Nicolae Șepeli, principalul suspect în dosarul asasinatelor în Ucraina, a început să fie investigat de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) în vara lui 2025. Atunci a fost prins ca membru a unei grupări Șor în alegeri, iar ulterior s-a descoperit că punea la cale crime. Informațiile au fost comunicate de președinta Maia Sandu la ediția din 5 martie a emisiunii „Cabinetul de umbră” de la Jurnal TV. Despre grațierea lui Șepeli în 2022, Sandu a spus că „nu există, niciodată, 100% siguranță că omul, după ce a fost grațiat, n-o să comită ilegalități”. Totuși, a menționat o problemă din proces, mai exact că nu s-a știut că Șepeli urma să iasă din închisoare peste 7 luni. În acest sens, Sandu a menționat că nu are pretenții la Comisia de grațiere.
„Nu există 100% siguranță că omul, după ce a fost grațiat, n-o să comită ilegalități”
În timpul emisiunii, Maia Sandu a fost întrebată despre grațierea lui Șepeli și ce nu a funcționat în acest proces. „Actul de grațiere este un act de iertare. (…) Nu există, niciodată, 100% siguranță că omul acesta, după ce a fost grațiat, n-o să recidiveze și n-o să comită ilegalități sau crime. (…) Noi am verificat, și verificările au fost destul de detaliate”, a spus Maia Sandu.
Șefa statului a spus că Procuratura Generală a venit cu solicitarea de a examina cereri de grațiere pentru mai multe persoane, printre care și Șepeli, iar scrisorile în acest sens au fost semnate de doi procurori generali diferiți. „Deci a fost întâi o scrisoare, după care a venit o scrisoare de la alt procuror general”, a declarat Maia Sandu, adăugând că, în această scrisoare, se indica că persoanele pentru care se solicită grațierea erau victime ale traficului de ființe umane.
„Am toată încrederea în membrii Comisiei de grațiere”
„Comisia, am tot respectul și toată încrederea în membrii Comisiei de grațiere, a făcut interviuri”, a adăugat Sandu, menționând că doar Șepeli „a fost recomandat pentru grațiere, pentru că nu avea antecedente, pentru că nu doar caracteristica de la penitenciar a fost bună, dar și interviuri separate au făcut membrii Comisiei”. „Au mai fost și organizații de la societatea civilă, care au zis că „da, cel mai probabil este vorba despre trafic de ființe umane””, a adăugat Maia Sandu.
„Aici a fost o problemă”
În timpul emisiunii, Maia Sandu a mai spus că Șepeli „urma să iasă din închisoare peste 7 luni”. „Deci, el oricum ar fi ieșit. Aici a fost o problemă, pentru că informația care ne-a lipsit nouă este, și trebuie să vedem de ce această informație ne-a lipsit, că noi nu am fost informați că deja a fost o decizie a instanței de judecată și că el urma să rămână doar 7 luni în închisoare. Deci, lui i-a fost, pe comportament și pe condiții, scurtat termenul. Noi nu am știut că el o să stea doar 7 luni”, a declarat Maia Sandu.
Șefa statului a spus că situația este investigată pe intern, însă a adăugat că nu are pretenții la Comisia de grațiere. „Încă nu am primit informația de la procuratură, o parte din instituții ne-au răspuns. Pe intern, nu am nicio pretenție la membrii Comisiei de grațiere”, a declarat Maia Sandu.
Prima informație pe care a avut-o SIS: Șepeli – cercetat ca membru a unei grupări Șor în alegeri
Maia Sandu a mai spus că SIS nu a avut anterior informații cu privire la Șepeli.
„Prima informație pe care a avut-o SIS a fost în vara anului trecut, când l-a depistat, pentru că de acolo și a fost această descoperire a crimelor care se puneau la cale. Pentru că el a fost prins sau cercetat ca membru a unei grupări Șor în alegeri și după alegeri, pentru că el era urmărit, ei au observat că el avea și alte activități, și atunci poliția, INI … deci deja ei au informat Ucraina și au putut să prevină”, a menționat șefa statului.
***
Pe 19 februarie 2026, polițiști moldoveni și organe de aplicare a legii din Ucraina au desfășurat acțiuni de urmărire penală pe faptul pregătirii lichidării fizice a mai multor persoane publice din Ucraina. Poliția din R. Moldova declara că activitățile infracționale sunt „dirijate de serviciile speciale rusești”. În acest sens, pe 20 februarie, Procuratura Ucrainei raporta despre destructurarea rețelei care pregătea omoruri la comandă și menționa că organizatorul grupării este un cetățean al R. Moldova, în vârstă de 30 de ani, care ar fi fost recrutat de serviciile speciale rusești. Acesta a fost reținut.
11 cetățeni ai R. Moldova au fost reținuți în total. Șapte dintre aceștia – de autoritățile ucrainene în urma perchezițiilor din Kiev și Odessa, iar alți patru – pe teritoriul țării noastre. Poliția și procuratura din Moldova au confirmat că, printre reținuți se numără și organizatorul rețelei – un moldovean de 30 de ani, condamnat în Rusia pentru trafic de droguri. Ulterior, acesta a fost transferat în penitenciarele din Moldova, unde și-a executat sentința până în 2022. Este vorba despre Șepeli Nicolae Andrei. Acesta a fost grațiat, în 2022, de președinta Maia Sandu. Pe 19 februarie 2026, Președinția a anunțat că Sandu și-a anulat decretul.
Pe 23 februarie, Președinția a declarat că grațierea a fost decisă după solicitarea Procuraturii Generale, care a menționat că acesta este o victimă a traficului de ființe umane. Menționăm că, la acel moment, instituția era condusă de Alexandr Stoianoglo, care în prezent este deputat. Președinția a mai informat că o a doua solicitare a fost transmisă în octombrie 2021, fără a indica însă data exactă. Reamintim că Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror pe 5 octombrie 2021, iar din 6 octombrie interimatul a fost asigurat de Dumitru Robu.
Acum un an, deputatul PAS Lilian Carp l-a acuzat pe Stoianoglo că ar fi cerut ilegal, în 2021, grațierea unui grup de persoane, condamnate pentru transportarea drogurilor în Rusia. La momentul lansării învinuirilor, Stoianoglo le-a calificat drept false și incomplete. El a menționat că persoanele în cauză ar fi fost traficate în Rusia și impuse la munci forțate, printre care servicii de curierat, însă fără a ști ce transportă. În februarie 2026, Stoianoglo a declarat că demersurile Procuraturii au fost inițiate la nivel instituțional și că decizia prin care Șepeli a fost grațiat a fost luată după plecarea sa din funcție. Totodată, el a acuzat guvernarea și o parte a presei că ar încerca să-l prezinte drept vinovat.
