-o pe președinta Maia Sandu ca fiind „persoana care merge pe funie”, cu alte cuvinte – „echilibristă”.

„În calitate de președintă a Moldovei, provocarea Maiei Sandu va fi să mențină echilibrul între Est și Vest, conducând cea mai săracă țară din Europa în apele tulburi în care a fost blocată de la sfârșitul Războiului Rece. Cel mai sincer reformist al țării de când s-a despărțit de Uniunea Sovietică în urmă cu trei decenii, Sandu are acum spațiul politic pentru a începe să-și promoveze agenda de reforme interne. Aceasta include angajamente de a pune capăt infracțiunilor și de a elimina corupția, ridicând în același timp nivelul de trai și redresând economia”, se arată în descriere.

 

Politico

De asemenea, jurnaliștii au menționat că „mersul pe funie este deosebit de important pentru securitatea energetică fragilă a țării, în timp ce Moldova urmărește un acord de furnizare a gazului din Rusia și, în același timp, caută surse alternative prin Ucraina, plătite din granturile oferite de UE”.

În articol este amintită și situația privind Transnistria: „un subiect greu de menținut în echilibru: diferendul transnistrean, o republică separatistă, susținută de trupele rusești. Chiar dacă Maia Sandu a cerut retragerea trupelor, nu există o perspectivă de soluționare a unuia dintre conflictele înghețate din Europa”.

La categoria „visătorii”, Maia Sandu este precedată de primarul Parisului, Anne Hidalgo, președintele Comsiei Europene, Ursula von der Leyen, ministrul lituanian al Afacerilor Externe, Gabrielius Landsbergis (fost membru al Parlamentului European), consilierul principal pentru reziliență și durabilitate al orașul Atena, Elena Myrivili și polticianul conservator din Ungaria, Péter Márki-Zay, contracandidatul actualului premier Viktor Orban. După Maia Sandu urmează Helle Thorning-Schmidt, ex-premierul Danemarcei, Samantha Cristoforetti, aviator și astronaut din Italia și Samantha Cristoforetti, un cercetător medical britanic și director al Wellcome Trust din 2013.

Politico

Prim-procurorul șef al Uniunii Europene, Laura Codruța Kovesi, a fost poziționată pe locul 6, la prima categorie: „cei care acționează”. Ea este precedată de noul cancelar al Germaniei Olaf Scholz, președintele Franței, Emmanuel Macron, șefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, prim-vicepreședintele Comisiei Europen, Frans Timmermans și Cancelarul Trezoreriei Marii Britanii, Rishi Sunak.

Politicianul italian tehnocrat Mario Draghi este cotat în acest an de Politico drept „cea mai puternică persoană din Europa”.

Politico

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: