Максим Андреев / NewsMaker

Maia Sandu a renunțat la calitatea de membru al PAS

Președinta aleasă a Moldovei, Maia Sandu, a renunțat la calitatea de membru al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Anunțul a fost făcut de reprezentanții formațiunii, în seara de 9 decembrie.

„Partidul Acțiune și Solidaritate  anunță că astăzi, 9 decembrie, Maia Sandu, Președintele ales al Republicii Moldova, a renunțat la calitatea de membru de partid și la funcția de președinte al formațiunii. Conform legislației în vigoare, Președintele țării nu poate fi membru de partid”, au anunțat reprezentanții PAS.

Funcția de președinte interimar PAS a fost preluată de prim-vicepreședintele formațiunii, Igor Grosu, care este și președintele fracțiunii PAS în parlament. Acesta va deține funcția de președinte interimar al PAS până la organizarea următorului congres al formațiunii, care va avea loc în 2021.

Partidul Acțiune și Solidaritate anunță că astăzi, 9 decembrie, Maia Sandu, Președintele ales al Republicii Moldova, a…

Publicată de Partidul Acțiune și Solidaritate pe Miercuri, 9 decembrie 2020

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

theatlantic.com

Statul vrea să crească la 40% numărul deținuților care muncesc până în 2030. Proiect de lege

Statul își propune ca, până la sfârșitul anului 2027, cel puțin o pătrime dintre deținuți să fie încadrați în muncă, iar până în 2030 – cel puțin 40%. Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege menit să faciliteze crearea locurilor de muncă pentru persoanele condamnate, în condițiile în care în ultimul deceniu, doar 18% dintre deținuți au fost angajați în activități remunerate, transmite IPN.

Autoritățile atrag atenția că actualul cadru legal nu oferă stimulente companiilor private să investească în spațiile sau utilajele penitenciarelor și limitează închirierea acestora la un an, ceea ce reduce atractivitatea și previzibilitatea pentru investitori.

Elaborarea proiectului este determinată de necesitatea soluționării problemei sistemice ce afectează 85% din populația penitenciară și anume – rata scăzută de antrenare în muncă a persoanelor private de libertate”, se arată în proiect.

Conform datelor din 2025, dintre cei 6 334 de deținuți, doar 3 428 sunt apți de muncă, iar dintre aceștia doar 1 223 (35,6%) lucrează în activități remunerate, reprezentând 19,3% din total. Aproximativ 10% desfășoară muncă gospodărească finanțată de stat, astfel că doar 8% sunt angajați prin contracte cu entități private sau întreprinderi de stat.

Pentru comparație, în vestul Europei, ponderea deținuților angajați în muncă variază între 50% și 80%: Norvegia – 82%, Olanda – 75%, Germania – 50%.

Proiectul stabilește că deținuții vor primi între 20% și 50% din salariul minim pentru munca prestată, în funcție de complexitate, iar în cazul contractelor cu entități private sau de stat, salariul poate depăși 50%, dacă părțile convin.

Proiectul de lege urmează să fie examinat miercuri, 8 aprilie, de Guvern, iar ulterior dezbătut în Parlament.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: