Colaj NM

Maia Sandu cere un răspuns internațional unit după atacul Rusiei în Ternopol, soldat cu cel puțin 26 de morți

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că atacurile Rusiei asupra orașelor ucrainene, inclusiv Ternopol, necesită un răspuns internațional unit pentru a opri agresiunea. Șefa statului a adăugat că aceste atacuri „nu pot deveni rutină” și „arată încă o dată disprețul Kremlinului față de umanitate”. Potrivit ultimelor date, la Ternopol, 26 de persoane au fost ucise, dintre care 3 copii, iar alte 93 au fost rănite, inclusiv 18 copii. Autoritățile ucrainene au precizat că lucrările de căutare și salvare continuă.

„Oribilul atac al Rusiei asupra orașelor ucrainene – inclusiv Ternopol, unde civilii au fost uciși – arată încă o dată disprețul Kremlinului față de umanitate. Aceste atrocități nu pot deveni rutină și necesită un răspuns internațional unit pentru a opri agresiunea Rusiei”, se arată într-un mesaj al șefei statului, Maia Sandu, postat pe rețeaua X.

În dimineața zilei de 19 noiembrie, președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a anunțat că Rusia a lansat asupra Ucrainei, în noaptea de marți spre miercuri, peste 470 de drone de atac și 48 de rachete de diferite tipuri. Ministrul ucrainean de Interne, Igor Klimenko, a declarat că Rusia a vizat locuințe, instituții de învățământ și infrastructură critică. Klimenko a raportat că cea mai gravă situație este la Ternopol, unde au fost afectate două blocuri de locuințe cu 9 etaje: în unul s-a produs un incendiu, iar în celălalt au fost distrugeri de la etajul 3 până la etajul 9, fiind înregistrate mai multe victime.

În dimineața zilei de 20 noiembrie, Serviciul de Stat pentru Situații Excepționale al Ucrainei a anunțat că la Ternopol continuă lucrările de căutare și salvare. În total, 26 de persoane au fost ucise, dintre care 3 copii. Alte 93 de persoane au fost rănite, inclusiv 18 copii. 46 de persoane au fost salvate. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a precizat că salvatorii ucraineni au lucrat toată noaptea la Ternopol. Potrivit lui Zelenski, locul a 22 de persoane este încă necunoscut. La operațiuni sunt implicate peste 230 de salvatori din nouă regiuni ale Ucrainei.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Expert Amnesty International: M-a uimit cât de calm vorbesc jurnaliștii despre autocenzură

Cel mai alarmant semnal despre starea libertății presei din Republica Moldova a devenit autocenzura, despre care jurnaliștii vorbesc „cu calm”, a declarat coautoarea studiului Amnesty International, Anna Wright, în timpul emisiunii NM RealPolitik. Declarația a fost făcută după ce organizația pentru drepturile omului a prezentat un raport critic despre situația mass-media și libertatea de exprimare în țară.

Potrivit coautorei studiului, cercetătorii au discutat cu aproximativ 30 de jurnaliști și angajați ai mass-media, precum și cu oficiali, au studiat legile și deciziile autorităților, însă „tocmai discuțiile cu jurnaliștii au arătat cele mai grave probleme”.

„M-a uimit cât de calm vorbeau oamenii despre autocenzura pe care o aplică asupra lor înșiși. Câteva persoane au repetat aceeași expresie: „Între două rele, alegem pe cel mai mic”. Alții spuneau că știu care este alternativa și, pentru a evita această alternativă, sunt nevoiți să se oprească – să se gândească de două ori de fiecare dată dacă merită să critice autoritățile actuale și dacă merită să publice un anumit material”, a declarat Wright.

Autoarea studiului a subliniat că a fost „în special îngrijorată” de modul în care mulți jurnaliști încearcă să se „obișnuiască” cu o astfel de situație. „Ai impresia că mulți încearcă cumva să normalizeze această situație. Și acest lucru este trist și îngrijorător”, a spus ea.

Wright a menționat că de aproximativ trei ani se ocupă de tema drepturilor omului în Moldova și că anterior observase în țară o dezvoltare democratică sigură. „Aveam impresia că țara se îndreaptă în mod sigur spre democrație, că aici există libertăți, oamenii sunt protejați, se simt în siguranță și nu se gândesc la ceea ce pot spune și la ceea ce nu pot spune. Aceasta a fost o descoperire șocantă pentru mine. A trebuit să revizuiesc multe lucruri și să privesc situația dintr-un alt unghi”, a subliniat autoarea studiului.

Totodată, Wright a subliniat că nu consideră că Moldova s-a abătut de la calea democratică. „În niciun caz nu spun că Moldova nu se îndreaptă spre democrație. Dar, din păcate, există și procese îngrijorătoare”, a adăugat Wright.

***

Pe 17 noiembrie, organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a publicat un raport despre situația mass-media și libertatea de exprimare în Republica Moldova. Raportul a arătat că presa din Moldova este fragilă și se confruntă cu autocenzură, inclusiv din cauza unor măsuri luate de autorități, cum ar fi suspendarea licențelor mai multor posturi TV în perioada stării de urgență, instituită după invazia Rusiei în Ucraina. Organizația a cerut autorităților să revizuiască întreaga legislație privind mass-media în conformitate cu standardele internaționale și să garanteze dreptul fundamental la libertatea de exprimare pe întreg teritoriul țării, inclusiv în Găgăuzia și regiunea transnistreană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: